Inima-notiuni de anatomie si fiziologie
        I.  NOTIUNI DE ANATOMIE 
   
  Inima  este un organ situat in mediastin, orientat cu varful la stanga, in jos si inainte,  si cu baza in sus, la dreapta si inapoi.Din punctele de vedere anato-mic,  fiziologic si patologic se deosebesc o inima (cord) stanga si o inima dreapta. 
  Inima  stanga este alcatuita din atriul si ventriculul stang, separate prin orificiul  atrioventricular.Atriul stang primeste sange arterial, care vine din plaman  prin cele patru vene pulmonare.Orificiul atrioventricular stang sau mitral este  prevazut cu doua valve, care il inchid in timpul sistolei si il lasa deschis in  timpul diastolei.Ventriculul stang primeste in diastola sangele care vine din  atriul stang, iar in sistola il evacueaza in artera aorta prin orificiul  aortic, prevazut cu trei valve de aspect semilunar (valvula sigmoida aortica). 
  Orificiul mitral si cel aortic constituie sediul de  electie al cardiopatiilor reuma-tismale (stenoza mitrala si insuficienta  aortica). 
  Inima  dreapta este alcatuita din atriul si ventriculul drept, separate prin orificiul  atrioventricular drept. 
  Atriul  drept primeste sange venos din marea circulatie prin orificiile venei cave  superioare si al venei cave inferioare. 
  Orificiul  atrioventricular drept sau orificiul tricuspid este prevazut cu trei valve,  care inchid orificiul in sistola si il deschid in diastola.Ventriculul drept  primeste sangele din atriul drept in timpul diastolei si il evacueaza in timpul  sistolei in artera pulmonara, prin orificiul pulmonar, prevazut ca si orificiul  aortic - cu trei valve de aspect semilunar.Inima dreapta este motorul micii  circulatii.Exista deci o mare circulatie sau circulatie sistematica si  o mica circulatie sau circulatie pulmonara.Peretii  atriilor si ai ventriculilor se contracta ritmic : mai intai cele doua atrii,  apoi cei doi ventriculi, sincron, expulzand aceeasi cantitate de sange pe care  o primesc.Atriul drept primeste sangele venos din intreg organismul prin venele  cave si il impinge in ventricu-lul drept, de unde, prin arterele pulmonare,  ajunge in plamani, unde se oxigeneaza, pierzand CO2.Prin venele pulmonare  ajunge in atriul stang, de unde trece in ventriculul stang si de aici - prin  artera aorta - este distribuit in toate tesuturile si organele.Inima este  alcatuita din trei tunici : endocardul, miocardul si pericardul. 
  - Endocardul sau tunica interna captuseste interiorul inimii, iar pliurile sale  formeaza aparatele valvulare. 
  - Miocardul sau muschiul cardiac este tunica mijlocie, fiind alcatuit din miocardul  propriu-zis sau miocardul contractil si din tesutul specific sau excitoconductor.Miocardul  contractil are o grosime diferita in cei doi ventriculi.Astfel, ventriculul  stang, cu rolul de a propulsa sangele in tot organismul, are un perete mult mai  gros decat cel drept, care impinge sangele numai spre cei doi plamani.Atriile  au un perete mult mai subtire decat al ventriculilor. 
  Tesutul  specific (fig. 1) este constituit dintr-un muschi cu aspect embrionar, foarte  bogat in celule nervoase, si cuprinde : 
  - nodul  sino-atrial Keith-Flack, situat in peretele atriului drept, aproape de  orificiul de varsare al venei cave superioare ; 
  
  
imagine  
  
         - sistemul  de conducere atrio-ventricular, alcatuit din nodul atrio-ventricular  Aschoff-Tawara, situat in partea postero-inferioara a septului interatrial, si  fasciculul His, care ia nastere din nodul Aschoff-Tawara, coboara in peretele  interventricular si se imparte in doua ramuri (dreapta si stanga), care se  termina prin reteaua anastomotica Purkinje in miocardul ventricular. 
  - Pericardul este tunica externa a inimii - o seroasa care cuprinde, ca si pleura,  doua foi : una viscerala, care acopera miocardul, si alta parietala, care vine  in contact cu organele de vecinatate.Intre cele doua foi se afla cavitatea  pericardiaca. 
  In  stare patologica, cele trei tunici pot fi afectate separat (miocardita,  endocardita sau pericardita) sau simultan (pancardita). 
  Vascularizatia  inimii este realizata prin cele doua artere coronare.Venele coronare urmeaza  traiectul arterelor si se varsa in sinusul coronar, care se deschide in atriul  drept. 
  Inervatia inimii se face prin firisoare  nervoase primite de la sistemul simpatic si parasimpatic. 
        II.  NOTIUNI DE FIZIOLOGIE 
        Revolutia  cardiaca : trecerea sangelui din atrii in ventriculi si apoi in  arborele vascular, impreuna cu fenomenele care determina si insotesc aceasta  deplasare de sange, poarta numele de revolutie cardiaca (fig. 2).  Revolutia cardiaca dureaza 0,8 secunde si cuprinde contractia atriilor sau  sistolaatriala, care dureaza 0,1  secunde ; contractia ventriculilor, sau sistola ventriculara, care dureaza 0,3  secunde, relaxarea (repausul) intregii inimi, sau diastola generala, care dureaza circa 0,4 secunde. 
  Inima  este o pompa aspiratoare - respingatoare, circulatia sangelui fiind posibila  datorita contractiilor ei ritmice.Revolutia cardiaca incepe cu umplerea  atriilor in timpul diastolei atriale,  sangele venos 
  
  
 |