untitled
Alcătuirea
schemei tehnologice.
În natură
argilele pure se întâlnesc rar. În mare
parte ele conţin impurităţi din alte minerale. Din această cauză argila
dobândită nu poate fi folosită de o dată pentru formarea articolelor
din ea. În
afară de aceasta, structura argilelor nu tot timpul contribuie la
aceasta.
Distrugerea structurii naturale parţial se obţine încă la stadia de
afânare a
argilei în timpul dobîndirei, şi mai departe prin prelucrarea ei în
concasor,
amestecarea bună. Dacă argila are umiditate, care nu permite realizarea
măcinării, atunci ea prealabil se usucă.
Prelucrarea
argilei cu utilaj permite de efectuat
destrugerea structurii ei, de afânat bucăţi mari, şi de adus argilă la
o masă
omogenă, şi de măcinat impurităţi calcaroase, de eliminat fracţiile
nisipoase
măşcate. Prelucrarea mecanică şi pregătirea argilei este folosită la
toate
întreprinderile ceramice contemporane.
Exista trei
metode de bază pentru prelucrarea şi
pregătirea materiei prime: metoda semiuscată (cu umiditatea masei 8 –
13 %),metoda
plastica(cu umiditatea masei 18 – 26 %),metoda umedă (cu umiditatea
masei mai
mult 30 %).
Metoda
semiuscată
Aceasta
metodă se foloseşte atunci, când argila
are structura compacta, impurităţi, umiditatea de cariera joasă, ce
uşurează
uscarea ei şi înlăturarea din argila măcinată a impurităţilor. Schema
tehnologică principală este următoarea:
Alimentator
cu cutii – este utilaj destinat
pentru darea materialelor nisipoase cu volumul stabilit şi se
instalează la
începutul liniei tehnologice. Argila nimereşte pe dânsul prin gratia
metalica
cu celule 15X15cm, destinata pentru reţinerea obiectelor mari şi
preîntâmpinarea accidentelor.
Adaosele se
introduc în argila cu acelaşi
alimentator cu care dozează argila.
Afânătorul
pentru argilă este utilaj pentru afânarea
şi împingerea argilei prin gratia alimentatorului cu cutii. Acest
utilaj
asigură darea uniforma a argilei în orice anotimp.
Pentru
dozarea materialelor nisipoase inclusiv
adaosele, ele se aşează în buncăre, care pot fi cu descărcare sub
greutate proprie
sau forţată.
Dezintegrator
se referă la utilaj pentru măcinare
preventivă a materialului argilos. Argilă, nimerind între valţuri, se
apucă şi
se macină. Unul dintre valţuri se află în rulmentul fix, iar altul
poate să se
deplaseze în caz de nimerire a obiectelor dure şi sub acţiunea arcului
se
întoarce în poziţie iniţială. Pietrele, nimerind pe arborele mic se
aruncă
peste arborele mare şi se înlătură.
Strungul se
foloseşte pentru mărunţirea
preventivă a bucăţilor de argilă. Argila nu trebuie să conţină pietre
sau alte
obiecte dure.
În linia
tehnologică strungul se recomandă de
instalat înaintea tobei de uscare. La pregătirea masei în stare uscată,
ea la
început se usucă până la umiditatea 8-10% şi apoi se mărunţeşte.
Toba de
uscare se roteşte lent. Axa tobei este
înclinată sub unghi de 5-6º, şi bucăţi de argilă în timpul rotirii se
duc spre
capătul de descărcare. Ca agent termic servesc gazele din cuptoare.
În tobele de
uscare la capătul de descărcare se
recomandă de suspendat lanţul, care contribuie la afânarea argilei.
Acesta
permite de obţinut argila cu umiditatea uniformă şi de majorat
productivitatea
tobei.
Colergang
este unul din utilajul principal în
industria ceramicii pentru prelucrarea argilei şi pregătirea masei
pentru
formare. El poate fi cu măcinarea uscată sau umedă, cu acţiunea
periodică sau
continuă.
Colergang
pentru măcinarea uscată cu acţiunea
periodică este alcătuit din roţi de granit sau fier, care se rotesc pe
un ax
orizontal. Roţile se rotesc pe o cupă fixă fărâmiţind argila.
