Elemente de statistica
Categoria: Referat
Matematica
Descriere:
Exemplu: Nota de la teza, media generala sunt caracreristici
cantitative discrete.Inaltimea este o caracteristica cantitativa
continua in fuctie de care poate fi studiat un grup... |
|
|
1
Elemente de statistica
Pe teritoriul tarii noastre, lucrarea lui Dimitrie Cantemir-”Descriptio
Moldaviae”(1716) poate fi considerata ca o prima lucrare de
statistica.Ea a fost scrisa la cererea Academiei din Berlin si continea
toate cunostintele acumul in domeniu la acea data.
Statistica este disciplina care se ocupa cu
culegerea, inregistrarea, gruparea, analiza si interpretarea datelor
referitoare la un anumit fenomen precum si cu formularea unor
previziuni privind comportarea viitoare a acestuia.
Activitatea de culegere si inregistrare a datelor referitoare la un
fenomen face obiectul statisticii descriptive sau statisticii formale.
Activitatea de grupare, de analiza si de inter[retare a datelor precum
si formularea unor previziuni privind comportarea viitoare a unui
fenomen reprezinta obiectul statisticii matematice.
Elemente de limbaj in statistica.Date statistice.
Multimea pe care se realizeaza un studiu
statistic se numeste populatie statistica.
Elementele componente ale unei populatii se
numesc unitati statistice sau indivizi.
Numarul total de unitati statistice se numeste
efectivul total al populatiei statistice.
O parte a populatiei statistice aleasa special
pentru a fi studiata se numeste esantion.
Proprietatea sau indicatorul in functie de
care se cerceteaza o populatie statistica se numeste caracteristica sau
variabila statistica.
Exemplu:Sa presupunem ca ne intereseaza
studiul privind mediile generale obtinute de elevii unei clase la
sfarsitul anului scolar.In acest caz:populatia statistica o constituie
multimea elevilor clasei;unitatile statistice sunt elevii
clasei;caracteristica este media generala;efectul total al populatiei
este numarul tuturor elevilor clasei.
Din exemplul de mai sus se observa ca exista
caracteristici care sunt exprimate numeric si altele care se nu
exprima numeric.
O caracteristica se numeste caracteristica
calitativa daca nu poate fi masurata(valoarea ei nu se exprima
numeric): o stare civila, calificativul, profesia.
O caracteristica se numeste cantitativa daca
se poate exprima numeric: media generala, salariul, inaltimea.
O caracteristica cantitativa se numeste
discontinua sau discreta daca nu poate lua decat valori numerice
izolate.
O caracteristica cantitativa care poate lua
orice valoare dintr-un interval de lungime finita sau infinita se
numeste caracteristica cantitativa continua.
Intervalele in care o caracteristica ia valori
se numesc grupe sau clase de valori.
Exemplu: Nota de la teza, media generala sunt
caracreristici cantitative discrete.Inaltimea este o caracteristica
cantitativa continua in fuctie de care poate fi studiat un grup.
Culegerea, inregistrarea si clasificarea datelor statistice.
Sa consideram studiul efectuat asupra unui grup de sportivi dupa
inaltime (exprimata in centimetri).
Rezultatele masuratorii sunt inregistrate In ordinea in care a
decursmasuratoarea si sunt asezate in urmatorul tabel:
165 168 177
195 172 198
196 190 201
168
172 168 168
196 173 199
182 195 196
196
185 205 184
192 178 165
174 182 177
172
196 192 188
195 175 192
175 184 192
170
184 205 190
200 188 176
184 174 188
170
170 180 184
199 192 184
170 175 184
188
cm Nr. Sportivi cm
Nr. Sportivi cm Nr.
Sportivi cm Nr.
Sportivi cm Nr sportivi
䦋㌌㏒㧀좈琰茞ᓀ㵂Ü
165 2 174
1 180 1
190 2 199
2 䦋㌌㏒㧀좈琰茞ᓀ㵂Ü
168 4 175
3 182 2
192 5 200
1 䦋㌌㏒㧀좈琰茞ᓀ㵂Ü
170 4 176
1 184 7
195 3 201
1 䦋㌌㏒㧀좈琰茞ᓀ㵂Ü
172 3 177
2 185 1
196 5 205
2 䦋㌌㏒㧀좈琰茞ᓀ㵂Ü
173 1 178
2 188 4
198 1
䦋㌌㏒㧀좈琰茞ᓀ㵂Ü
Cu ajutorul acestei clasificari a datelor se pot obtine niste concluzii
mai rapide privind particularitatile acestui grup: inaltimea cea mai
mica, cea mai mare, numarul de indivizi care intrunrsc aceeasi
caracteristica, care este inaltimea domonanata si altele.
Rezultatele valorilor caracteristicii stidiate in clase bde valori.
analizei statistice uneori pot fi obtinute mai usor daca se practica o
alta grupare a datelor statistica.
De exemplu, se poaate face o grupare a
Clase de valori Nr. Sportivi
{165,170) 6
{170,175) 9
{175,180) 8
{180,185) 10
{185,190) 5
{190,195) 7
{195,200) 11
{200,205) 1
1
Cu ajutorul acestui tabel de date se pot obtine cu usurinta diferite
informatii despre grupul de studiu, ca de exemplu:-sunt 60 de sportivi;
cei mai multi sportivi au inaltimea in clasa de valori{195,200), urmand
cei cu inaltimea in clasa de valori{180,185);noua sportivi au inaltimea
in clasa de valori{170,175) si reprezinta 15% din efectivul populatiei
statistice; exista 45 de sportivi cu inaltimea sub 195 cm, etc.
Valoarea absoluta a diferentei extremitatilor unnei clase de valori se
numeste amplitudinea clasei.
