Caramida glazurata

Categoria: Referat Chimie

Descriere:

Cărămida poate fi plină şi cu goluri, iar piatra numai cu goluri, cărămida cu goluri plasate vertical poate fi cu 19,21,28,32,60 goluri;cărămida cu goluri plasate orizontal-6,4 goluri;pitrele cu goluri plasate vertical-7,18,21,28,38 goluri;piatra cu goluri plasate ori-zontal-3,7,11 goluri. Nr de goluri şi plasarea lor poate fi diferită de cele menţionate mai sus cu condiţia respectării cerinţelor tehnice reglementate către artic.după masă, limita la rez.,...

Cărămida glazurată.

Cărăm. şi pietrele din argilă s/t artic.destinate p/u executarea construcţiilor exterioare sau interioare şi a altor elemente de const-rucţie, p/u producerea pa-nourilor şi blocurilor p/u pereţi. Suprafaţa facială a cărăm. glazurate e/e acoperită cu o plăcuţă subţire stecloasă(0,1-0,3mm) de o anumită culoare, lucioasă sau mată. Culoarea supra-feţelor faciale tb să cores-pundă normelor. Tehnologia de producere a cărăm. glazurate ca şi mat.primă folosită e/e practic la fel ca şi la producerea cărăm. simple şi a pietrelor, doar cu specificul că argila tb să fie mai omogenă, plas-tifiantă sau mediu plasti-fiantă, nu tb să conţină prundiş, fracţii măşcate de calcar. În calitate de deg-resant se foloseşte nisip mărunt de cuarţ, argilă ni-sipoasă,argilă deshidratată sau şamotă.Totodată să posede după ardere o cu-loare uniformă. În unele cazuri se practică presare suplimentră cu scopul obţinerii unor laturi cît m. drepte şi formă ideală. La glazurare se folosesc glazuri uşor fuzibile crude sau fritate.Galzurarea se face prin pulverizarea uniformă cu ajutorul aerului comprimat, astfel se formează o ceaţă de glazură în c/e cu conveerul se dep-lasează artic.,glazura se lasă pe suprafaţa lor în forma unor picături c/e totodată transmit artic. po-ros umeditatea şi aderă bi-ne la suprafaţa lui. Gla-zura se acoperă pe cărăm. arsă în formă de o sus-pensie apoasă, cu disper-sie joasă. După dimen-siuni(lung.,lăţ.,înălţ.)în mm cărăm. se împarte: cărăm.-250*120*65;cărăm. îngroşată-250*120*88; cărăm.cu dimensiuni mo-dulate-288*138*63;piatra-250*120*138;piatră cu di-mensiuni modulate-288* 138*138;piatră comasată-250*250*138;piatră cu goluri plasate orizontal-250*250*120;250*200* 80.Cărăm. poate fi plină şi cu goluri, iar piatra numai cu goluri, cărăm. cu goluri plasate vertical poate fi cu 19,21,28,32,60goluri;că-răm. cu goluri plasate orizontal-6,4 goluri;pitrele cu goluri plasate vertical-7,18,21,28,38 goluri;piatra cu goluri plasate ori-zontal-3,7,11 goluri. Nr de goluri şi plasarea lor poate fi diferită de cele men-ţionate m.sus cu condiţia respectării cerinţelor teh-nice reglementate către artic.după masă, limita la rez., dimensiunea goluri-lor şi lăţimea pereţilor (laturilor)exteriori.După met. de formare cărăm. şi piet-rele ceramice se împart în artic.de presare plastică prin met.extruziei (cărăm. şi piatra cu goluri plasate vertical şi orizontal) şi artic.de presare semius-cată prin met.presării în matriţă(cărăm. plină sau cu goluri semiînchise. După proprietăţile termo-tehnice şi densitatea me-die a cărăm. şi a pietrelor uscate pînă la starea masei constante acestea se îm-part:efectivă, convenţional efectivă cu ρ=1600kg/m3. după destinaţie cărăm.şi pietrele pot fi:constructive şi sociale.,cărăm.şi piet-rele p/u faţadă se împart în artic.: cu suprafaţa netedă, reliefată, facturată. Principalele proprietăţi:

-rez.mat. –capacitatea de a se opune distrugerii sub influienţa tensiunilor forţelor exterioare. Cărăm.bine se opune compresării şi m.rău întinderii, deaceea ele se folo-sesc în construcţii care lucrează la compresiune, rez.cărăm.se caracterizea-ză prin limita de rez.la compresiune şi încovo-iere;

-ρmedie–raportul masei artic.către volumul total ocupat inclusiv porii şi golurile.;

-ρ reală–raportul masei artic.către volumul ocupat fără pori şi goluri;

-indicele densităţii–gradul de umplere a volumului mat.cu substanţă întărită din care el constă;

-limita de rez.–tensiunea corespunzătoare sarcinei la care cărămida se distruge. În construcţii cerăm.suferă tensiuni nu numai la compresiune dar şi la încovoiere, deaceea standardele reglementează şi limita de rez.la încovoiere a cărăm.;

-porozitatea mat.–gradul de umplere a volum. mat.cu pori;

-absorbţia de apă–capacitatea mat.de a absorbi şi reţine în porii săi apa lichidă, se caracterizează prin canti-tatea de apă absorbită de mat.uscat la introducerea şi menţinerea lui în apă şi raportat la asa mat.;

-rez.la îgheţ–capacitatea mat.în stare saturată cu apă de a suporta multitudinea cic-lurilor de îngheţ-dezgheţ fără a suferi deformări şi scăderi de rez.