Autocontrolul emotional
Categoria: Referat
Psihologie
Descriere:
Pentru a spori efectul relaxarii pot folosi un fond muzical (muzica
preclasica- iar dintre instrumente flautul sau harpa, au efecte de
maxima relaxare prin sonoritatea lor speciala, prin ritmul si
intensitatea lor uniforme si “ catifelate”). De asemenea, e preferabil
sa-ti înregistrezi pe o caseta primele exercitii de relaxare... |
|
|
1
Autocontrolul emotional
METODE PENTRU AUTOCONTROLUL EMOTIONAL<O:P</O:P -prezentare
generala- <O:P</O:P Principalele mijloace de realizare a
autocontrolului sunt: gāndirea pozitiva, relaxarea, antrenamentul
psihoton, exercitiile de respiratie si autosugestia.<O:P</O:P
a) RELAXAREA<O:P</O:P
Are doua componente: una musculara si alta psihica. Dar intre starea de
tensiune a corpului si starea emotionala exista o legatura directa si
reciproca (observānd ca in starile de mare activare emotionala muschii
sunt si ei īncordati, specialistii care au pus la punct procedeele
stiintifice ale relaxarii procedeaza invers, reducānd īncordarea
musculara pentru a crea o stare de destindere psihica) si atunci
exercitiile care vizeaza una sau alta dintre componente se finalizeaza
de fapt cu relaxarea īntregului organism.<O:P</O:P
Orice forma de relaxare este preferabil sa se realizeze (cel putin la
īnceput, cānd deprinzi relaxarea; doar initiatii au capacitatea sa se
relaxeze oricānd si oriunde īsi propun, de pilda in timpul concursului
sau in tramvai) intr-o atmosfera lipsita de perturbatii sonore, la o
temperatura placuta, intr-o camera aerisita corespunzator. E de dorit
sa fii īmbracat cat mai lejer, fara curele strānse, snururi sau
bijuterii…Relaxarea se realizeaza facānd apel mai putin la vointa
(aceasta presupune o anumita īncordare, un anumit efort) si mai mult la
“ aripile “ imaginatiei, la reprezentari cat mai plastice, mai
sugestive, la formulari verbale cat mai expresive.<O:P</O:P
Orice exercitii de relaxare, chiar daca sunt la indemna oricui,
presupun o anumita doza de responsabilitate si maturitate. Ele au
reguli care e bine sa fie respectate. Precautia si seriozitatea duc si
aici la rezultate bune. Regularitatea practicarii exercitiilor duce,
numai ea, la progres. Relaxarea e la indemna oricui, dar ea are etape
si cicluri care urmeaza īntocmai. E singurul drum spre
succes.<O:P</O:P
<O:P</O:PMetoda sintetica de relaxare sau antrenamentul autogen
al lui Schultz.<O:P</O:P
Este cea mai raspāndita forma de relaxare, cea mai comoda si mai
accesibila.<O:P</O:P
Cuprinde un ansamblu de exercitii care au la baza trairea treptata a
senzatiei de greutate in membre si a senzatiei de caldura in zona
respectiva.<O:P</O:P
Este utilizata (singura sau in combinatie cu alte tehnici si metode)
pentru: autocontrolul emotional., optimizarea concentrarii atentiei si
optimizarea memoriei, ameliorarea odihnei, refacerea dupa efort( deci
serveste in totalitate pregatirii noastre pentru examen). Induce la
practicant o stare generala de calm, o liniste fizica si psihica
favorabile performantelor ridicate. Efectele apar mai repede sau mai
lent, dar perseverarea da īntotdeauna roade.<O:P</O:P
Conditiile unei bune relaxari sunt: linistea, temperatura placuta si
semiobscuritatea (ziua poti folosi jaluzelele, noaptea poti manevra
corespunzator directia si intensitatea luminii unei
veioze).<O:P</O:P
1
Pozitia cea mai frecventa pentru acest tip de practica este pozitia
sezānd pe un fotoliu sau chiar pe un scaun comod. Daca alegi aceasta
pozitie, vei lasa capul sa se sprijine, firesc, pe speteaza fotoliului,
bratele vor fi asezate confortabil pe bratele fotoliului iar picioarele