La colergang
cu acţiunea continuă se roteşte cupa
iar roţile se rotesc în jurul axei sale în plan vertical sub acţiunea
forţei de
frecare.
Dezintegrator
cu coşuri este destinat pentru
măcinarea argilei până la fineţea necesară. Coşurile se rotesc în
direcţii
opuse şi prin reglarea vitezei de rotaţie se poate de obţinut diferită
fineţă
de măcinare. Dezintegratorul se poate de folosit pentru măcinarea
materialelor
cu durabilitatea mica şi medie.
Ciur rotativ
se foloseşte pentru ciuruire argilei
uscate, şamotei şi altor adaoselor degresante.
Separator
electromagnetic se foloseşte pentru
extragerea particulelor metalice din masele prăfoase şi lichide. Pentru
acesta
se folosesc referitoare caracterului separatoare electromagnetice în
formă de
tobă care se instalează în calea deplasării prafului. Când materialul
deplasat
se apropie de câmpul magnetic particolele metalice se atrag de câtre
toba şi în
punctul inferior se înlătură din material.
Preparând
masa ceramică este foarte important de
stabilit umiditatea optimă materiei şi metode de formare. Umezirea
masei
câteodată după amestecarea uscată se efectuează în colergang cu apă sau
aburi.
Amestecătoare
pot fi cu un sau două valţuri şi cu
instalaţia pentru alimentarea cu apă şi aburi.
Componentele
masei se tratează preventiv şi apoi
se aduc în amestecător, unde ele se umezează cu apă sau aburi şi se
amestecă
până la obţinerea masei omogene. După aceasta amestecător cu un valţ
îndeplineşte rolul alimentatorului pentru agregatul de formare.
La avantajele
metodei semiuscate se referă:
distribuirea uniformă a adaoselor în masă, se asigură distrugerea şi
mărunţirea
bună a impurităţilor calcaroase, în majoritatea cazurilor nu este
necesar de
păstrat timp îndelungat în condiţii atmosferice.
Dezavantajele
sunt: necesitate uscării materii
prime în toba de uscare, ce este legat cu cheltuielile combustibilului
şi
ieşirea din funcţie rapidă a suprafeţelor de lucru utilajului de
măcinare.
Metoda
plastică.
Această
metodă se foloseşte atunci cînd argila este afînată, unele, cu
conţinutul mediu
al diferitor impurităţi, se îmoaie bine la umezire şi uşor trec în masa
omogenă. Schema principală de pregătire a materiei după această metodă
este
dată mai jos:
untitled
Argila
din carieră se aduce la uzină în alimentator cu cutii, se dozează trece
prin
valţuri pentru înlăturarea pietrelor, colergangul pentru măcinarea
umedă,
valţuri pentru măcinarea fină, şi apoi se menţin în silozuri.
Utilaj pentru înlăturarea pietrelorde
argilă lucrează după principiul presei cu şurub. Argila trece prin
gratii iar
pietrele se înlătură.
Colergangul pentru măcinarea umedă este
destinat pentru măcinarea cu ajutorul roţilor grele. El poate fi cu
cupa mobilă
sau fixă. Roţile se află la distanţe diferite de la axa verticală. Masa
se
striveşte prin numeroase orificii care se află la fund. Umiditatea
masei este
de 18 – 26 %. Apa se aduce prin ţevi perforate îndoiate în inel; se
poate de
adus şi aburi.
Colergangul este eficient de folosit
pentru prepararea masei pentru producerea articolelor efective cu
goluri, dar
el are şi neajunsuri – conţine mult metal, necesită multă energie
electrică,
este greu.
Valţuri pentru măcinarea fină sunt
instalate de obicei după valţuri de măcinare brută şi colergangului.
Spre
deosebire de la valţuri pentru măcinarea brută acestea au distanţa
dintre
valţuri 0,8 – 3 mm, care se poate de regulat.
Dimensiunile maximale a bucăţilor ce se
încarcă este 30 mm.
