Comunicarea in cadrul grupului
Categoria: Referat
Psihologie
Descriere:
Dintre acestea, nivelul logic (deci cel al cuvintelor) reprezinta doar
7% din totalul actului de comunicare; 38% are loc la nivel paraverbal
(ton, volum, viteza de rostire...) si 55% la nivelul nonverbal (expresia
faciala, pozitia, miscarea, imbracamintea etc.)... |
|
|
1
Comunicarea īn
cadrul grupului
Comunicare reprezintă īnştiinţare, ştire,
veste, raport, relaţie, legatură. Cam acestea ar fi sinonimele care ne
sunt oferite de catre dictionarul explivativ pentru comunicare. Deşi
pare simplu īnţelesul comunicarii este mult mai complex şi plin de
substrat. Comunicarea are o mulţime de īnţelesuri, o mulţime de scopuri
şi cam tot atītea metode de exprimare şi manifestare. Nu există o
definiţie concretă a comunicării īnsă se poate spune cel puţin că,
comunicarea īnseamnă transmiterea intenţionată a datelor, a informaţiei.
Ce se īnţelege prin comunicare:
o provocare constantă pentru psihologia socială;
o activitate;
satisfacerea nevoile personale;
legătura īntre oameni, etc.
Societatea continua sa existe prin transmitere, prin comunicare, dar
este corect sa spunem ca ea exista in transmitere si in comunicare.
Este mai mult decat o legatura verbala intre cuvinte precum
comun, comunitate, comunicare. Oamenii traiesc in comunitate in
virtutea lucrurilor pe care le au in comun; iar comunicarea este
modalitatea prin care ei ajung sa deţina in comun aceste lucruri.
Pentru a forma o comunitate sau o societate , ei trebuie sa aibă in
comun scopuri, convingeri aspiraţii, cunostinţe - o intelegere comuna
- "acelaşi spirit" cum spun sociologii. Comunicarea este cea care
asigura dispoziţii emoţionale si intelectuale asemanatoare, moduri
similare de a raspunde la aşteptări şi cerinţe.
Comunicarea se realizează pe trei niveluri:
1. Logic
2. Paraverbal
3. Nonverbal
Dintre acestea, nivelul logic (deci cel al cuvintelor) reprezinta doar
7% din totalul actului de comunicare; 38% are loc la nivel paraverbal
(ton, volum, viteza de rostire...) si 55% la nivelul nonverbal
(expresia faciala, pozitia, miscarea, imbracamintea etc.).
Daca intre aceste niveluri nu sunt contradicţii, comunicarea poate fi
eficace.
Daca insa intre niveluri exista contradicţii, mesajul transmis nu va
avea efectul scontat.
Tipuri de comunicare:
Comunicarea intrapersonala . Este comunicarea īn şi
catre sine.
Comunicarea interpersonala. Este comunicarea īntre
oameni.
Comunicarea de grup. Este comunicarea īntre
membrii grupurilor si comunicarea dintre oamenii din grupuri cu alţi
oamenii.
Comunicarea de masa. Este comunicarea primită
de sau folosita de un numar mare de oameni.
Scopul comunicării:
• sa atenţionam pe alţii.
• sa informam pe alţii.
• sa explicam ceva.
• sa distram.
• sa descriem.
• sa convingem, etc.
Pentru a descrie numeroasele īnţelesuri ale comunicarii pe care o
folosim si o traim zilnic, folosim urmatorii trei termeni:
a. Forma comunicarii
Este un mod al comunicarii asa cum sunt vorbirea, scrierea sau desenul.
Aceste forme sunt distincte si separate una de alta asa de mult, īncāt
au sistemul lor propriu pentru transmiterea mesajelor. Astfel, cānd
semnele sunt facute pe foaia de hārtie potrivit anumitor reguli (cum
sunt cele ale gramaticii si ortografiei), atunci noi cream cuvinte si
"forma" scrierii.
b. Mediul comunicarii
Este un mijloc al comunicarii care combina mai multe forme.
Un mediu adesea poate implica utilizarea tehnologiei asa ca acesta este
dincolo de controlul nostru. Spre exemplu, o carte este un mediu care
foloseste forme ale comunicarii precum sunt cuvintele, imaginile si
desenele.
c. Media
Sunt acele mijloace de comunicare īn masa care s-au constituit īntr-un
grup propriu.
Exemple binecunoscute sunt radioul, televiziunea, cinematograful,
ziarele si revistele. Toate acestea sunt distincte si prin modul prin
care pot include un numar de forme de comunicare. Spre exemplu,
televiziunea ofera cuvinte, imagini si muzica. Adesea termenul
mass-media identifica acele mijloace ale comunicarii bazate pe
tehnologie care fac o punte īntre cel care comunica si cel care
recepteaza.
Limbajul este codul cu care este transmisă informatia, reprezintă
unealta comunicării.