vor fi mentinute intr-o pozitie stabila.<O:P</O:P
<O:P</O:PPentru a spori efectul relaxarii pot folosi un fond
muzical (muzica preclasica- iar dintre instrumente flautul sau harpa,
au efecte de maxima relaxare prin sonoritatea lor speciala, prin ritmul
si intensitatea lor uniforme si “ catifelate”). De asemenea, e
preferabil sa-ti īnregistrezi pe o caseta primele exercitii de
relaxare. Pentru īncepatori acest lucru este util deoarece le ofera
posibilitatea sa-si analizeze pretatia (sa descopere partile bune si
mai putin bune ale intonatiei, frazarii, timbrului, expresivitatii
vorbirii) si sa optimizeze exercitiul urmator. Se mai recomanda,
īnainte de exercitiu, transcrierea textului pe care doresti sa-l
folosesti la relaxare ; acesta te va ajuta sa retii mai usor si sa
īntelegi mai bine sensul si continutul formulelor pe care doresti sa ti
le administrezi. Schimba formulele care nu ti se par eficace;
īnlocuieste-le cu acelea care te ajuta sa te relaxezi. E inutil sa
cauti formule ideale pe care sa le preiei “ de-a gata”. Fiecare trebuie
sa īsi creeze expresiile care i se potrivesc lui cel mai
bine.<O:P</O:P
Urmeaza, ca si in cazul senzatiei de greutate, generalizarea treptata,
prin formule asemanatoare, pana la cuprinderea īntregului corp intr-o
“baie” de caldura placuta. Rezultatele acestei practici nu vor īntārzia
sa apara, Efectul lor va spori pe masura ce le vei combina cu alte
tehnici de autocontrol( imaginatia dirijata, antrenamentul ideomotor si
psihoton, exercitiile de respiratie)<O:P</O:P
b) EXERCITIILE DE RESPIRATIE SI
AUTOSUGESTIE<O:P</O:P<O:P</O:P
Sunt elemente-cheie ale autoreglarii starilor psihice, utilizāndu-se
īmpreuna, atāt in scopul calmarii cat si in cel al activarii (depinde
de situatia concreta).
Tehnicile controlului voluntar al respiratiei sunt utile si in
practicarea acelor activitati care solicita in mod expres functia
respiratorie (diverse ramuri ale sportului, in muzica sau in arta
teatrala).<O:P</O:P
Respiratia linistita are efecte benefice in cadrul exercitiilor de
relaxare si este optimizata la rāndul sau prin intermediul acestor
exercitii.<O:P</O:P
De existenta unei corelatii intre respiratie si starile psihice ne
putem convinge usor, daca ne reamintim ca o emotie puternica( de
exemplu, o stare de spaima) modifica imediat aspectul respiratiei (daca
te sperii, pentru o clipa respiratia se opreste apoi se accelereaza).
Dar si relatia inversa este valabila; importanta controlului
respiratiei pentru optimizarea starilor psihice a fost observata de mii
de ani si a condus la aparitia unui mare numar de forme ale respiratiei
dirijate. Astfel, o stare de agitatie care te īmpiedica sa studiezi
eficient sau sa te concentrezi in redactarea lucrarii la examen, poate
fi calmata prin practicarea exercitiilor de expiratei lenta si adānca.
O stare de apatie si somnolenta va fi īndepartata prin cāteva exercitii
ritmice cu inspiratie prelungita.<O:P</O:P
In general, ritmarea si regularizarea respiratiei contribuie la
cresterea capacitatii de concentrarea a atentei si, prin aceasta, la
optimizarea tuturor proceselor intelectuale (gāndire, memorie,
imaginatie, rezolvare de probleme, īntelegere,
observatie)<O:P</O:P
Apoi, sportivii stiu prea bine ce rol joaca respiratia in diferite
momente ale executiei. De la proba la proba, respiratia poate capata
forme si intensitati variate. Un alergator de 100 m plat respira cu
totul altfel decāt alergatorul de fond. Īnotatorul altfel decāt cel
care evolueaza in proba de tir.<O:P</O:P
Dar cea mai importanta contributie a exercitiilor respiratorii se
exprima in reglarea starilor emotionale.
|
Referat oferit de www.ReferateOk.ro |
|