Sugestopedia, metoda holistica de superinvatare
Categoria: Referat
Psihologie
Descriere:
- Un mod usor, rapid si nestresant de a învata, care stimuleaza
rezervele intelectuale (mobilizînd pîna la 90% din potentialul
creierului) si dezvolta abilitatile mintale, în primul rînd capacitatea
memorarii semifotografice... |
|
|
1
Sugestopedia, metoda holistica de superīnvatare
Sugestopedia este:
- Un mod uşor, rapid şi nestresant de a īnvăţa, care
stimulează rezervele intelectuale (mobilizīnd pīnă la 90% din
potenţialul creierului) şi dezvoltă abilitătile mintale, īn primul rīnd
capacitatea memorării semifotografice.
- O metodă holistică ce valorifică somaticul şi
psihicul; conştientul şi inconştientul; emisfera cerebrală dreaptă şi
cea stīngă; factorul raţional şi cel emoţional.
- O metodă īn care oferta de informaţie, intonaţia,
muzica, respiraţia şi ritmurile organice sīnt sincronizate astfel īncīt
constientul se racordează la inconstient, accedīnd la banca lui de date.
- O metodă utilă pentru orice vīrstă, nivel
intelectual sau profesie, pe care o putem utiliza īn cadru
instituţional sau acasă, pe cont propriu.
Sugestopedia o metoda prin care inveţi uşor şi uiţi greu...
Sugestopedia ca metodă de īnvăţare extrem de rapidă si temeinică a fost
elaborată de medicul şi psihiatrul bulgar Gh. Lozanov, īn Institutul de
Sugestologie din Sofia, primele experienţe debutīnd īn 1 960. Ea
permite asimilarea de material factual (informaţii statice şi
descriptive: cuvinte, expresii, cifre, date, formule, dar si sisteme
largi de idei) din orice domeniu. In zeci de şcoli de masă din Bulgaria
elevii īnvaţă īn numai două luni materia unui an şcolar, clasele
realizīnd spectaculoase "accelerări ale studiilor". In fosta Uniune
Sovietică centrele de sugestopedie sīnt un fapt curent: programele de
īnvăţare a limbilor străine, care folosesc īn special manualele
redactate de Alexo Novacov muzician, actor şi profesor, sīnt parcurse
īn trei luni, patru ore pe zi, timp īn care cursanţii asimilează 6 000
unităti lexicale şi structuri lingvistice, ceea ce reprezintă dublul
fondului activ al unei limbi.
Īn 1969, ziarul Pravda afirma că "este posibilă īnvăţarea unei limbi
străine īntr-o lună". Un savant japonez anunţa că "Am īnvăţat engleza
īn 7 zile; franceza īn 15". Īnsuşi Lozanov raportează că unii subiecţi
pot asimila 3 000 de cuvinte pe zi (să nu uităm că fondul activ al
vocabularului unei limbi este de 2 500 3 000 cuvinte), eficienţa
īnvăţării crescīnd de 5-50 de ori. Centrele de sugestopedie din Berlin
si Leipzig au constatat o memorie de durată de peste 90%, cifră pe care
o susţin rezultatele lui Lozanov: retine rea materialului este īn
proporţie de 88% după 6 luni şi 57% după 22 luni. Or, după o īnvăţare
obişnuită, lucrurile stau cu totul alt fel: după 6 luni persoana reţine
60% din tezele principale, 36% din unitătile logice şi 21,5% din
materialul textual, pentru ca din materialul pregătit pentru examene să
se prezinte la apel doar 20% după numai 15 luni!
Sugestopedia īn lume
Se pare ca Zeitgeist-ul ultimelor decenii este marcat de deschiderea
culturii occidentale, prin excelenţă ştiinţifică, materialistă şi
pozitivistă, spre filozofia şi experienţa orientală traditională.
Dincolo de amatorismul profanilor atraşi de senzaţional sau căpătuială,
tot mai mulţi oameni de stiintă au cunozitatea să verifice intuitiile
anticilor chinezi, indieni, japonezi, greci sau egipteni prin
experimente riguros controlate sau să le confrunte cu teorii
stiintifice deja validate, după care le īncorporează īn propriile
constructe. Aşa se face că īn ultimii 30 de ani au proliferat īn lume
diferite metode de superīnvăţare şi hipermnezie, hrănite din surse
relativ comune şi bazīndu-se pe principii similare, dacă nu identice.
Actualmente, sugestopedia şi diferite sisteme derivate se practică
pretutindeni: īn tările fostei Uniuni Sovietice, sugestopedia se
utilizează īn diferite centre specializate, īn universităţi (numai īn
Universitatea din Novosibirsk ea este folosită anual de 10 000 de
studenţi), īn Institutul Pedagogic de Limbi Străine din Moscova, īn
armată sau de către publicul larg (Studioul "Mosfilm" a realizat chiar
un film didactic).
