Boala addison
Categoria: Referat
Medicina
Descriere:
Boala Addison apare cind glandele suprarenale nu mai produc suficient
hormon cortizol, iar in unele cazuri nici aldosteron. Din aceste motive
boala este uneori numita insuficienta suprarenala cronica... |
|
|
1
Boala Addison
Boala Addison apare in toate grupurile de virsta si afecteaza in mod
egal barbati si femei. Este o boala endocrina rara, care consta intr-o
deficienta hormonala ce afecteaza 1 din 100.000 de persoane. Boala se
caracterizeaza prin pierderea greutatii, slabiciune in muschi, tensiune
arteriala scazuta si intunecarea pielii indiferent daca a fost sau nu
expusa la soare.
Boala Addison apare cind glandele suprarenale nu mai produc suficient
hormon cortizol, iar in unele cazuri nici aldosteron. Din aceste motive
boala este uneori numita insuficienta suprarenala cronica.
Cortizol este produs de glandele suprarenale (glande localizate
deasupra rinichilor) si apartine unei clase de hormoni numite
glucocorticoizi, hormoni care afecteaza functionarea tuturor organelor
in corpul omenesc. Totusi, cel mai important rol pe care il are
cortizolul este de a ajuta organismul sa raspunda la stres. De asemenea
cortizolul ajuta la:
• mentinerea tensiunii arteriale si a functiei
cardiovasculare
• reglarea metabolizarii proteinelor, hidrocarburilor
si grasimilor
• buna functionare a sistemului imunitar.
Deoarece cortizolul este atit de important pentru sanatate, cantitatea
de hormon produsa de glandele suprarenale este foate bine controlata.
Ca si in cazul altor hormoni, cantitatea de cortizol produsa este
reglata de hipotalamus si glanda pituitara, un organ de marimea unui
bob de fasole situat la baza creierului. Mai intii hipotalamusul
transmite "hormoni impuls" catre glanda pituitara. La rindul ei glanda
pituitara elibereaza o serie de hormoni care regleaza cresterea,
functia tiroidiana si pe cea suprarenala, ca si productia de estrogen
si testosteron. Una dintre functiile principale ale glandei pituitare
este de a secreta ACTH (corticotropina), un hormon care stimuleaza
glandele suprarenale sa produca cortizol. Odata produs, cortizolul
determina glanda pituitara sa micsoreze productia de ACTH, inchiind
astfel intregul ciclu.
Aldosteron, un alt hormon produs de glandele suprarenale, apartine unei
clase de hormoni numita mineralocorticoizi. Acest hormon are un rol
foarte important in reglarea tensiunii arteriale si pastrarea unui
echilibru intre apa si sarea din organism, prin ajutarea rinichilor sa
retina sodiul si sa elimine potasiul. Cind glandele suprarenale nu mai
produc suficient aldosteron, echilibru dintre apa si sare nu mai este
pastrat, rezultatul fiind scaderea tensiunii arteriale.
Cauze
Incapacitatea suprarenalei de a produce cortizol (insuficienta
suprarenala) poate apare din mai multe motive. Un motiv poate fi
deficienta glandelor suprarenale (insuficienta suprarenala primara),
iar altul incapacitatea glandei pituitare de a produce suficient ACTH
(insuficienta suprarenala secundara).
Insuficienta Suprarenala Primara
In cele mai multe cazuri, boala Addison apare datorita distrugerii
graduale a cortexului suprarenal (stratul exterior al glandelor
suprarenale) de catre propriul sistem imunitar. Cam 70% din cazurile
raportate apar datorita unor deficiente imunitare, cind sistemul
imunitar produce anticorpi cu care isi ataca propriile organe, in cele
din urma dereglindu-le functiile. Insuficienta suprarenala apare cind
mai mult de 90% din cortex a fost distrus. In acest caz, suprarenala nu
produce nici cortizol, nici aldosteron in cantitati suficiente.
Citeodata, impreuna cu glandele suprarenale sunt afectate si alte
glande, cum este cazul in sindromul deficientei poliendocrine.
Una dintre cauzele principale ale insuficientei suprarenale primare
(20% din cazuri) este tuberculoza. Cind Thomas Addison a identificat
boala pentru prima data in 1849, acest procent era 80%. Cum tratamenul
tuberculozei s-a imbunatatit foarte mult intre timp, incidenta bolii
datorita tuberculozei a scazut simtitor.
