Poezia si problema genurilor literare
Categoria: Referat
Romana
Descriere:
Problema genurilor literare a starnit nenumarate controverse ,
ambiguitatile izvorand chiar din polivalenta intelesului termenului ,
caci cuvantul gen este folosit si cu alte sensuri - specie literara,
clasa de obiecte sau fenomene care au proprietati comune. Dintre
teoreticienii genurilor literare se impun in timp : Platon , Hegel (
pornind de la Platon , Hegel considera genul epic = g. obiectiv , g.
liric = g. subiectiv , g.dramatic = o sinteza intre cele 2 genuri ) ,
iar la noi , Adrian Marino care ,in Dictionar de idei literare, avansa
ideea ca discriminarea intre cele 3 genuri literare este generata de
ipostazele eului creator . |
|
|
1
Poezia si problema
genurilor literare
Problema genurilor
literare a starnit nenumarate controverse , ambiguitatile
izvorand chiar din polivalenta intelesului termenului , caci cuvantul
gen este folosit si cu alte sensuri - ,,specie literara ,, , ,, clasa
de obiecte sau fenomene care au proprietati comune ,, .
Dintre teoreticienii
genurilor literare se impun in timp : Platon , Hegel ( pornind de la
Platon , Hegel considera genul epic = g. obiectiv , g. liric = g.
subiectiv , g.dramatic = o sinteza intre cele 2 genuri ) , iar la noi ,
Adrian Marino care ,in Dictionar de idei literare, avansa
ideea ca discriminarea intre cele 3 genuri literare este generata de
ipostazele eului creator .
Genul liric este genul poeziei ,
,, dar nu numai ,, . Termenul ,, liric ,, ( derivat din denumirea unui
instrument muzical , lira , insemnul zeului Apollo ) a denumit in
Grecia antica , orice fel de poezie , facuta pentru a fi cantata .
Ulterior , indeosebi de la romantism incoace , poezia lirica a ajuns sa
insemne creatia literara in versuri centrata asupra eului , asupra
vietii launtrice , cu toata gama trairilor sufletesti - sentimente ,
emotii , stari , dispozitii afective , atitudini etc. Astfel , lirismul
s-a identificat treptat cu esenta insasi apoeziei . Formal , poezia
lirica se caracterizeaza in principal prin scurtime , densitate
semantica si muzicalitate .
In definirea poeziei ( - vb.
gr. poienin ,, a fabrica ,, , ,, a produce ,,) s-au impus
de-a lungul timpului 3 cupluri de enunturi , in mod egal considerate
drept adevarate :
1.- Poezia are o elaborare oarecum facila , deoarece nu necesita
munca de aranjare proprie textelor de dimensiuni mari , nici elaborarea
unui univers fictiv si coerent .
Ea este forma suprema a literaturii , este
apanajul adevaratilor artisti , caci interzicandu-si facilitatile
naratiunii , ea presupune o stapanire perfecta a resurselor de limbaj .
2.- Poezia este un mestesug al limbajului , ale carui realizari
necesita tehnici precise , concrete si descriptibile . Conform
savantului roman E.Coseriu , exista 3 cai de definire alimbajului
poetic :
a.- prin identificarea
functiilor semnului lingvistic - R.Jakobson delimiteaza 6 functii
majore ale limbii - emotiva , conotativa , referentiala ,
metalingvistica , fatica , poetica .
b.- prin identificarea
limbajului ,,cu stilul ca deviere ,, ( R.Barthes ) ; ,, devierea ,, ,
,, insolitarea ,, , ,, deformarea ,, de la o ipotetica si greu de
definit norma califica limbajul poetic drept antilimbaj . In locul ,,
devierii , E.Coseriu defineste limbajul poetic prin conceptul de
actualizare . Pentru el , limbajul poetic este limbaj absolut : ,,
limbajul poetic nu poate fi deviere fata de de limbajul pur si simplu
sau fata de limbajul de toate zilele , ci dimpotriva limbajul poetic ,
in care se actualizeaza , ceea ce tine deja de semn , este limbajul cu
toate functiunile lui , adica e plenitudinea functionala a limbajului .
,,
c.- din perspectiva
filosofica , perspectiva ce subliniaza functia creatoare a limbajului
poetic caci ,, inainte de a fi comunicarea unui continut , limba
e o comunicare ci cineva ,, . In cele 3 conferinte din Esenta limbii ,
Heidegger a meditat asupra salasluirii noastre in limba , asupra
faptului ca traim in ea ca , intr-o casa a fiintei ,, , ca pornim de la
ea in raportarea noastra la lume .