Īn prima categorie intră limbajul. Limbajul reprezintă codul
comunicării,este liantul īntre cel ce transmite informaţia ,eminţător,
şi cel ce primeşte informaţia, receptor. Limbajul determina forma
comunicarii. El este de trei feluri:
Limbaj scris.
Limbaj verbal.
Limbaj nonverbal.
Judecata, sinele si societatea nu sunt structuri discrete, ci procese
de interactiune personala si interpersonala. Interactiunea simbolica
subliniaza importanta limbajului, ca mecanism fundamental in devenirea
sinelui si judecatii.
Personalitatea este ceea ce este propriu, caracteristic fiecarei
persoane şi o distinge ca individualitate; felul propriu de a fi al
cuiva.
1
Comunicarea are o foarte mare influenţă asupra personalitaţii
deoarece
in ziua de azi individul se defineste in functie de ceilalţi iar
comportamentul reprezinta o constructie a persoanei in interactiunea cu
ceilalti. Interaţiune atrage concomitent comunicare.
Sinele se construieste in interactiune cu ceilalti.
In felul
acesta, definirea unei situatii nu este niciodata strict individuala,
desi apare astfel; in acelasi timp, nici individul nu este doar o
oglinda a celorlalti, ci introduce note personale in orice evaluare si
raspuns. Cu cat se comunica mai mult cu atat cresc sansele de a se crea
personalitati puternice. Comunicarea este cheia individului spre
societate şi integrarea īn aceasta.
Lipsa comunicarii atrage o indepartare iminenta faţa de grup, echipa,
societate, etc.
Daca luam īn discutie termenul de grup observam
caci, chiar
societatea din care facem parte este un grup. Grupul īnseamna reguli,
reputaţie, ţel, munca īn echipă, etc . Sensuri determinate de
interanctiune deci de comunicare. Atata timp cat exista o buna
comunicare există şi un randament maxim, īnsă dacă aceasta lipseşte se
poate ajunge la disensiuni sau, chiar mai rău.
Functionarea unui grup mai mare se bazeaza pe reteaua care conecteaza
diferite parti ale sale si-i asigura coerenta. Nuanta pe care o
introduce Blumer ar putea chiar surprinde: "O retea sau o institutie nu
functioneaza in mod automat datorita unei dinamici interioare sau unui
sistem de cerinte: ea functioneaza pentru ca persoanele aflate in
diferite puncte fac ceva, iar ceea ce fac este rezultatul modului
cum
definesc situatia in care sunt chemate sa actioneze"
Arta de a comunica nu este un proces natural ori o abilitate cu care ne
nastem. Noi īnvatam sa comunicam. De aceea trebuie sa studiem ce
īnvatam ca sa putem folosi cunostintele noastre mai eficient. Orice
comunicare implica creatie si schimb de īntelesuri. Aceste īntelesuri
sunt reprezentate prin "semne" si "coduri". Se pare ca oamenii au o
adevarata nevoie sa "citeasca" īntelesul tuturor actiunilor umane.
Observarea si īntelegerea acestui proces poate sa ne faca sa fim mai
constienti referitor la ce se īntāmpla cānd comunicam.
Este o alta lectura a comunicarii
si semnificatiei sale legata de data
aceasta de procese sociale de adancime, cum ar fi conservarea
identitatii si coeziunii, exercitarea functiei vitale de integrare
sociala, de mentinere si consolidare a unui humus psihologic comun. In
nici una dintre ipostazele sale majore, societatea (comunitatea umana)
nu poate exista fara comuni-care: nici in cea de dobandire a unei
experiente comune (care presupune dialog), nici in cea de transmitere a
zestrei culturale, nici in construirea acor-dului asupra unor probleme
si dezlegari. comunicarea semnifica mult mai mult decat schimbul si
raspandirea de informatii; comunicarea creaza si mentinea societatea.
Reflectii si maxime:
"E īn zadar sa vorbesti celui care nu vrea sa te
asculte."
M. Eminescu
"Cuvāntul este sunet si culoare, e mesagerul gāndului uman."
T. Vianu
"Cāt de puternice sunt cuvintele drepte. "
Biblia
"Cuvintele sunt cele mai puternice droguri folosite
de omenire."
Rudyard Kipling
"Pana de scris este mai puternica de cāt sabia"
Shakespeare
"Ca sa pregatesti o buna cuvāntare spontana īti
trebuie mai mult de trei saptamāni. "
Mark Twain
"Scrierea la persoana a treia deseori ne permite sa
ne ascundem īn spatele organizatiei. "
H. Schwartz
"Precizarea īntelesului termenilor este cea dintāi
precautie care se ia īn orice discutie."
P. P. Negulescu
"O cuvāntare fara scop specificat este ca o calatorie fara destinatie."
Ralph C. Emedley
|
Referat oferit de www.ReferateOk.ro |
|