Ortodoxie versus materialism

Categoria: Referat Religie

Descriere:

Neincluderea originilor creÅŸtine a reprezentat ÅŸi reprezintă «mărul» discordiilor cât ÅŸi un conflict tacit între lumea Occidentului super-tehnologizată ÅŸi materialistă ÅŸi societatea Orientală moÅŸtenitoarea a vechiului Imperiu Bizantin...

Fără a insista pe originea istorică a organizaÅ£iei ÅŸi fără a denatura sau a mistifica ÅŸi exagera realitatea,încerc să limpezesc într-o mică proporÅ£ie unele aspecte.De exemplu,conceptul pe care se bazează toleranÅ£a din viziunea europeană a mileniului III este garantat de dreptul la demnitate,egalitate între toÅ£i oamenii,indiferent de rasă,sex,cultură sau condiÅ£ie socio-economică. Ca un adevărat neofit,am îndrăzneala de a formula o întrebare:se regăseÅŸte vreo perspectivă creÅŸtină? TotuÅŸi,mai mult ca sigur,noÅ£iunea e practic eludată!

Răspunsul vine oarecum firesc,aproape…logic.NoÅ£iunea de credinţă,religie este (sau nu) lăsată uitării.Dar dacă,ar exista? Această nouă revalorizare ar aduce claritate deoarece în mod indiscutabil,din dorinÅ£a de a părea fair,echitabil-U.E. nu discriminează deoarece nu exclude ÅŸi alte confesiuni.

În actualitate se impune ÅŸi o altă precizare.Nu sunt de acord,ca ÅŸi majoritatea cu formularea de «club creÅŸtin» ,idee a belgianului Martens ce provine din partea unor structuri mai puÅ£in cooperante.În această logică desfăşurare a evenimentelor,se are în vedere că ÅŸi anumite grupuri,minorităţi ca aceea a liber-cugetătorilor să fie acceptaÅ£i.

Potrivit unui raport american libertatea religioasa continua sa fie o problema in Romania

Din raportul anual al Ministerului de Externe al Statelor Unite ale Americii privind libertatea religioasă în lume, în care se analizează situaÅ£ia din aproape 200 de ţări, inclusiv România, cu începere din 2005 ÅŸi până în momentul de faţă, reiese ca autorităţile nu au realizat progrese semnificative în rezolvarea acestor probleme. În plus,noua lege privind libertatea religioasă este blocată în parlament, iar organizaÅ£iile nonguvernamentale constată că în proiectul guvernului s-au mentinut obstacolele în calea inregistrării altor culte religioase.

Raportul Ministerului de Externe al SUA admite că politicul continuă să se amestece prin diferite legi ÅŸi măsuri în viaÅ£a religioasă. Totodată, documentul semnalează ÅŸi legăturile puternice între unii politicieni ÅŸi Biserica Ortodoxă, cultul oficial care ar manifesta "o oarecare ostilitate faţă de alte culte, pe care le-ar împiedica să-ÅŸi „racoleze”noi adepÅ£i".Raportul critică ÅŸi lentoarea cu care se înapoiază proprietăţile altor culte religioase, proprietăţi confiscate în perioada comunistă. În documentul respectiv mai este menÅ£ionat ÅŸi cazul Catedralei Sfântul Iosif din Capitală, lângă care o firma privată continuă să construiască pe baza unui contract controversat, în ciuda protestelor credincioÅŸilor. În schimb, la capitolul progrese, raportul salută crearea Institutului pentru Studierea Holocaustului ÅŸi modificarea manualelor de specialitate în concordanţă cu adevarul istoric.

Pe de alta parte, raportul Ministerului de Externe al SUA nu omite să consemneze faptul că, în România, deÅŸi legislaÅ£ia o interzice, au loc în continuare acte antisemite, în general rămase nesancÅ£ionate de autorităţi. Nu în ultimul rând, raportul mai trece ca o "bilă albă" faptul ca în închisori este permisă în momentul de faţă asistenÅ£a religioasă pentru toate cultele.

