referat, referate , referat romana, referat istorie, referat geografie, referat fizica, referat engleza, referat chimie, referat franceza, referat biologie
 
Informatica Educatie Fizica Mecanica Spaniola
Arte Plastice Romana Religie Psihologie
Medicina Matematica Marketing Istorie
Astronomie Germana Geografie Franceza
Fizica Filozofie Engleza Economie
Drept Diverse Chimie Biologie
 

Sticla cu multe straturi

Categoria: Referat Chimie

Descriere:

Pregătirea sticlei – mai întîi se sortează. Sticla cu pietre ÅŸi trilami nu sînt bune pentru producerea triplexului aÅŸa cum ele aduc la distrugerea sticlei la presare.
Alte defecte în sticlă (bule de aer, incluziuni de gaze, ondulozităţi) se permit în legătură cu condiÅ£iile tehnice la calitatea produsului gata...

Varianta Printabila 


1

TEMA: Sticla cu multe straturi. Sticla călită

 

1. Sticla în straturi

Date generale:

Sticla în straturi este compusă din cîteva foi de sticlă lipite rezistent una de alta cu o piesă, strat intermediară incolor clasic.

O mare răspîndire o are sticla în 3 straturi – triplex, care este compusă din 2 foi de sticlă şi stratul intermediar. La crăpare ea face aşchii. La lovire, de exemplu, cu o bilă de fier se formează multe crăpături concetrice radiare. Mulţumită rezitenţei lipirii stratului, piesei intermediare aşchiile crăpate ale sticlei se ţin. Din această cauză, această sticlă este numită fără aşchii.

Sticla cu 3 straturi se foloseşte pentru stecluirea automobilelor, autobuselor, avioanelor. Pe ea o folosesc cu succes ca dispozitive pentru fereastră, aparate, la lucrările în condiţii de temperatură şi tensiune înaltă, pentru ochelari, măşti antigaz. Triplex poate fi produs din sticlă obişnuită lustruită (sticlă în foi).

Grosimea aşa numitului triplex – înnecător este de 4 – 4,5 mm, normal 5 – 6 mm, prea groasă 6 – 7,5 mm. Abaterea permisă + - 0,5 mm. Triplexul obişnuit este capabil să se menţină fără schimbări timp îndelungat la influenţa temperaturii pînă la 60 grade C rezistenţa la căldură pînă la 115 – 150 grade C. Pătrunderea luminii prin triplex nu e mai mult de 84%. Suprafaţa plană a foilor de triplex sînt produse în diferite configuraţii cu lungimea 350 – 575 mm şi grosimea 185 – 445 mm.

Industria prelucrează triplex încovoiat cu mărimi mari şi profil complicat. Triplexul nepanoram are unghiul dintre tangenţele de margini la încovoierea suprafeţei cu mai mult de 100 grade C. Semipanoram 60 – 90 grade C panoram mai puţin de 45 grade C.

Sticle încovoiate pentru automobile

În calitate de strat intermediar folosim peliculă butafolă, care se deosebeşte cu o mare transparenţă, rezistenţă la lumină, la încgeţ, capabil să se lege strîns cu sticla şi cu o rezistenţă îndeajuns şi rezistenţa la umezire. Pelicula butafol – este un product polimer sintetic cu grosimea 0,35 – 0,5 mm vine la uzină cu grosimea de o fîşie lată (cu lăţimea de 1 100 mm) învălăcită cu ruloane.

Pentru preîntîmpinarea lipirii făşiilor în rulon suprafaţa fîşiilor se presoară cu bicarbonat cu Natriu.

Pentru formarea stratului organic lipitor se poate folosi în loc de peliculă un monomer semilichid. Prin regimul corepunzător de prelucrare termică introdus între sticle monomerul se scurge uniform pe sticlă şi formează o peliculă tare.

 

1.1.  Producerea triplexului în suprafaţa plană.

Produsul tehnologic a producerii triplexului în suprafaţă plană mai progresivă este metoda de vălţuire este compusă din următoarele stadii:

-          pregătirea peliculei şi sticlei;

-          compunerea pachetului cu 3 straturi;

-          vălţuirea;

-          presarea şi faţetarea

Pregătirea peliculei. Pelicula primită la uzină – se curăţă de bicarbonat şi diferite murdării, se spală, se usucă, şi se taie pe formate.

Pentru curăţire, spălare şi uscarea peliculei se foloseşte conveerul care prelucrează amîndouă suprafeţi cu un tambur cu perii, tambure cu perii care spală şi în cameră se usucă cu aer cald.

