1
Basmul
-ALEODOR IMPARAT-
Opera epica in proza in care se povestesc intamplari fantastice puse pe
seama unor personaje sau forte supranaturale in lupta cu fortele raului
pe care le inving se numeste basm.
In proza populara, basmul ocupa un rol deosebit prin faptul ca
zugraveste o lume pusa sul semnul fantasticului, in care dorinta umana
poate fi implinita.
Basmul “Aleodor-Imparat” , a fost cules de Petre Ispirescu in anul
1875, de la un “scolar de gimnaziu” din Bucuresti.
Naratiunea respecta schema traditionala a basmului si debuteaza cu
formula “A fost odata ca niciodata”. Fiind o opera narativa,
intamplarile se desfasoara intr-o anumita ordine iar elementele
reale(dorinta de a avea un copil, comportarea lui Aledor ca imparat si
casatoria cu fiica lui Verdes) se vor impletii cu elementele fantastice
(existenta Pocitaniei, intelegerea graiurilor necuvantatoare) pe durata
intregii actiuni.
Autorul anonim ne dezvaluie mai intai supararea unui imparat ca nu avea
si el “ca toti oameii un fecior”. La batranete insa dorinta i se
indeplineste “si donadi un drag de fecior de sa-l vezi si sa nu-l mai
uiti”. Bucuria era cu atat mai mare, cu cat “baiatul de ce crestea
d-aia se facea mai istet si mai iscusit”.
In ceasul mortii, imparatul isi sfatuieste fiul sa nu vaneze pe mosia
“jumatate-de-om-calare-pe-jumatate-de-iepure-schiop”, deoarece “cine
calca acolo nu scapa nepedepsit”.
Dupa moartea imparatului, Aleodor carmuieste intelep tara si respecta
cu sfintenie sfatul imparatului sau, dar intr-o zi pe cand sa afla la
vanat, greseste si calca pe pamantul “pocitaniei de om”. Aceasta ii
cere fiului de imparat sa-i aduca fata lui Verdes-Imparat, daca vrea
sa-l ierte pentru ca-I calcase mosia.
Plecat la drum, intalneste o stiuca, un corb si un taune carora le
cruta viata si ii ajuta primind din partea cestora promisiunea ca il
vor ajuta la nevoie. Ajungand la curtea lui Verdes, Aleodor afla ca
pentru a dobandi fata, trebuie sa depaseasca trei incercari.
Cu ajutorul noilor sai prieteni, fiul de imparat iese invingator la
sfarsitul celor trei probe, deoarece, in a treia zi, se ascunde atat de
bine incat fata imparatului se recunoaste invinsa.
Aleodor o duce la Pocitanie, dar aceasta refuza sa se casatoreasca cu o
asemenea fiinta. De accea, ne necaz Pocitania plesneste si moare.
In aceasta situatie, Aleodor isi intinde imparatia si pe mosia
Pocitaniei si se casatoreste cu fata lui Verdes –Imparat, spre bucuria
supusilor sai.
Formula finala “iara eu incalecai pe-o sa si v-o spunei dumneavoastra
asa”, marcheaza sfarsitul intamplarilor intr-o nota de optimism.
1
Compozitionalul “Aleodor-Imparat” respecta tresaturile basmului prin
folosirea formulelor narative (de inceput, mediana si finala), respecta
momentele subiectului literar (expozitia, intriga, desfasurarea
actiunii, punctul culminant, deznodamantul).
In expozitie aflam date despre dorinta imparatului
de a avea un copil, despre nasterea lui Aleodor care devine imparat
dupa moartea imparatului si despre sfatul acestuia.
Intriga este determinata de incalcarea sfatului imparatului si pasirea
din neatentie pe mosia Pocitaniei.
Desfasurarea actiunii evidentiaza incercarile prin
care trebuie sa treaca Aleodor pentru a indeplini misiunea asumata
(intalnirea cu stiuca, cu corbul si cu taunele, cucerirea mainii fetei
de imparat).
Punctul culminant constituie momentul de maxima
tensiune si anume cea de-a treia incercare la care Aleodor rosca, prin
descoperirea lui, sa I se taie capul.
Deznodamantul este fericit, pocitania moare iar Aleodor o ia de sotie
pe fata lui Verdes.
Actiunea basmului se petrece atat pe pamanat
cunoscut(la curtea lui Aleodor, a lui Verdes)cat si pe taram
imaginar(pe pamantul Pocitaniei).
In basm fortele binelui ajutate in implinirea
misiunii asumate de late personaje. In trecerea probelor la care este
supus Aleodor de fiica lui Verdes, fiul imparatului este ajutat de
stiuca, corb si de taune. Prin prezenta obiectelor magice(solzul de
peste, pana de corb si aripa de taune), si fata imparatului poseda un
obiect magic: ocheanul fermecat. In basm este prezenta cifra magica
“trei”(sunt trei ajutoare, trei incercari, trei obiecte magice, trei
zile si trei nopti asteapta in fata curtii imparatului, veselia tine
trei zile si trei nopti).
Fortele raului sunt reprezentate de adversari
puternici, de obicei personaje supranaturale cre au pe langa puterea
fizica si multa viclenie. Actiunea este de aceea foarte tensionata.
O alta caracteristica a basmului este oralitatea
stilului sustinuta prin folosirea interjectiilor (iata, ia, i etc) a
vocativelor (Aleodor draga, dragul tatei, baiete, flacaule) si a unor
cuvinte si expresii populare (o starpitura de fecior, asa da sufletul,
a da din colt in cot).
Atat prin oralitate cat si prin continur, personaje,
structura, naratiunea “Aleodor- Imparat” se incadreazain structura
basmului a carui specie o reprezinta in mod stralucit si convingator.
Pe tot parcursul basmului, noi, cititorii, suntem
alaturi de personajele care lupta pentru implinirea binelului si ne
exprimam sentimente de dragoste si admiratie.
|