,, Despre
cuvant , daca-l gandim cum se cuvine , nu am avea voie sa spunem
niciodata - EL ESTE. CI EL DA . Potrivit esentei sale , cuvantul este
datator - el da fiinta .,,
3.- Poezia constituie rezultatul unei foarte indelungate traditii in
care s-au sedimentat , veac dupa veac , teme, procedee si imagini ;
poetul este , mai presus de toate , un savant .
1
TIPURI DE POEZIE
In studiul Despre poezie ,
N.Manolescu ,, distinge,, 2 tipuri fundamentale de poezie :
1.- poezia traditionala = poezia clara si formal ordonata in versuri
regulate , calsice , versuri ce respecta cele 4 conditii : rima , ritm
, masura si pauza ;
- este o
poezie profund rationala in modalitatea de expunere
chiar si atunci cand exprima un suflet tulbure ori abisal ;
-
tema este o idee , ce apare prin intermediul unor imagini
de viata , al unor tablouri , cu puternic aspect alegoric ;
-
epitetele si comparatiile sunt transparente ; intregul
limbaj este traductibil in limba comuna a prozei ; se pot scutura
podoabele frazelor fara sa alteram fundamental poezia ; originalitatea
figurilor este minima .
Poezia traditionala poate fi definita ca
poezie diversa ( lirica
, epica , dramatica , filosofica ) din punct de vedere al extensiunii
expresiei si ca poezie mimetica(= descriptiva , emotionala ) , din
punct de vedere al intensiunii expresiei .
2.- poezia moderna
Termenul de modern ,
modernitate este utilizat pentru intaia
data de Baudelaire in Le Peintre de la vie moderne , 1859 : ,, ...
Cauta acel lucru pe care sa ne fie permis a-l numi modernitate ... ,, (
= tranzitoriul , fugitivul, contingentul , jumatatea artei , a carei
cealalalta jumatate este eternul si imuabilul ) .
Doctrina modernismului ,
care isi are originile in Les Fleurs
du MAL ( fapt semnalat si de Hugo Friedrich ) se caracterizeaza prin :
- ,, erezia
lungimii poemului ,, ; astfel , E.A.Poe contesta
poemul lung caci valoarea pozitiva apoeziei este data de capacitatea ei
de a ne excita sufleteste si lungimea contravine acestui scop , caci
adevaratele excitatii sunt fugitive si tranzitorii; se afirma astfel
identitatea dintre poezie si lirism ;
- ,, erezia
didacticista ,, ( = de l" enseignement ) care
contine drept corolere inevitabile , pe acelea ale pasiunii ,
adevarului si moralei .
,,
Pretind ca poetul care aurmarit un scop moral si-a
micsorat forta poetica si nu comitem nici o imprudenta pariind ca opera
lui este proasta . ,, ( Baudelaire ) . Cu el , apare in constiinta
poetilor ideea gratuitatii si puritatii artei .
De aici decurg 2 consecinte :
1.domeniul poeticului incepe sa fie considerat acela al absolutului pe
care simtamantul ori ratiunea il ranesc sau il coboara din sferele lui
supranaturale ;
2. instrainarea poeziei de simtire , de imitarea capriciilor inimii ,
afirmand libertatea fanteziei .
- modernismul pune capat unui alt principiu scump
romanticilor - inspiratia ; daca geniul romantic era un vrajitor sau un
mag , ca la M.Eminescu , artistul modern este un ingenios , un calculat
;
- ,, liricizarea ,, poeziei , prin Mallarme si simbolisti
poetii au invatat sa exploateze nuanta , imprecisul si difuzul ;
- este o poezie dificila si elitista , ce intoarce spatele
limbii comune ( ,, la langue de la tribu ,, ) si deopotriva reaslitatea
la care aceasta se refera . Ea nu arata nimic : sugereaza sau se
ascunde ;
- propune un limbaj nou , caracterizat prin conciziune ,
sugestivitate sau mister ; o limba pura , misterioasa dar impecabil
structurata gramatical ;
-
promoveaza , cf. lui N.Manolescu , 3 tipuri de versuri :
- versuri neregulate ( incalca masura ) ;
- versuri albe ( fara rima ) ;
- versuri libere ( toate normele sunt aplicate ad libitum ) .
|
Referat oferit de www.ReferateOk.ro |
|