Infectiile cronice sunt o cauza mai putin comuna a insuficientei
suprarenale primare. Alte cauze pot fii cancerul pornit de la alte
organe si raspindit pina la suprarenale sau operatii care au dus la
eliminarea glandelor suprarenale.
Insuficienta Suprarenala Secundara
Acest tip de boala Addison se datoreaza lipsei de ACTH, care determina
o scadere a productiei de cortizol, fara a o afecta insa pe cea de
aldosteron. O forma temporala a insuficientei suprarenale secundare
poate aparea cind unei persoane i-a fost administrat un hormon
glucocorticoidal, de exemplu prednison, pentru o perioada mai lunga de
timp, dupa care administarea a fost intrerupta brusc. Hormonii
glucocorticoidali sunt folositi in tratarea bolilor inflamatorii si
blocheaza producerea de ACTH. Daca glanda pituitara nu produce
suficient ACTH, atunci nici glandele suprarenale nu vor produce
suficient cortizol.
Uneori, datorita unor infectii sau tumori in zona, a irigarii
deficitare cu singe a glandei pituitare sau a unui tratament cu
radiatii se intimpla ca glanda pituitara sa-si micsoreze dimensiunile
si sa nu mai produca ACTH. Aceasta este o alta posibila cauza pentru
insuficienta suprarenala secundara.
Manifestari
Simptomele bolii Addison apar de cele mai multe ori treptat. Oboseala
cronica si slabirea muschilor, lipsa poftei de mincare si pierderea in
greutate sunt caracteristice bolii Addison. In aprope jumatate din
cazuri sunt deasemenea prezente greata, starea de voma si diareea.
Tensiunea arteriala este scazuta si scade si mai mult la statul in
picioare, cauzind ameteala si lesin. Apare hiperpigmentarea pielii,
care este mai vizibila la genunchi, coate, degete si buze.
Bolnavii sunt iritati si sufera depresii. Din cauza lipsei de sare,
apare pofta pentru mincaruri foarte sarate. Hipoglicemia este prezenta,
mai ales in cazul copiilor. La femei, ciclul menstrual devine neregulat
sau se opreste.
Pentru ca toate aceste manifestari ale bolii progreseaza lent, de multe
ori ele sunt ignorate pina cind are loc un eveniment stresant pentru
bolnav sau un accident si toate simptomele se inrautatesc brusc. Atunci
apare criza suprarenala sau insuficienta suprarenala acuta. In 25% din
cazuri diagnosticul este pus in urma unei astfel de crize.
Simptomele unei crize suprarenale sunt urmatoarele:
• durere puternica in abdomen, picioare sau spate
• stare severa de voma si greata
• diaree urmata de dezhidratare
• tensiune arteriala foarte scazuta
• lesin.
1
Criza suprarenala este o urgenta medicala si lasata netratata poate fi
fatala.
Diagnostic
Insuficienta suprarenala poate fi dificil de diagnosticat, in special
la inceputul bolii. Cercetarea atenta a tuturor simptomelor si mai ales
hiperpigmentarea pielii fac doctorul sa suspecteze boala Addison.
Diagnosticul bolii este confirmat de teste de laborator. Scopul
testelor este de a determina daca exista o deficienta de cortizol in
organism, iar apoi de a stabili cauza acestor deficiente. Uneori
radiografii ale glandelor suprarenale si a glandei pituitara sunt utile
pentru stabilirea cauzelor.
Testul de Stimulare ACTH
Este cel mai eficient test pentru diagnosticarea bolii Addison. In
timpul testului, nivelul de cortizol din singe sau urina este masurat
inainte si dupa administrarea, sub forma de injectie, a unei forme de
ACTH de sinteza. In testul ACTH "rapid", nivelul de cortizol este
masurat dupa 30 de minute de la administarea injectiei. La persoanele
sanatoase organismul raspunde printr-o crestere a nivelului de
cortizol. Bolnavii de insuficienta suprarenala (primara sau secundara)
raspund prost sau deloc la acest test.
Cind testul ACTH "rapid" a dat rezultate anormale, un test ACTH "lung"
este de obicei necesar pentru a determina cazuta insuficientei
suprarenale. Pentru acest test, o forma de ACTH de sinteza este
administrata intravenos pentru o perioada de 48 pina la 72 de ore.
Nivelul de cortizol din singe sau urina este masurat inainte de test si
in zilele 2 si 3 ale testului. Pacientii cu insuficienta suprarenala
primara nu produc cortizol nici dupa 2, 3 zile de administare ACTH, in
schimb, cei cu insuficienta suprarenala secundara raspund la acest tip
de test.