Dar harta sugestopediei este mult mai vastă: īn SUA există institute si
fundatii speciale, conferinţe anuale (continuīnd traditia deschisă de
prima Conferinţă intemaţională de sugestopedie, Varna, 1971),
publicaţii şi acţiuni de diseminare a metodei īn īnvătămīnt, afaceri,
armată, public.
1
Inspirate de asemenea de alte sisteme holistice, cum este psihosinteza
psihiatrului italian Roberto Assagioli, sau antropozofia lui Rudolf
Steiner, institutele, metodele sau autorii europeni care fac
sugestopedie / īnvăţare accelerată / īnvăţare rapidă / superīnvăţare /
educaţie holistica / metodă Lozanov mai pot fi identificaţi īn
pedagogia autogenică a lui Friedrich Doncet (Germania), īn metoda lui
Alfred Tomatis sau a lui Jean Coureau (Franţa), īn sistemul lui Jacques
de Coulon (Elveţia) sau chiar īn programul de tehnici autogene elaborat
de sovieticul A.G. Odesski (1971).
Fosta URSS exporta metoda īn Africa; Ungaria si R.D. Germană cunosteau
īnainte de revoluţie o sugestopedie relativ autentică, iar Canada
īnregistrase iniţial un esec răsună tor īn urma aplicării unei formule
"după ureche" de sugestopedie. Īn Romānia, sugestopedia, pe care o
aplică o lume īntreagă, este practic necunoscută.
Sursele sugestopediei
Sugestopedia distilează elemente din raja yoga, muzică, īnvăţare īn
somn, achiziţii ale fiziologiei si psihologiei contemporane, hipnoză,
autogenie, parapsihologie, dramă.
Gh. Lozanov a studiat yoga mintală (rajas īn India şi a practicat-o
sistematic timp de 20 de ani. De aici a preluat antrenamentul īn
concentrare, vizualizare, hipermnezie foto grafică si tehnica
respiraţiei ritmice (prana yama, din tehnicile orientale de meditaţie).
Parapsihologia a fost aprofundată de Lozanov prin studierea īn
laborator a facultătilor extrasenzoriale a peste 65 de persoane. Pentru
Vanga Dimitrova, "resursa naţională" a statului bulgar, el a deschis un
laborator fiziologic chiar īn satul acesteia. Aici i-a studiat
capacităţile paranormale timp de 10 ani. Concluziile lui Lozanov au
fost că informatiile privind trecutul si viitorul individului sīnt
preluate de persoane ca Vanga chiar din inconstientul acestuia; că
inconstientul reţine o cantitate enormă de informaţie, provenită chiar
si de Ia stimuli subliminali; problema este de a avea acces la aceste
cunostinţe.
De altminteri, neurochirurgia actuală a demonstrat, prin operaţiile
făcute de dr. Wilder Penfield din Montreal, că orice experienţă se
īnregistrează īn creier sub formă de pattern care persistă decenii
īntregi sau o viaţă. Lozanov merge mai departe, considerīnd că omul
īnregistrează permanent si altfel de informaţii: cele percepute
intuitiv si telepatic sau prin clarviziune. Aceste percepţii, consideră
el, īsi au rolul lor īn reactualizare.
O descoperire prin serendipitate (din īntīmplare) īi relevă lui Lozanov
secretul īnvătării īn somn: autosugestia. Două grupuri de studenti
veniseră să-si consolideze cunostinţele prin īnvăţarea īn somn. Lozanov
a observat că membrii unuia din cele două grupuri sforăie, semn că
intraseră īn somnul profund, si a scos magnetofonul din priză. A doua
zi ambele grupuri au performat la fel.
Simpla sugestie că vor īnvăţa mai bine le-a fost suficientă si celor
care dormiseră normal, fără īnvăţare īn somn.
Muzica este indispensabilă īn sedinta de sugestopedie. si nu orice
muzică, ci doar anumite compoziţii īn stil baroc ale lui Bach, Handel,
Vivaldi, Corelli si Teleman. Acestea au măsura 4/4 (uneori 3/4) si
ritmul largo (60 bătăi pe minut). Ritmurile organismului se racordează
la cadenta muzicii, efectul fiind similar recitării unei mantre; pulsul
scade cu 5 unităti tensiunea cu 4 diviziuni, iar frecvenţa undelor
cerebrale creste cu aproximativ 6%. Se obtine o stare de relaxare
fizică īnsoţită de lărgirea si acutizarea conştienţei. Cimatica, noua
stiinţă fundată de dr. Hans Jerry, care studiază efectul muzicii asupra
lumii īnsufleţite si neīnsufletite, se īntīlneste cu ideile anticilor
(Pitagora, Hermes Trismegitus), după care muzica este o punte care
uneste toate lucrurile. Totul īn univers este īn stare de vibraţie,
chiar si electronii din atom, ceea ce face ca unele substanţe, culori
si note muzicale să rezoneze. Dovezile experimentale sīnt concludente.
Aceasta l-a determinat pe Donald Hatch Andrews, doctor īn chimie, să
exclame uimit:"... descoperim că universul nu este compus din materie,
ci din muzică".
|
Referat oferit de www.ReferateOk.ro |
|