1
1. INTRODUCERE
Pentru romani diferentele dintre gen si sex sunt isesizabile, sau mai
bine spus irelevante.In Romania secolului XXI inca ne confruntam cu
tendinta de patriarhism, cu ignorare drepturilor femeilor in viata
cotidiana conuma.Nu ne putem imagina o femeie director al unei firme de
constructii, de exemplu, sau o femeie agent de circulatie.
Numarul mare de someri este, in fapt, o consecinta a acestei
situatii.Femeia nu este crezuta capabila sa faca aceeasi munca cu un
barbat,chiar daca are aceasi pregatire, sau poate chiar o pregatire
superioara.
Aceasta ancheta, ce are ca subiect parerea potentialilor clienti despre
femeile ce lucreaza ca sofer de taxi,tocmai pentru a pregati locuitorii
orasului Timisoara de un nou val:femeile-taximetriste.
In trecutul Romaniei exista putine cazuri de acest fel.In 2004 in
judetul Timis erau 4 femei care optasera spre aceasta meserie,una lucra
in SanicolauMare, iar celelalte in Lugos.Putem vorbi de un risc ridicat
al meseriei in acest domeniu pentru femei.Una dintre cele care
conduceau un taxi a facut,inainte de angajare, cateva luni
karate.Tiparele feminine nu incadreaza si aceasta meserie.
Cele care opteaza spre acest domeniu o fac fie din placere-rar-fie din
necesitatile vietii intr-o societate vesnic de tranzitie.Riscurile sunt
mari, si variate:oboseala, pentru ca, indiferent de domeniul de lucru o
femeie nu poate renunta la inpamantenitele treburi
casnice;diferentierile pe care le fac clientuu;violul sau agresiunea
fizica etc.
Prejudecatile trebuie invinse, pentru ca intr-o Romanie care a reusit
sa accepte si sa caute barbati ca bucatari trebuie acceptate si femeile
ca taximetriste, pentru a putea cauta o integrare optima nu neaparat in
legislatia U.E., cat mai degraba in stilul de viata modern al
europenilor.
In plus, pe baza unor sondaje efectuate in martie 2004 s-a recunoscut
ca femeile sunt mai bune soferite decat barbatii.Dintre toate
accidentele rutiere, mai putin de 35 la suta au fost cauzate de
femei.Barbatii tind sa se supraestimze in ceea ce priveste dexteritatea
lor in manevrarea volanului, in timp ce femeile sunt mai precaute.
Femeile au provocat cu 25 la suta mai putin accidente rutiere decat
barbatii, iar in urma unui accident femeile se aleg de obicei cu mai
putine rani decat barbatii.
Asadar vom cauta prin aceasta ancheta sa urmarim comportamentul,
atitudinile si parerile potentiallilor clienti de taxi in cazul unor
femei aflate la volan.
Precizam ca pe aceasta tema in judetul Timis nu s-a mai facut
nici o ancheta relevanta.
2. OBIECTIVE
• OBIECTIV GENERAL:
1. Ilustrarea comportamentului clientilor firmelor de
taxi din Timisoara in cazul in care soferul este femeie
• OBIECTIVE PRACTICE:
1. Demonstrarea faptului ca prejudecatile
influenteaza stilul de viata al clientilor de taxi
2. Obseevarea raportului dintre varsta si apelerea la
servicile fermelor de taxi
3. Studierea reportului dintre nivelul de educatie al
clientilor si comportamentul fata de femeile ce sofeaza pe taxi.
3.IPOTEZE
• IPOTEZA GENERALA:
1. Daca soferul taxiului comandat este femeie,
relatiile intre taximetrist si client sunt mai putin formale decat
masina ar fi fost condusa de un barbat
• IPOREZE TEORETICE:
1. Daca soferul de taxi este femeie,nu se lasa bacsis
2. Persoanele cu nivel de educatie ridicat accepta
mai usor femeile ca sofer de taxi
3. In grupurile de apartenenta sau de referinta ale
clientilor nu exista femei ce fac munca de barbat
4. clientii nu fac diferenta intre gen si sex
• IPOTEZE SPECIFICE:
1. Tinerii apeleaza cel mai mult la taximetristi
2. Clientii vad in meseria de taximetrist o
necesitate in societatea moderna
4.OPERATIONALIZAREA CONCEPTELOR, DIMENSIUNI, INDICATORI, INDICI
4.1.CONCEPTE:
a) GEN:asteptari referitoare la comportament,socotite ca fiind
potrivite pentru membrii fiecarui sex.Genul nu se refera la atributele
fizice in functie de care barbatii se deosebesc de femei, ci la
trasaturile de masculinitate si feminitate.