Amplitudinea se stabileste de cel care realizeaza studiul.
O clasa de valori este in general un interval semideschis{a,b),
exceptier facand eventual ultima clasa care poate fi luata de forma
{cd}.
Clase de valori {x1,x2)…{xp-1,xp)
Frecventa absoluta n1…….np
Valorile caract. x1 x2…xp
Frecventa absoluta n1 n2…np
Frecventa absoluta cumulata crescatoare a valorii x a variabilei
statistice este suma tuturor frecvbentelor absolute ale valorilor
variabilei care apar pana la xi, inclusiv.
Frecventa absoluta cumulata descrescatoare a valorii xi a variabilei
statistice este suma tuturor frecventelor absolute ale valorilor
variabile care apar dwe la xi, inclusiv.
Analog se definesc frecventele absolute cumulate ale claselor de valori
ale variabilei.
Raportul dintre frecventa absoluta a unei valori xi sau a unei clase de
valori a variabilei statistice si efectivul total al populatiei se
numeste frecventa relativa a valorii xi, respectiv frecventa relativa a
clasei de valori.
Se numeste frecventa relativa cumulata crascatoare a valorii xi a
variabilei statistice, suma tuturor frecventelor relative ale valorilor
care apar pana la xi, inclusiv.
Se numeste frecventa relativa cumulata crescatoare a valorii xi a
variabilei statistice, xsuma tuturor frecventelor relative ale
valorilor care apar de la xi, inclusiv.
Nota xi Frecventa absoluta ni
Frecventa crescatoa Frecventa
descresc. Frecventa relativa
Frecventa relativa ctresc
Frecventa relativa descr \
4 1 1
50 0.02=2%
0.02=2% 1=100%
5 4 5
49 0.08=8%
0.1=10% 0.98=98%
6 5 10
45 0.1=10%
0.2=20% 0.9=90%
7 7 17
40 0.14=14%
0.34=34% 0.8=80%
8 13 30
33 0.26=26%
0.6=60% 0.66=66%
9 14 44
2 0.28=28%
0.88=88% 0.4=40%
10 6 50
6 0.12=12% 1=100%
0.12=12%
Reprezentarea garfica a datelor statistice.
Graficul unei serii statistice se numeste diagrama structurala.
Cercul de structura sau diagrama circulara este u cerc a carui arie
reprezinta efectivul total al populatiei statistice. Valorile
variabileise reprezinta prin sectoare de cerc ale caror arii sunt
proportionalecu frecventelerelative ale valorilor variabilei.Cu
ajutorul regulii de trei simpla sevdetermina masura unghiului la centru
corespunzator fiecaei frecvente.
Cu regula de trei simpla se obtine urmatoarea corespondenta intre
frecventa relativa f1 si m,asura unghiului de la centru corespunzator:
f1 40% 20%
35% 5%
n* 144* 72*
126* 18*
Pentru desenarea dreptunghiului de structura se considera un reper
cartezian in plan.
Cu baza pe axa orizontala se deesneaza un dreptunghi cu inaltimea de
100 de unitati.Se divizeaza dreptunghiul prin linii orizontale obtinand
dreptunghiuri cu ariile proportionale cu frecventele f1.
Diagrama structurala cu ajutorul batoanelor se obtine astfel:
-se alege un reper cartezianin plan
-pe axa orizontala se reprezinta valorile x1 ale variabilei statistice
-pe axa verticala se reprezinta frecventele absolute n1.
Acest tip de reprezentare grafica foloseste dreptunghiuri cu latimi
egale si lungimile proportionale cu frecventele absolute .Daca
dreptunghirile sunt asezate vertical , reprezentarea grafica se numeste
diagrama prin coloane, iar daca sunt asezate orizontal se numeste
diagrama prin benzi.
Omodalitate de vizualizare a datelor unei serii statistice este
poligonulfrecventelor care permite reprezentarea grafica sub forma unei
curbe.Pentru a construi poligonul frecventelor absolute se unesc
printr-o linie poligonala punctele de coordonate(x1 n1).
Se considera o serie statistica cu variabila cantitativa continua si
clasele de valori de amplitudini egale:distributia unui grup de tineri
dupa inaltimea exprimata in centimetri:
Inaltime Nr. De tineri Frecventa
absoluta cresc. Frecventa absoluta descresc.
[155,160) 5 5 63
[160,165) 12 17 58
[165,170) 15 32 46
[170,175) 20 52 31
[175,180) 8 60 11
[180,185) 3 63 3
Modulul unei serii statistice.
Modulul sau dominanta unei serii statistice reprezinta valoarea sau
clasa de valori a variabilei care corespunde celui mai mare efectiv si
se noteaza cu Mo.
Exemplu: -penrtu seria statistica din tabelul 11. Mo=5.
-fie distributia dupa vechimea in munca a unui grup
socio-profesional.
Sa consideram o serie statistica cu variabila cantitativa de tip
continuu.Dupa modul este o clasa de valori , acesta poate fi inlocuita
cu valoarea ei centrala.
Mo=xk=xk=1/2, 1<=k<=p-1.
Pentru a masura gradul de imprastiere a datelor unei serii statistice
fata de madie se folosesc urmatorii parametri de pozitie> dispersia
si abaterea medie patratica.
Fiind data seria statistica , dispersia valorilor este media aritmetica
ponderata a patratelor abaterilor la medie ale valorilor variabilei.
Fiuind data seria statistica se numeste abattere medie patratica a
valorilor variabilei numarul O,unde S la a doua este dispersia seriei.
Raportul dintre abaterea medie patraticqa si valoarea medie a unei
serii statistice se numeste coeficient de variatie.
|
Referat oferit de www.ReferateOk.ro |
|