Lacul
Categoria: Referat
Romana
Descriere:
Poezia Lacul a fost publicata in 1.09.1876 in revista “Convorbiri
Literare”.Mihai Eminescu a fost cel mai mare poet roman,apartinand
perioadei marilor clasici.In aceasta opera apare e-ul liric ce
repr.vocea care expr anumite sent.Apartine genului liric.Opera lirica
este opera literara in care poetul isi expr. direct
sent.,starile,ideile... |
|
|
1
Lacul
Poezia “Lacul” a fost publicata in 1.09.1876 in revista
“Convorbiri Literare”.Mihai Eminescu a fost cel mai mare poet
roman,apartinand perioadei marilor clasici.In aceasta opera apare e-ul
liric ce repr.vocea care expr anumite sent.Apartine genului liric.Opera
lirica este opera literara in care poetul isi expr. direct
sent.,starile,ideile. Ca specie este o idila cu note de pastel,teme
fiind iubirea vazuta ca un vis,dorinta poetului de a se implini prin
iubire. Titlul este dat de un motiv tipic eminescian, “lacul”
constituindu-se ca un element dominant al cadrului natural in care se
desfasoara povestea de dragoste,toate celelalte elemente raportandu-se
la el:trestii, barca,luna,vantul. Lacul nu repr.doar locul de intalnire
al indragostitilor,el se constituie in elementul care prin frumusetea
sa,prinsonoritatile sale melodice sporeste frumusetea si vraja iubirii.
El este martor al framantarilor portului si un prieten si confident
care incearca sa-I atenueze tristetea,dezamagirea.
Discursul liric este structurat pe 2 planuri si anume unul al
naturii si unul al omului. Poezia se carac. prin simetrie data ca ea se
deschide si se inchide cu imagimea lacului. Prima strofa are un
caracter descriptiv,constituindu-se intr-un pastel. Este un décor tipic
eminecian in care regasim motive eminesciene ca
lacul,nuferi,trestii.Natura este personificata ,lacul vibrand de emotie
si nerabdarea poetului “Tresarind in cercuri albe,/El cutrmura o
barca.”Natura este carac.ca fiind ocrotitoare,descrierea lacului
sugerand o atmosfera de vis.Epitetele cromatice “albastru’,‘galben’
sugereaza frumusetea naturii dar sublinieaza optimismul, increderea
poetului pe care acesta o traieste. Inversiune ‘lacul codrilor
albastru, /Nuferi galbeni il incarca’ are rolul de a acc. Faptul
ca lacul repr. o coordonata esentiala a decorului in care urmeaza sa se
desfasoara ritualul imaginat de poet.
Strofele a 2,a 3 si a 4 constituie cea de-a doua secventa a
discursului liric si au ca tema visul de iubire de poet. Adv. ‘parca’
din strofa a 2 alaturat vb. ‘astept’ si ‘ascult’ acc starea de
asteptare,de visare care se concretizeaza in strofele urmatoare.
Scrierea cirsiva a pronumelui ‘ea’ in strofa a 2 precum si neconturarea
unui portret fizic sugereaza faptul ca poetul nu vorbeste despre o
pers.anume ci despre iubire, despre iubita,in general neconturarea
portretului arata ca este o dorinta de iubire, de o plasmuire a mintii
poetului indragostit mai mult de imag. iubirii.Vb. la conjunctiv acc.
ideea de vis,de dorinta.Strofa 3 prezinta repetarea vb. ‘a scapa’ care
sug. intensitatea sentimentala,pe care le traieste poetul in momentul
intalnirii iubitei;fericirea deplina a acestuia.
In ultima strofa cadrul descris isi pierde din stralucire
initiala dovada ca nu mai regasim albul si galbenul,deoarece si sent.
poetului se schimba,locul visarii,bucuriei il I-a acum tristetea
datorat neimplinirii sent. erotic. Rima imperfecta(rimeaza 2-4 si 1-3
nu rimeaza),ritm trohaic,strofa catren,masura 8 silabe.
1
Izvorul noptii
L. Blaga a trait intre anii 185-161 si a fost unul dintre
cei mai
mari poeti care inbina armoniaos in opera sa filosifia si literatura.
Geneza poeziei face parte din volumul de versuri al poetului ‘Poemele
luminii’ publicat in 1919. L.Blaga considera ca iubirea repr. o cale de
cunoastere, de descifrare a tainelor universului. In poezia sa ‘lumina’
este sinonim cu ‘cunoasterea’. Ca gen apartine genului liric,ca specie
este o idila. Tema o constituie iubirea vazuta ca o cale de
cunoastere.titlul se constituie intr-o metafora revelatorie care
sugereaza ‘ochii negrii ai iubitei’. Izvorul de fapt un sent. de iubire
pe care-l traieste poetul.
Op.lirica este…. . Discursul liric este alcatuit dintr-o fraza
ampla
si dintr-o propr.dezvoltata cu rol de concluzie. Fraza expr. admiratia
poetului pentru frumusetea iubitei. Discursul liric I-a forma unei
adresari directe,poetul expr.-usi admiratia fata de frumusetea
persoanei iubite. Acest sent. este evidentiat si de vocativul care
deschide discursul poetic ‘frumoaso’ si care in acelasi timp
sublinieaza o trasatura fizica a persoanei iubite. Cuv. ‘cheie’ al
poeziei il constituie subst. ‘achii’ care apare de 3 ori in poezie pe
parcursul poeziei. Asocierea subst. ‘ochii’ cu adj. ‘negrii’ la gradul
superlativ precum si cu adj. ‘adancii’ care capata in text valoarea
subst. are rolul de a amplifica starea de extaz pe care o traieste
poetul la vederea iubitei sale. Enumeratia ‘peste vai’,‘peste munti’ si
‘peste sesuri’ evidentiaza faptul ca frumusetea iubitei se rasfrange
asupra naturii,acesta preluand cateva din atributiile fiintei iubite.
Negrul ochilor iubitei fac din aceasta un adevarat mister care nu poate
fi descifrat decat prin iubire. Ideea de mister este amplificata de
epitetul adverbial ‘tainic’, de subst. provenit din adj. cu
functie de
apozitie simpla ‘adancii’precum si de metafora ‘o mare de intuneric’.
Vb.dubitativ ‘a parea’ care se constituie intr-un singur vers sug.
faptul ca emotia puternica pe care i-o trezeste frumusetea iubitei il
determina s-o confunde la un moment dat cu intregul univers incarcat de
mistere. Inversiunile prezente in poezie ‘tainic curge’,‘asa-s de
negrii’au menirea de a scoate in evidenta impresia puternica pe care
i-o produce e-ul liric frumusetea iubitei dar si misterul iubirii.
A doua secventa a discursului liric se constituie intr-o
concluzie a
versurilor anterioare. Omagiul adus in prima sec. iubitei atinge acum
apogeul fapt subliniat de oximoronul ‘asa-s de negrii/lumina mea’.
Reluarea adj.‘negri’ la superlativul absolut pentru a expr. consecinta
pe care o are asupra e-ului liric,vraja datorata frumusetii ochilor
iubitei are in acelasi timp rolul de a acc. trairea poetului. Prozodia
poeziei este in deplin acord cu ceea ce vrea sa transmita poetul.Avem
versuri albe,fara rima cu masura variabila.Rima interioara realizata cu
ajutorul asonantei.Muzicalitatea este data de pauzele impuse de
discursul liric in desfasurarea lui intr-un accent al versurilor.
|
Referat oferit de www.ReferateOk.ro |
|