b)SEX:diferentele anatomice care ii deosebesc pe barbati de femei;sexul
se refera la caracteristicile fizice ale corpului,genul denumeste
formele de comportament.
c)SOCIETATE:reprezinta un grup de oameni care traiesc pe un anumit
teritoriu, sunt supusi unui sistem comun de autoritate politica si sunt
constienti ca au o identitate distincta fata de alte grupuri din jurul
lor.Anumite societati, precum cele de vanatori si culegatori, sunt
foarte mici, numarand nu mail mult de cateva zaci de oameni.Altele sunt
foarte numeroase, fiind alcatuite din multe milioane de indivizi.
d)CLIENTELISM:desemneaza raporturi de dependenta mutuala, de natura
asimetrica.Sunt acordate protectie sau avantaje (cel mai adesea in
maniera tacita sau informala) in schimbul unor anumite prestatii sau
angajamente determinete de cutuma.Numeroase domenii de studio, in
special relatiile dintre om politic si alegatorii sai.
e)VENIT:plata, de obicei derivata din salariu sau din investitii
f)CULTURA:valorile, normele si bunurile materile caracteristice unui
anumit grup.Aceasta notiune este folosita la scara extrem de larga.
4.2. DIMENSIUNI, INDICATORI, INDICI.
DIMENSIUNI INDICATORI INDICI
1.ECONOMICA CLIENT SATISFACTIE
CONSUM FRECVENTA APELULUI LA FIRMA
DE TAXI
NIVEL DE VENIT PRET
2.SOCIALA
GRUP SOCIAL RELATII FORMALE
RELATII INFORMALE
FEMEIE
BARBAT
3.CULTURALA EDUCATIE NIVEL DE
SCOLARIZARE
5.INTERPRETAREA FRECVENTELOR
Q1. Credeti ca o femeie e capabila sa lucreze ca sofer de taxi?
Prin aceasta intrebare am dorit sa punem in evidenta
reactia clientilor fata de o femeie-sofer de taxi, pentru a ilustra o
potentiala discriminare pe sexe.
11% dintre cei chestionati cred ca o femeie e
capabila sa lucreze ca taximetrista in foarte mare masura,pentru 10%
acest lucru e posibil in mare masura, pentru 10% in mica masura, pentru
8% in foarte mica masura, iar pentru 6% deloc.
Femeile sunt vazute in multe ipostaze, dar nu tocmai
bine in toate.O femeie taximetrista s-ar descurca si nu s-ar
descurca.Riscurile sunt mult mai mari pentru o femeie, si de aici
rezulta parerile celor care prefera femeia la cratita.Dar drepturile
omului sunt universale si nu fac discriminari intre sexe.Nici
discrimanarile de gen nu sut acceptate in ceea ce putem numi
egalitate.Dar la noi, la romani pana la egalitate avem de muncit in
acceptarea unei tranzitii fara sfarsit, iar prin aceasta avem datoria
de a nu uita ca pentru o paine in casa sau pentru o pasiune personala,
si femeile au dreptul la aceasta profesie.
Q4. Daca ar trebui sa alegeti dintr-o statie taxi, ati alege masina
condusa de o femeie?
Prin raspunsurile la aceasta intrebare am dorit sa
verificam daca romanii respecta sau nu principiul egalitati intre sexe.
42% dintre cei intrebati au spus ca ar alege un taxi
condus de o femeie, iar 58% susatin ca nu ar face asa ceva.
Simplitatea sau vulnerabilitatea unei femei, lipsa
de incredere sau vechile prejudecati legate de rolul femeii in
societate sunt principalele motive le acestei situatii.Dar daca ne-am
pune in locul unei femei cu un nivel de trai sub limita normalului, ce
are ca singura optiune meseria de taximetrist, am respinge-o oare in
acelasi fel? Solutia pentru depasirea stereotipiilor ar fi o
modernizare, o deschidere in gandire a unor romani ce se vor in Europa
fara a-si asuma raspunderea dorintei lor.
Q5.De obicei cum alegeti un taxi?
Punand aceasta intrebare am incercat sa observam
daca intr-o simpla alegere prejudecatiile si stereotipiile isi pun
amprenta in mod hotarator.
40% dintre cei chestionati spun ca suna la o firma
de taxi, 14% opresc un taxi pe strada, 28% aleg dintr-o statie de
taxiuri, iar pentru 18% aceasta problema nu prezinta importanta.