Pentru prelucrarea argilei se folosesc
de asemenea şi cîteva valţuri cu distanţa dintre valţuri care se
schimbă
treptat. Argila adusă din carieră după alimentator cu cutii şi valţuri
pentru
înlăturarea pietrelor cu ecartamentul de 25 mm trece prin 3 valţuri cu
ecartament de 8; 2 şi 0,6 mm.
Silozuri pentru păstrarea argilei se
folosesc pentru înbunătăţirea calităţilor tehnologice a argilei şi
calitatea
producţiei gata. Silozurile se fac cu pereţi din metal sau beton armat.
Descărcarea lor se efectuează cu ajutorul şurubului pe fundul lui.
Uneori se folosesc valţuri cu orificii.
Exploatarea acestor valţuri majorează calitatea masei în comparaţie cu
valţuri
pentru măcinarea fină. Argila adusă pe valţuri cu orificii se striveşte
şi se
împinge parţial prin orificii lunguieţe, care sunt efectuate în ambele
valţuri.
Valţurile se rotesc cu viteze diferite 30 – 20 rot/min, argila trecută
prin
valţuri se aduce dupădestinare.
Amestecarea componentelor masei
ceramice (argila, adaose, apa) se efectuează în amestecător cu două
valţuri.
Dacă prin metoda plastică este necesar
de umezit masa cu apă, aceasta se face în amestecător cu palete.
Umezirea masei
se efectuează cu ajutorul ţevei perforate, cu orificii de 1 – 2 mm. Apa
se
dozează în cantitate necesară pentru obţinerea masei cu umiditate de
formare
normală. Umiditatea de formare de lucru reală este mai mică de cît cea
normală.
Metoda
umedă.
Principiul
acestei metode este că, pereţii fin se macină în măcinarea
umedă, componentele masei ceramice în mori cu bile, iar apoi se
deshidratează
masa pe prese – filtre, în tobe de uscare şi instalaţii de irosirea
pînă la
umiditatea necesară. Această metodă se foloseşte, cînd articolele se
fabrică
din masă cu multe componente, constituită din argilele neomogene şi
greu
conglomerate şi adaosele lor, cînd este necesar de pregătit masa pentru
fabricarea articolelor ceramice cu formă complicată pe turnare, cînd
dobîndirea
argilei se efectuează cu ajutorul hidromonitoarelor şi alte cazuri.
Pregătirea
materiei prime prin metoda umedă este următoarea. Argila, se
dozează cu alimentator cu cutii, se urmăreşte pe dezintegrator, la care
ea se
macină pînă la bucăţi cu dimensiuni de 30 – 40 mm. După necesitate ea
se mai
macină adăugător la concasor cu valţuri. Materia primă se purifică de impurităţi metalice cu ajutorul
electromagnetelor care sunt instalate deasupra conveerelor. Argila,
caoline,
adaose topitoare, adaose degresante se aduc în buncăre intermediare şi
se
păstrează aparte, şi se dozează cu ajutorul cîntarului automatizat. Aşa
fel de
dozare automată asigură componenţa constantă a masei şi calitatea ei
înaltă a
articolelor finite.
Componentele
masei ceramice se macină fin împreună sau aparte în morile
cu bile pentru măcinarea umedă cu acţiune periodică.
Moara cu bile
pentru măcinarea umedă din partea inferioară este
acoperită cu material rezistent la uzură şi dur. Acest material se
foloseşte
pentru a irita inpurificarea masei cu metal. Corpurile de măcinare sunt
bilele
din cremene cu diametrul de 30 – 90 mm sau corpuri cilindrice.
Apa se
dozează în cantitate necesară pentru obţinerea suspensiei cu
umiditatea determinată 35 – 80 %. Materialele argiloase se macină mai
repede
dacă suspensia se încălzeşte cu abur aspru cu temperatura de 45 – 50 °C
sau în
ea se introduce pînă la 0,3 – 0,5 % substanţe active.
Durabilitatea
ciclului depinde de gradul de măcinare al materialului,
durităţii lui şi se află între 6 – 10 ore. Suspensia măcinată se
verifică după
o probă de control.
Suspensia
gata se toarnă în rezervuar cu amestecător cu palete trecînd
prin ciur şi separatoare electromagnetice.
Ciurul
vibrator se foloseşte pentru filtrarea maselor ceramice. El
constă din rama rotundă cu o gratie. Ciurul efectuează oscilaţii cu
ajutorul
vibratorului.