Dintr-un punct de vedere,totul pare în regulă.În momentul când fiecare fiinţă raÅ£ională ajunge la o anumită maturitate în a înÅ£elege principiile ÅŸi drepturile umane,europene ca dreptul la libertate incluzând aspectul politic,religios ÅŸi personal;dreptul fiecăruia la un venit care să-i asigure un trai decent ÅŸi în mod special dreptul la egalitate,demnitate (mai sus-menÅ£ionat),europenii incluzând ÅŸi românii se pot declara…mulÅ£umiÅ£i.

Dar…dacă se studiază cu mai multă atenÅ£ie ConstituÅ£ia europeană se poate descoperi că există o inadvertenţă. Oare în ce ar consta? Problema pare oarecum «minoră» dar consecinÅ£ele ÅŸi mai ales prezentul infirmă categoric.

Neincluderea originilor creÅŸtine a reprezentat ÅŸi reprezintă «mărul» discordiilor cât ÅŸi un conflict tacit între lumea Occidentului super-tehnologizată ÅŸi materialistă ÅŸi societatea Orientală moÅŸtenitoarea a vechiului Imperiu Bizantin.Acest lucru nu îl scriu în premieră. De-a lungul timpului, o pleiadă de savanÅ£i, critici, erudiÅ£i, oameni politici au încercat fără succes definirea ÅŸi găsirea unor puncte comune pe baza unui dialog.Dacă dumneavoastră apelaÅ£i la istorie,veÅ£i observa că absolut tot ceea ce este menÅ£ionat referitor la cele două «lumi»,Occidentul ÅŸi Orientul au realizat în momentul în care această religie-creÅŸtinismul acunoscut stabilitatea ÅŸi înflorirea. Cu un mic remember,în a fi mai explicit…exact până în anul fatidic ÅŸi de tristă amintire 1054-momentul Marii Schisme ,Europa avea o singură credinţă oficială.

Urmând această traiectorie există două viziuni diferite generate de cele două lumi,culturi:cea occidentală ÅŸi cea răsăriteană. În mod sigur ÅŸi totodată demonstrat ÅŸi atestat istoric au existat convergenÅ£e ÅŸi divergenÅ£e permanente.Viziunea occidentală are fundamentul pe o abordare ideală ÅŸi în care noÅ£iunea de Divinitate e interpretată într-un mod adeseori fatalist sau pesimist.Gândirea răsăriteană se bazează atât pe moÅŸtenirea civilizaÅ£iei bizantine cât ÅŸi a învăţăturilor «marilor dascăli»,a SfinÅ£ilor PărinÅ£i ai Ortodoxiei.Aceasta mărturiseÅŸte că omul este parte a dumnezeirii deoarece omul are liberul-arbitru ÅŸi implicit calitatea de a alege.Totodată nu trebuie trecut cu vederea faptul că Dumnezeu trebuie situat dincolo de noi dar Care lucrează într-un mod cu totul ÅŸi cu totul special.

Fără a fi categoric am impresia că noÅ£iunea de «a fi european» derivă din realităţile învechite ale unui sistem ce nu are mai mult de aproximativ patru decenii. Poate că o parte din dumneavoastră vi se părea de-a dreptul ÅŸocant ideea că începutul unei ideologii,doctrine «noi»,«evoluate» nu debutează niciodată cu o campanie de informare. Toată dezbaterea mediatică pro-europeană este rezultatul unei dorinÅ£e departe de a fi în consonanţă cu ideea creÅŸtină. Multitudinea de reforme,legi,proiecte este o copie fidelă dacă nu parÅ£ial asemănătoare cu doctrina Iluminismului-«Liberté, egalité, fraternité» ce însumează un capitol agresiv formulat în special ţărilor din Estul Europei.