Numarul mare al celor care apeleaza la firmele de
taxi prin comenzi la telefon ar putea la o prima vedere duce la o
concluzie eronata ca nu conteaza cine conduce, atat timp cat servicile
sunt de buna calitate. Dar daca vom cumula numarul celor care opresc
taxiurile pe strada cu numarul celor care aleg dintr-o statie de taxi
masina, putem observa ca majoritatea soferilor alesi sunt barbati. Nu
conteaza in aceasta faza motivul sau nemultumirile, dar ce putem
sustine si datorita acestor rezultate este ca romanii au nu numai
prejudecati, ci si o oarecare fobie fata de femeia-sofer de taxi.
Q6. De obicei lasati bacsis soferilor de taxi?
Romanul prin definitie este avar.Binenteles,exceptia
confirma regula. Exista si romani mai....generosi.Prin aceasta
incercare am dorit sa vedem daca in Timisoara romanii sunt mai mult sau
mai putin.....generosi.
49% dintre cei chestionati ar lasa bacsis soferilor
de taxi,iar 51% nu ar lasa.
Desi ar putea parea ciudat,unii dintre noi accepta
ca cel care ne serveste are nevoie de un marunt castig in plus si lasa
bacsis. Trecand peste simpla observatie ca bacsisul e una din cele mai
marunte forme de coruptie, concluzia la care ajungem e ca romanii din
Timisoara se afla la limita dintre zgarcenie si coruptie.
1
Q7. Daca soferul este femeie lasati bacsis?
Facand o legatura intre aceasta intrebare si cea
anterioara am
dorit sa evidentiem ingustarea in gandire a celor cu prejudecati.
55,1% dintre cei chestionati ar lasa bacsis si unei
femei ce
conduce taxiul la care au apelat,dar 44,9% nu ar lasa nici un leu in
plus.
Romanul poet si sensibil la orice fenomen al naturii
care ii
sugereaza un bocet dovedeste, ca intr-o multime de alte situatii, ca
interesul personal este acel care primeaza. Indiferent ca o femeie are
nevoie mult mai mare de acea infirma coruptie de rand, multi nu lasa
bacsis femeii. Poate ca daca aceasta ar servi la bojdeuca de pe colt,
ar primi bacsis consistent pentru o suta de palinca decat pe o
calatorie rapida si sigura cu taxiul pe care il conduce.
Q.8. Daca urcati intr-un taxi, cum salutati soferul?
Pornind de la aceasta intrebare am dorit sa scoatem
in evidenta nu
atat politetea clientilor, ci mai de graba caracterul relatilor –
formale sau informale – pe care acestia incearca sa le stabileasca cu
soferii de taxi.
50% dintre ceichestionati saluta cu „buna
dimineata/buna ziua/buna seara!”, 12% cu „ceau!”, 14% cu „salut!”, si
24%”buna!”.
Dupa cum poate observa oricine, cu soferii de taxi
se cauta
stabilirea unor relatii informale, de o prietenie interesata in ambele
sensuri. Binenteles, asta daca nu se precizeaza sexul soferului.
Dupa
multi, barbatii sunt mai deschisi la astfel de relatii, pentru ca
femeile sunt vulnerabile si nu au incredere in straini. Oricum,
majoritar e numarul celor care cauta o relatie informala cu un sofer de
taxi, pentru a se putea apela din ambele parti la marunta coruptie de
zi cu zi.
Q9. Daca soferul este femeie, cum salutati?
Facand legatura cu intrebarea anterioara, prin
aceasta chestiune am
dorit sa verificam ipoteza generala, conform careia daca soferul este
barbat, relatile initiale tind sa fie informale, pe cand in cazul unei
femei ca soferita de taxi, relatiile isi pastreaza caracterul formal.
40% dintre cei chestionati saluta cu ”buna
dimineata/buna ziua/buna
seara!”,10% cu „ceau!”, 10% cu „salut!”, 6%”buna!” si 22%”sarut mana!”.
Chiar si prin primele cuvinte adresate unui sofer de
taxi putem
trage o concluzie referitor la relatiile ce sunt initiate intre cele
duoa persoane. In cazul in care taxiul este condus de o femeie, este
clar ca relatia este una formala, cu caracter oficial, desi in
majoritatea cazurilor femeile sunt mai putin respectate si apreciate
decat barbatii.
Q10. Credeti ca taximetristi castiga bine?
