Fisuri Stillman si bureletul McCall
Categoria: Referat
Medicina
Descriere:
Tratamentul acestor leziuni în cadrul parodontitei distrofice se
realizează printr-o bioterapie de reactivare cu produse medicamentoase,
agenţi mecanici, fizici şi chimici sau prin proceduri balneoterapeutice
manifestate prin:... |
|
|
1
Fisuri Stillman şi bureletul McCall
Sunt modificări de contur ale gingiilor ce se datorează:
1. tumefierii şi edemaţierii gingiei care se îngroaşă
şi se detaşează de pe dinte, marginea gingivală detaşându-se şi
acoperind parţial sau total dintele;
2. scăderii volumului gingiei, când apar retracţii
(recesiuni) sau fisuri gingivale.
Trebuie făcută o diferenţiere între recesiunea neinflamatorie, care
reprezintă o condiţie clinică ce apare în absenţa inflamaţiei şi
recesiunea din cursul bolii parodontale situaţie în care pierderea de
ataşament este o consecinţă a naturii inflamatorii a acesteia.
Recesiunea neinflamatorie localizată la un dinte sau la un număr
limitat de dinţi este o consecinţă a unor condiţii locale precum:
1. factori anatomici: dehiscenţa, fenestraţia,
grosimea redusă a corticalei vestibulare, dizarmonii dento – alveolare,
inserţii înalte ale frenurilor, lipsa gingiei ataşate;
2. periajul inadecvat;
3. iatrogenii ortodontice, protetice, parodontale;
4. obiceiuri vicioase – parofuncţii.
Recesiunea evoluează în absenţa inflamaţiei şi sub formă de:
retracţie gingivală;
fisuri Stillman;
festonul McCall.
Fisurile Stillman (retracţii gingivale asimetrice) pleacă de obicei de
la un feston gingival îngroşat, când gingia îşi modifică conturul sub
forma unei retracţii apicale de câţiva mm:
• au formă de fante înguste sau formă de V ascuţit;
• pot exista una sau două fisuri în relaţie cu un
singur dinte;
• au dimensiuni variabile până la 5-6 mm adâncime;
• marginile fisurii sunt rulate spre interiorul
fantei de la nivelul gingiei, restul marginii gingivale fiind rotunjit;
• pot să dispară spontan sau pot să persiste ca
leziuni de suprafaţă a pungilor parodontale;
• se clasifică în:
fisuri simple: clivajul apare într-o singură
direcţie;
fisuri compuse: clivajul apare în mai multe
direcţii.
Festonul (bureletul) McCall – este, de asemenea, un răpuns neinflamator
fibrotic la nivelul gingiei ataşate, care se îngroaşă şi se rotunjeşte:
situat cel mai frecvent la nivelul feţei
vestibulare a caninilor şi premolarilor;
se prezintă ca o îngroşare a gingiei marginale sub
forma unui rulou sau burelet favorizând acumularea de resturi
alimentare, putând duce la modificări inflamatorii secundare.
În boala parodontală eliminarea factorului microbian trebuie însoţită
şi de corectarea eventualelor tulburări ocluzale pentru că forţa
masticatorie excesivă acţionând la nivelul arcadelor dento-alveolare
are ca rezultat nu numai modificări la nivel odontal (abrazie, depunere
de dentină secundară, reacţii pulpare de apărare) dar şi importante
modificări parodontale ca de exemplu parodonţiul marginal poate
reacţiona prin îngroşare cu apariţia
bureletului
Mc Call.
Fisurile Stillman şi bureletul lui McCall pot fi considerate leziuni de
tip distrofic ele fiind întâlnite în parodontita distrofică care este o
inflamaţie cronică instalată pe un fond distrofic:
fisurile Stillman au aspectul unor incizuri
cunciforme uneori uşor curbate ca un apostrof şi bureletul McCall cu
aspect de rulou îngroşat, fibrozat.
Tratamentul acestor leziuni în cadrul parodontitei distrofice se
realizează printr-o bioterapie de reactivare cu produse medicamentoase,
agenţi mecanici, fizici şi chimici sau prin proceduri balneoterapeutice
manifestate prin:
• acţiune antiinflamatoare;
• activarea proceselor anabolice şi reducerea celor
catabolice distructive;
• stimularea mecanismelor imune;
• masajul gingival prin îndepărtarea celulelor
superficiale, stimulând circulaţia sanguină şi epitelizarea.
Fisurile Stillman şi Bureletul Mccall sunt:
semne gingivale ale traumei ocluzale;
leziuni distrofice;
rezultatul unor:
parofuncţii;
iatrogenii.
BIBLIOGRAFIE
1. BURLUI VASILE, MORĂRAŞCU CĂTĂLINA –“Gnatologie”,
Editura Apollonia, Iaşi, 2000;
2. DUMITRIU HORIA TRAIAN – “Parodontologie”, Editura
Viaţa Medicală Românească, Bucureşti, 1998;
3. URSACHE MARIA, BURLUI VASILE, PURDU ANCA –
“Semiologie stomatologică”.
|
Referat oferit de www.ReferateOk.ro |
|