Pelicula se taie cu foarfecele cu aparat electromagnet pe şabolane şi pe foi, pe formate care sînt puse în lăzi şi se trimit la împachetare.

Pregătirea sticlei – mai întîi se sortează. Sticla cu pietre şi trilami nu sînt bune pentru producerea triplexului aşa cum ele aduc la distrugerea sticlei la presare.

Alte defecte în sticlă (bule de aer, incluziuni de gaze, ondulozităţi) se permit în legătură cu condiţiile tehnice la calitatea produsului gata.

Sticla în formă dreptunghiulară se taie după şabloane pe formatele mărimi date şi conturului.

Pentru obţinerea suprafeţei curate şi fără grăsimi a sticlei se spală cu soluţie de 1% de treinatriu fosfat şi după aceasta cu apă caldă (40 grade C). Sticla o spală şi o usucă în conveiere de spălat – uscat.

Sticla spălată şi uscată se transmite la împachetare.

Împachetarea -  constă în aceea că se aranjează cu mîna 2 foi de sticlă şi introducerea între ele peliculii butatol. Dimensiunea foii cu peliculă e de 3 – 2 mm mai mare ca formatul sticlei. Sticla se împachetează la temperatura 17 grade C şi umeditatea aerului 50%. Lucrul se îndeplineşte pe mese cu iluminaţie mică.

Vălţuirea – se petrece cu trecerea pachetelor pe conveierul cu valţ. De la început pachetele se laminează cu 2 perechi de valţi reci la temperatura de 10 – 15 grade C. După aceasta pachetele trec prin 5 camere de încălzire unde se petrece laminarea fierbinte a lor cu 6 perechi de valţi.

Temperatura de încălzire în

I cameră – 60 grade C

II cameră – 70 grade C

III cameră – 80 grade C

IV cameră – 90 grade C

V cameră – 100 grade C

 

Timpul total al laminării 30 min. Viteza micşorării pachetelor 0,75 m/min. Tensiunea specifică – 4 Kg/cm2. Lungimea conveierului 11,8 m.

Lăţimea lucrătoare 0,9 m. Productivitatea conveierului 20 m/schimb.

Pachetele vălţate trebuie să se transmită la presare fără mare pierderi de timp.

Presarea -  pachetelor se introduce în autoclav acvatic. Înainte de autoclave este o cameră specială în care se încălzeşte sticla pînă la temperatura 40 – 60 grade C cu ce se apără de la creşterea bruscă a temperaturii. În autoclave sticla se presează sub tensiunea 18 atm în timp de 50 – 60 minute la temperatura 98 – 105 grade C.

Faţetarea – strungirea marginelor triplexului se petrece cu amestecul apă – nisip pe maşini faţetarea obişnuite care prezintă nişte discuri masive cu diametrul 700 – 1100 mm care se rotesc cu viteza 200 – 220 rot/min.

Controlul calităţii. Rezistenţa la lovire se determină cu căderea liberă a unei bile de fer cu greutatea de 800 g la înălţimea de 1 m pe foaia de sticlă. După aceasta pe foaia de sticlă se pot forma crăpături rotunde (pe suprafaţă).

Greutatea totală a bucăţilor care s-au ales trebuie să nu fie mai mult de 0,3% din greutatea modelului.

Mărimea bucăţelilor nu mai mare de 5 mm.

Transparenţa triplexului este stabilită cu ajutorul fotometrului cu fotoelement şi filtru de lumină. Luminaţia necesară e de nu mai mult de 84%.

Duritatea la temperatură a triplexului se determină cu ţinerea lui în termostat la temperatura de 60 grade C în timp de 48 oe. După aceasta nu trebuie să fie vizibile schimbarea culorii şi micşorarea transparenţei luminoase.

Ondulozitatea se permite nu mai mare de 25 grade C.

1

1.1.            Producerea triplexului încovoiat.

Schema tehnologică a producerii triplexului încovoiat este: temperatura cuptor electric la producerea sticlei pentru automobil (de sus panoram): 1. camera cuptorului; 2. încălzitori adăugători; 3. încălzitori; 4. neorama.

Deosebit, adăugător stadier procesului este molirovania sticlei la care este încovoiată după profilul dat. Procesul molirovania constă în:

2 foi de sticlă tăiate după tipar se aranjează împreună. Între ele se presoară un strat subţire de praf de talică sau alt material rezistent la foc. Foile de sticlă se aranjează pe o ramă încovoiată dintr-un metal rezistent la căldură care este montat pe un cărucior special fierbinte pînă la temperatura de 150 – 200 grade C. În aşa fel căruciorul este introdus în fotocameră se ridică pînă la 520 grade C cu viteza de 10 grade/min, foile încălzite a sticlei se transferă în camera. După 10 – 12 minute sticla se îndoaie şi se aranjează pe ramă.