Unul din motivele din cauza carora isi formeaza
oamenii
prejudecatiile, este invidia. Prin aceasta intrebare am dorit sa
observam atat parerea clientilor despre taximetristi, cat si
necesitatea existentei firmelor de taxi.
67% dintre cei chestionati considera ca taximetristi
castiga bine, iar 33% nu cred acets lucru.
Invidia nu este in cazul de fata unul din motivele
prejudecatilor,pentru ca aceasta meserie nu prezinta un avantaj
financiar. Dar necesitatea existentei taxiurilor cum exista, pentru ca
o masina la dispozitie, chiar daca trebuie sa platesti pentru ea, nu
mai e un lux, ci un element necesar al unei societati in continua
miscare.
Q12. De obicei ce va nemultumeste daca sunteti in contact cu o femeie
taximetrista?
Prin apelul la aceasta intrebare am incercat sa
scoatem in evidenta
parterile oamenilor despre femeile ce opteaza spre aceasta meserie, mai
mult sau mai putin fortat.
Nemultumirile in cazul unei femei la volanul
taxiului comandat
variaza: 22,9% sunt suparati ca este o femeie la volan, 14,6% spun ca
motivul este ca nu conduce bine,10,4% sunt nemultumiti ca femeia nu se
pricepe la masini, 6,3% pentru ca nu au ce vorbi cu o taximetrista, iar
la 22,9% o femeie taximetrista nu le inspira incredere.
Desi motivele variaza, majoritatea sunt
neintemeiate. O femeie este
mult mai receptiva la o conversatie de orice gen, iar daca se angajeaza
in astfel de activitati, conduce mai sigur si mai bine decat multi
barbati. O solutie indicata si imediata ar fi tratarea femeii de la
volan ca un simplu sofer de taxi, ce are dreptul la aceleasi relatii
informale ce sunt initiate cu barbatii care conduc taxiuri. Trebuie
privit omul de la volanul taxiului ca un muncitor care isi duce meseria
pana la capat, nu ca o femeie incompetenta, sau ca un barbat vesnic
competent in orice.
6.RAPORT DE CERCETARE
6.1.MOTIVAREA OBIECTIVELOR
Pentru acesta ancheta am considerat imperios necesar
sa stabilim ca
obiectiv general ilustrarea comportamentului clintilor firmelor de taxi
in cazul in care soferul e femeie. Se va incerca nu doar o reintegrare
a femeilor ce fac parte din categorii defavorizate in societate, ci mai
degraba o modernizare a gandirii timisorenilor. Acceptarea femeii
pretutindeni, nu doar in bucatarie, sau ca ospatara la o carciuma va
dovedi ca suntem deschisi spre o integrare in Uniunea Europeana.
Desi a fost dovedit de nenumarate ori ca femeile
sunt mai bune
decat barbatii la condus, totusi ele sunt respinse in continuare din
astfel de activitati. Prin aceasta ancheta sociologica am incercat sa
mai tragem un semn de excalamare in aceasta privinta.
Prin observarea raportului dintre varsta si apelarea
la servicile
firmelor de taxi am dori sa analizam daca varsta influenteaza nu doar
modul de gandire cat, chiar intregul stil de viata.
Nivelul de educatie nu are intotdeauna tangente cu
comportamentul
in cadrul relatilor sociale, indiferenr de tipul lor – formale sau
informale. Dar uneori prin stilul de educatie se formeaza sau se
fundamenteaza o serie de prejudecati.
Am incercat sa observam daca acest lucru se intampla
sau nu la romani.
6.2 MOTIVAREA IPOTEZELOR
Pornind de la ipoteza generala „daca soferul
taxiului comandat este
o femeie, relatile intre taximetrist si client sunt mai putin formale
decat daca masina ar fi fost condusa de un barbat” am dorit sa studiem
daca cei care apeleaza la servicile taximetristilor respecta in aceeasi
masura femeile si barbatii, daca au prejudecati si daca sunt capabili
sa faca diferente intre gen si sex. Cum genul se stabileste social de-a
lungul vietii si sexul este o chestiune fizica,anatomica,am dorit sa
observam prin aceste doua ipoteze daca experienta sociala poate
convinge romanii sa depaseasca stereotipurile generatiilor anterioare.
Prin ipoteza „daca soferul este femeie nu se lasa
bacsis” am dorit
sa analizam atat vestitul caracter al romanilor-cel de avaritie-cat si
atitudinea lor in ceea ce priveste egalitatea intre sexe.
