Baltagul
Categoria: Referat
Romana
Descriere:
Romanul este cea mai ampla specie a genului epic, în proza, cu o
structura narativa complexa, care permite desfasurarea subiectului în
planuri paralele. Romanul combina nuclee narative distincte, are numar
mare de personaje si prezinta destinul unor personalitati bine
individualizate sau al unor grupuri de indivizi. |
|
|
1
BALTAGUL
Romanul este cea mai amplă specie a
genului epic, în proză, cu o structură narativă complexă, care permite
desfăşurarea subiectului în planuri paralele. Romanul combină nuclee
narative distincte, are număr mare de personaje şi prezintă destinul
unor personalităţi bine individualizate sau al unor grupuri de indivizi.
„Baltagul” este un roman realist, în care se
îmbină elemente ale romanului de dragoste, ale romanului-monografie şi
ale romanului poliţist.
Acţiunea se desfăşoară în lumea oierilor
din munţii Moldovei, în numeroase localităţi: Măgura Tarcăului, Piatra,
Dornele, precum şi în numeroasele sate pe care le străbat turmele în
drumurile lor anuale.
Acţiunea se desfăşoară pe două axe
temporale: în cele câteva luni, din toamnă până în primăvară, când
Vitoria îşi aşteaptă şi apoi îşi caută soţul, dar şi cu mulţi ani în
urmă, pentru că eroina rememorează viaţa ei alături de Nechifor, timp
de 20 de ani.
Conflictul este atât exterior, cu
implicaţii sociale, declanşat de crima făptuită pentru avere, dar şi
interior, determinat de frământările şi căutările Vitoriei.
„Baltagul” este o monografie a
satului românesc de munte şi conţine informaţii preţioase legate de
locuri, oameni, mentalităţi, legi nescrise, rituri străvechi.
Este un roman de dragoste
pentru că toate demersurile Vitoriei sunt săvârşite din dragoste pentru
Nechifor. Chiar şi după moartea bărbatului, Vitoria are o legătură
indistructibilă cu acesta, semn al sentimentelor profunde dintre cei
doi soţi.
Elementele de roman
poliţist rezultă din capacitatea Vitoriei de a investiga, de a şti să
asculte şi să citească dincolo de vorbe, de a găsi locul fiecărei
informaţii în ţesătura întâmplărilor, asemenea unui detectiv
modern.
Personajele, nu sunt foarte
numeroase, sunt memorabile, Vitoria şi Nechifor Lipan, cei doi soţi,
sunt personajele principale, figura celui din urmă fiind reconstituită
de amintirile familiei şi ale oamenilor pe care îi întâlnise în viaţă.
Cei doi soţi, deşi oameni
simpli, dovedesc o bogăţie sufletească impresionantă, fiind uniţi
pentru totdeauna şi devotaţi familiei lor.
Vitoria îşi găseşte locul
alături de eroinele tragice ale lui Sofocle şi Euripide, care nu
acceptă dispariţia celui drag nici după moarte, dialogând cu el dincolo
de limitele firii.
Romanul este povestea
unei pasiuni nestinse, rememorate de eroină, şi este redactat cu nu din
perspectiva celui care moare, asemenea baladei „Mioriţa”, ci a femeii
supravieţuitoare care nu se resemnează, ci îşi concentrează energia
pentru săvârşirea actului justiţiar.
Dintre
personajele secundare se desprinde figura lui Gheorghiţă, care parcurge
un drum iniţiatic, al maturizării, devenind, dintr-un adolescent lipsit
de experienţă, un adult responsabil.
Există şi
numeroase personaje episodice, cu un rol important în desfăşurarea
acţiunii. Acestea aparţin mai multor categorii sociale: oieri, ciobani,
preoţi, cârciumari, jandarmi, autorităţi locale.
Sadoveanu realizează o
galerie impresionantă de tipuri umane, indiferent de ponderea lor în
acţiune şi gradează în mod impecabil peripeţiile şi sentimentele
protagoniştilor.
„Baltagul” respectă
structura subiectului operei literare, respectând momentele:
expoziţiunea narează legenda despre munteni, intriga descrie
frământările Vitoriei, neliniştită de absenţa nepermis de îndelungată a
soţului, precum şi demersurile femeii în căutarea celei mai
potrivite conduite viitoare. Desfăşurarea acţiunii cuprinde călătoria
Vitoriei, cercetările întreprinse, găsirea câinelui Lupu, descoperirea
osemintelor şi eforturile făcute pentru dovedirea vinovăţiei asasinilor.
Punctul
culminant este dramatic: la praznicul de înmormântare a rămăşiţelor lui
Nechifor Lipan, Calistrat Bogza şi Ilie Cuţui sunt deconspiraţi, îşi
recunosc vina şi îşi primesc pedeapsa. Deznodământul schiţează
planurile imediate şi de viitor ale Vitoriei şi ale familiei sale.
Naratorul este
obiectiv, stilul sobru, echilibrat, cuprinde descrieri, naraţiune,
dialog şi pasaje consistente ce redau, prin monologul interior, tot
zbuciumul femeii şi conversaţiile acesteia cu soţul dus în lumea
umbrelor.
Figurile de stil sunt
uzuale, încadrându-se în limbajul familiar: comparaţii „să curgă spre
voi banii ca apele”, „era bănuitoare ca orice femeie”, „ochii i se
aburiră ca de lacrimi”, epitete „poteci oarbe”, „ochi aprigi şi încă
tineri”.
Se remarcă folosirea
regionalismelor: „tohoarcă”, „cofă”, „blide” etc.
„Baltagul” este o creaţie
verosimilă, inspirată din viaţa satului moldovenesc de munte din primii
ani ai secolului al XX-lea.
Datorită acestor argumente,
opera „Baltagul” de Mihail Sadoveanu este un roman.
|
Referat oferit de www.ReferateOk.ro |
|