Ciurul inert
deasemenea se foloseşte pentru filtrarea suspensiilor. Masa
se strecoară în urma efectuării mişcărilor oscilatoare.
Separatoare
electromagnetice se folosesc pentru purificarea maselor
ceramice lichide de impurităţi metalice. Separator electromagnetic
constă din
cutia în care se montează electromagnete particulele metalice se atrag
de către
electromagnet după care separatorul se extrage dim masă, curentul se
deconectează şi separatorul se curăţă. În unele cazuri este mai
eficient de
instalat separatoarele pe calea mişcării suspensiei dintrun vas în
altul.
Din
rezervuarul cu amestecător cu palete suspensia se pompează în
amestecător pentru păstrarea intermediară a masei ceramice înainte de
deshidratarea ei. Pentru menţinerea componentelor masei în stare
suspendată
amestecătoarele se folosesc împreună cu şurubul cu palete, care se
roteşte cu
viteza 60 – 70 rot/min. Deshidratarea suspensiei se efectuează prin
excluderea
porozităţii (în prese filtru – metoda mecanică), prin evaporarea (în
tobe de
uscare, instalaţii pulverizatoare – metoda termică), sau prin curentul
electric.
Presa filtru
se foloseşte pentru deshidratarea suspensiei de la
umiditatea de la 50 – 70 % pînă la 24 – 28 %. Suspensia, nimerind în
cameră se
îndesează şi se transformă peste 1,5 – 3 ore într-un precipitant în
formă de
strat. Dezavantajele presei filtru sînt: consumul de muncă înalt,
productivitatea mică (pînă la 0,5 tone/oră), gabaritele mari şi volum
de metal
mare, neomogenitatea straturilor ce se primesc. În legătură cu ultima
masă,
care se pregăteşte pentru articolele pentru formarea plastică, trebuie
să se
prelucreze în presele – vid numai puţin de două ori. Productivitatea
presei
filtru se poate de dedicat cu accelerarea filtrării masei la 15 – 20 %,
ce se
atinge cu încălzirea cu abur aspru sub presiune 1,5 – 2 atm pînă la
temperatura
de 40 – 50 °C.
Pentru
deshidratarea continuă a suspensiei se folosesc filtre – vid,
care constau din elementul de filtrare şi uscare. Toba de filtrare se
roteşte
într-un rezervuar, unde în continuu nimereşte suspensia. Din rezervor
suspensia
se scoate cu suptafaţa tobei rotitoare, pe care ea se deshidratează în
urma
eliminării apei din mase, cu ajutorul vidului ce se formează în
interiorul
tobei. Masa îndesată se scoate de pe suprafaţa tobei cu utilaj special.
Mai
departe, masa deshidratată în tobă pînă la 20 – 25 %, se prelucrează în
toba de
uscare. Prin urmare se obţine masă cu umiditate 8 – 9 %, care este bună
pentru
prepararea articolelor prin metoda semiuscată.
Dezavantajul
este că productivitatea este mică şi consum de energie
mare.
Instalaţia de
pulverizare se foloseşte pentru uscarea suspensiilor.
Suspensia se aduce în camera de uscare sub presiune înaltă (pînă la 40
atm)
prin duze. Suspensia se pulverizează şi atingîndu-se cu aer încălzit în
calorifere se usucă şi cade jos. Pentru pomparea suspensiei în
instalaţia de
pulverizare se folosesc pompele cu membrană. Aducerea suspensiei, poate
fi în
diferite moduri de jos şi de sus.
Materialul
uscat prezintă masa afînată cu umeditate de 8 – 13 %,
constituită din particule de formă sferică. Acest praf de presare
posedă o
fluiditate înaltă, ce asigură: umplerea golului a presformelor,
obţinerea
articolelor cu unghiuri drepte şi faţe a articolelor netede. Utilizarea
instalaţiei de pulverizare dă un efect economic şi tehnic mare.
Experienţa a
arătat că producerea conductelor de canalizare din ceramică
este mai eficient de efectuat prin metoda plastică dar cu pregătirea
materiei
prime prin metoda semiuscată.
|