Incercand sa vedem daca persoanele cu nivel de
eductie mai ridicat
accepta mai usor femeile ce lucreaza pe taxi,am vrut sa analizam
colateral si efectele invatamantului din Romania,care se spune,ca
incearca sa largeasca orizunturile celor care participa la procesele de
studiu in diferitele stadii ale lui.
Pornind de la faptul ca tinerii sunt cei care
apeleaza cel mai des
la firmele de taxiuri,am incercat sa analizam reactia celor care au
scapat de COMUNISM fara avea reminisciiente din acea perioada,acelor
care au primit o educatie,o cultura in scoala intr-o tara ce tinde spre
DEMOCRATIE.
6.3. DIMENSIUNI, INDICATORI, INDICI
Cele trei dimensiuni incadreaza in aparenta lor simplitatea ciclului
vietii cotidiene a unui roman simplu.In dimensiunea economica am
stabilit ca indicatori notiuniile de client,consum si nivel de
venit,care se refera la statutul celor chestionati de clienti care
consuma serviciile firmelor de taxi,alocand pentru aceasta un anumit
procent din nivelul lor total de venit.Indicatorii satisfactie si pret
ne ofera mai usor capacitatea de a evalua caracteristicile pe care le
cautam prin aceasta ancheta.Frecventa apelarii la serviciile
taximetristilor este un element primordial al cercetarii,pe baza caruia
se fac diferentierile intre subiectii activi si cei pasivi.
Dimensiunea sociala are ca indicator un subconcept
general,dar mai
mult decat esential in orice studiu,si anume grupul social.Indicatorii
reprezentati de: relatiile formale,relatiile informale,de femeie si de
barbat permite o analiza riguroasa a subiectului cercetat.
Alegand ca indicator educatia si ca indice nivelul
de scolarizare
am incercat sa analizam fugitiv si efectele sistemului de invatamant
din Romania.
6.4. ESANTIONAREA
Am chestionat persoane care locuiesc in municipiul Timisoara,cu pas de
esantionare 3 (din 3 in 3 apartamente,maxim 3 apartamente pe aceeasi
scara,apoi din 3 in 3 scari,etc).Alta conditie de esantionare a fost ca
persoanele chestionate sa apeleze cel putin o data pe saptamana la
serviciile taximetristilor.
6.5. CONCLUZII
Romanul demonstreaza inca o data,prin comprtamentul sau in situatii de
rutina,ca mai are mult de muncit-sa-i spunem psihologic sau poate
intelectual-pentru a putea spune ca moralul ii permite sa se integreze
Intr-o Europa a secolului XXI.
O femeie aflata in situatia de a lucra ca
taximetrista va trebui sa depaseasca evidentele afronturi ale
clientilor.
Prejudecatiile sunt cele cate atrag sentimentul de
neadaptare,de
incalcare a unor conventii sociale vechi de cand lumea.Dar cum se
incearca,prin nesfarsita tranzitie,o modernizare a intregii structuri
nationale,ce facem cu gandirea,cu atitudinile si convingerile celor
care protesteaza tocmai impotriva lor? Miscarea aceasta ciclica pune in
discutie stilul de viata ale romanilor,sau reducand targetul,stilul de
viata al timisorenilor.Prejudecatile influenteaza viata,conceptia
despre o viata mai degraba animalica decat umana intr-un context de
modernizare.
Intr-adevar cei care apeleaza cel mai des la
serviciile firmelor de
taxii,sau la taximetristii particulari sunt cei tineri,dar acest fapt
nu se poate analiza doar in contextul de fata. Un aspect caracteristic
oerioadei actuale in Romania este o comoditate alarmanta, in care banul
ar trebui sa cada din cer direct in portofel,fara a incalca nici o
regul aprescrisa de o constiinta invechita, si pe langa aceasta,
egalitatea inchipuita ar trebui sa reflecte tocmai inegalitatea „stapan
– sclav”.
Indiferent de nivelul de studiu, romanul nu e
capabil sa faca
diferenta intre gen si sex, nu accepta o egalitate intre sexe si nu
renunta la vechile prejudecati in fata unor noi provocari intr-o
societate informationala sau post- moderna.
Concluzia finala a acestei anchete este urmatoarea:
desi
atitudinea in societatea in care inca ne zbatem nu va oferi o
salvare
imediata, ci mai degraba crearea unor noi prejudecati, care si asa sunt
mult prea rezistente la schimbare. S-ar putea incerca o reorientare,
prin initierea unor cursuri de specializare in meserii in care femeile
sunt mai usor acceptate: operatori calculator, casier, vanzator, etc.
|