Cind o criza suprarenala este suspectata, doctorul trebuie sa
administreze imediat injectii cu sare, fluide si hormon
glucocorticoidal (hidrocortizon). Este dificil de facut un diagnostic
corect in timp ce pacientul este tratat, astfel incit la iesirea din
criza, tratamentul este oprit si sunt facute testele ACTH.
Testul de Inducere a Hipoglicemiei
Acest test este folosit pentru a determina cum raspund la stres
hipotalamusul, glanda pituitara si glandele suprarenale. Inainte de
test este masurat nivelul zaharului si cortizolului din singe, dupa
care este administrata o injectie cu insulina. Sunt repetate analizele
dupa 30, 45 si 90 de minute de la injectia cu insulita. Raspunsul
normal al organismului este o scadere a zaharului din singe si o
crestere a nivelului de cortizol.
Alte Teste
Odata pus diagnosticul de insuficienta suprarenala primara, sunt facute
radiografii ale abdomenului pentru a vedea daca exista depozite de
calciu pe suprarenale. Aceste depozite de calciu pot indica prezenta
tuberculozei.
Daca boala este insuficienta suprarenala secundara, doctorul va dori sa
faca radiografii ale glandei pituitare pentru a vedea ce marime si
forma are. Este testata abilitatea glandei pituitare de a produce si
alti hormoni in afara de ACTH.
Tratament
Tratamentul bolii Addison consta in inlocuirea hormonilor pe care
glandele suprarenale nu ii mai produc.
Cortizolul este inlocuit cu tablete de hidrocortizon, un glucocorticoid
de sinteza, administrat o data sau de doua ori pe zi. Daca aldosteronul
este deasemenea deficitar, este inlocuit cu un mineralocorticoid de
sinteza, administrat o data pe zi. In acest caz pacientii sunt de
obicei sfatuiti sa aiba o dieta bogata in sare. Inlocuirea
aldosteronului nu este necesara pentru pacitenii suferind de
insuficienta suprarenala secundara. Dozele pentru toate aceste
medicamente sunt stabilite in functie de necesitatiile fiecarui
pacient.
In timpul unei crize suprarenale, scaderea tensiunii arteriale,
hipoglicemia si nivelul crescut de potasiu din singe pot fi fatale. In
aceste cazuri este necesara administrarea intravenos de hidrocortizon,
sare si glucoza. De obicei, starea pacientului se imbunatateste rapid.
La iesirea din criza, doza de hidrocortizon este micsorata treptat pina
se ajunge la doza necesara zilnic.
Probleme speciale
In cazul in care un pacient suferind de boala Addison are nevoie de o
interventie chirurgicala necesitind anestezie generala, el va fi tratat
cu injectii intravenoase de hidrocortizon si sare incepind din seara
dinaintea operatiei si continuind pina cind pacientul este treaz si
capabil sa-si ia medicamentele oral. Doza de hidrocortizon este apoi
redusa treptat pina se ajunge la doza zilnica.
Femeile gravide care sufera de insuficienta suprarenala primara sunt
tratate cu terapia standard pe tot parcursul sarcinii. Uneori, datorita
starilor de voma, hidrocortizonul va fi luat injectabil. In timpul
nasterii, tratamentul este similar cu cel din cazul operatiilor. Doza
de hidrocortizon este apoi redusa treptat pina se ajunge la doza
zilnica.
Educatia Pacientului
O persoana bolnava de boala Addison trebuie sa poarte tot timpul asupra
sa un card cu detalii despre boala ei, care sa poate fi folosit in caz
de urgenta. Pe card trebuie sa scrie ca posesorul lui sufera de boala
Addison si ca in cazul unui accident este nevoie sa-i fie injectat 100
mg de hidrocortizon.
Este important ca aceste persoane sa poarte cu ei in excursii ac,
siringa si o forma injectabila de hidrocortizon.
In timpul perioadelor cu stres sau la aparitia infectiilor respiratorii
doza de hidrocortizon trebuie marita. In cazul infectiilor serioase, a
aparitiei starilor de voma sau diaree trebui contactat medicul. Aceste
stari pot declansa o criza suprarenala.
Este foarte util pentru toate persoanele suferind de boala Addison sa
poarte o bratara cu informatii despre starea lor, pentru a atrage
atentia personalului de urgenta in cazul unui accident.
|
Referat oferit de www.ReferateOk.ro |
|