 

2.Sticla călită

Sticla călită – se numeşte sticla în foi, la care o prelucrare termică specială îi dă o duritate mecanică ridicată şi rezistenţa termică. Prelucrarea termică a sticlei constă în încălzirea ei în cuptor electric pînă la temperatura călirii şi pe urmă răcirea rapidă şi omogenă cu aer suflat din reşiotca.

Sticla călită e mai elestică decît cea arsă. Dacă aşezăm o foaie de sticlă călită pe 2 reazemuri la mijloc putem încărca aşa ca săgeata îndoierii va fi 4 – 5 ori mai mare ca la cea obişnuită.

La o lovire deosebit de mare sticla călită, se distruge, se desface, în multe aşchii mărunte (cu mărimea de 100 mm2) cu mărginile neascuţite, mulţumită cui pericolul rănirii cu ele nu e mare. Aşa deosebire a sticlei călite în combinaţie cu o duritate mecanică mare permite pe larg de folosit în rînd cu triplexul pentru stecluirea automobilelor, avioanelor. Pentru automobile se produc sticlă călită încovoiată.

În comparaţie cu triplexul sticlei călite este mult mai transparentă cu duritatea termică şi mecanică.

Procesul tehnologic a producerii este mai simplu şi dispare necesitatea peliculei simple.

De aceea sticla călită treptat înlocuieşte triplexul în procesul călirii pe suprafaţa sticlei poate fi pusă o peliculă care conduce curentul care nu dă voie ca sticla avioanelor sau automobilelor să îngheţe.

Industria a descoperit că sticla călită colorată pe o parte este acoperită cu vopsea ceramică.

Pot fi călite sticlele lustruite şi nelustruite. Sticla călită se prepară cu grosimea 4,5; 5; 5,5; şi 6 mm.

 

2.1.

 

 

Procesul tehnologic al producerii sticlei călite constă din:

-          pregătirea sticlei;

-          încălzirea pînă la temperatura călită;

-          răcirea rapidă şi omogenă;

-          controlul încercărilor

Pregătirea sticlei -  pentru prepararea sticlei călite care este folosit la automobile, din foi de sticlă aleasă se taie după tipare formate, care corespund ramelor automobilelor. Sticla nu trebuie să conţină pietre, bule de are măşcat, zgîrîieturi. Toate aceste defecte aduc la crăparea sticlei în procesul călirii, aşa cum în aceste locuri se formează tensiunea care se deosebeşte de cea care este în alte părţi a sticlei.

Încălzirea sticlei – este o operaţie foarte importantă în procesul călirii. Sticla trebuieşte încălzită omogen. Pentru aceasta este mai bine de folosit cuptoare electrice care permit automat de regulat temperatura în cuptor este de 640 grade C nu mai mică de 620 grade C.

Răcirea sticlei. Regimul răcirii are loc în odubnaia reşiotca depinde de grosimea sticlei, tipul de reşiotcă, temperatura aerului care răceşte.

La împachetarea sticlei călite pe toată suprafaţa se pune hîrtie specială care nu conţine adausuri înţepătoare.

Articolele aranjate în cutie cîte 5 – 6 bucăţi se învelesc în hîrtie de aceeiaşi calitate şi se pune în ladă.

Golurile dintre pereţii lăzii şi articolul se umple cu rumeguş, fîn, sau paie.

Controlul calităţii.  Rezistenţa la pălire cu ajutorul bilei metalice cu greutatea de 800 g cu înălţimea de 1200 mm.

Sticla cu grosimea mai mare de 5 mm trebuie să suporte pălitura. La 5 mm – bila de 800g cînd se strică bucăţele trebuie să fie din ce mai multe de 32 mm.

Articolele trebuie să fie incolore. Se permite verde deschis sau albastru.

 

2.2. Producerea sticlei călite încovoiate

Sînt 2 căi de producere_

-          vertical; încovoierea cu presul

-          orizontal; liberă

 

Referat oferit de www.ReferateOk.ro
Home : Despre Noi : Contact : Parteneri  
Horoscop
Copyright(c) 2008 - 2012 Referate Ok
referate, referat, referate romana, referate istorie, referate franceza, referat romana, referate engleza, fizica