Relatii publice in marketing
Categoria: Referat
Marketing
Descriere:
- Organizarea de lobby-uri. FuncÅ£ia de PR poate ajuta o firmă în
negocierea cu reprezentanţii guvernului. De exemplu, industria berii are
organizatori de lobby care monitorizează legislaţia de domeniu,
supraveghind legile care ar putea restrânge publicitatea berii ÅŸi a
vinului... |
|
|
1
Relatiile Publice si Marketingul
Oricine a corectat ortografia unui memoriu sau a chestionat intuiţia
unui reporter de ziar, înseamnă că a redactat. Dacă aţi compus o
scrisoare sau un e-mail, aţi scris. Dacă aţi expus ideile scrise în
cadrul unei comunicări, aţi iniţiat un grad de relaţionare si treptat
veţi avea o legatură permanentă cu limbajul şi o dorinţă fierbinte de a
comunica eficient şi efectiv idei oamenilor. Dacă va regăsiţi ca
persoană interactivă în domeniul relaţionării umane, inseamnă că
desfăşuraţi o activitate de Relaţii Publice.
Lucrarea de faţă propune o anumită focalizare pe rolul şi importanţa
domeniului de Relaţii Publice, privit într-o oarecare masură din
punct de vedere economic, si legătura esenţială a acestui domeniu cu
unul dintre terminalele sale si anume piaţa, deasemenea cunoscut si sub
numele de “marketing”.
Specialiştii susţin că relaţiile publice au devenit pe neaşteptate cea
mai puternică disciplină pusă în slujba marketingului. Ei acordă în
continuare un rol important publicităţii, însă doar ca mecanism de
susţinere a mărcilor si produselor deja existente pe piaţă si nu de
lansare a altora noi, imaginea acestora putând fi construită mult mai
eficient prin intermediul relaţiilor publice.
Al Rise si Laura Rise fac unele afirmaţii în cartea lor The Fall
of Advertising and Rise of PR, care sunt departe de a binedispune
industria de publicitate. Autorii spun că publicitatea se indreaptă
spre o nouă perioadă de declin în favoarea PR-ului. Nu însa toţi
profesioniştii în relaţii publice sunt de acord cu Ries, unii dintre
aceştia afirmând că volumul The Fall of Advertising and Rise of PR este
o generalizare care exacerbează rolul relaţiilor publice în comunicarea
de marcă si ridică un conflict
între publicitate si PR care nu există de fapt. Iată câteva
principalele obiective si mecanisme ale PR-ului.
Public Relations
Funcţia PR într-o firmă , de obicei manevrată de o agenţie din
exteriorul companiei, este pregătită să angajeze eforturi pentru
construirea unei imagini publice puternic pozitive şi pentru a se
descurca cu orice posibil eveniment negativ care ar afecta imaginea
firmei. În afară de indiciile principale în realizarea unei
imagini publice şi constituenţii săi, putem identifica 6 obiective
primare pentru PR:
Promovarea bunăvoinţei. Există o funcţie de
construire a imaginii de relaţii publice. Evenimentele din industrie şi
activităţile comunitare care sunt reflectate favorabil într-o firmă
sunt scoase în evidenţă corespunzător.
Promovarea unui produs sau a unui serviciu.
Comunicatele de presă sau evenimentele care cresc media de cunoscători
ai acţiunilor firmei pot fi accentuate prin PR. Firmele mari eliberează
comunicate de presă ori de câte ori noi produse sunt vandabile.
Pregătirea comunicării interne. Răspândirea de
informaţii şi corectarea/îndreptarea acţiunilor de dezinformare în
cadrul unei firme pot reduce impactul zvonurilor şi pot creşte
sprijinul angajaţilor. Pentru evenimente ca reducerea de forţe de muncă
sau fuziunea de firme, comunicarea internă poate face multe pentru a
alunga zvonurile ce circulă printre angajaţii firmei sau în
comunitatea locală.
Contracararea publicităţii negative. Aceasta este
funcţia de controlare a eşecurilor PR. Nu se încearcă muşamalizarea
evenimentelor negative, ci mai degrabă prevenirea publicităţii nocive
pentru imaginea publică a unei firme.
Organizarea de lobby-uri. Funcţia de PR poate ajuta
o firmă în negocierea cu reprezentanţii guvernului. De exemplu,
industria berii are organizatori de lobby care monitorizează legislaţia
de domeniu, supraveghind legile care ar putea restrânge publicitatea
berii şi a vinului.
Oferirea de sfaturi. Echipele de manageri ajută la
luarea deciziilor privind poziţiile ce trebuie adoptate în faţa
publicului, pregătesc angajaţii pentru apariţia în public şi ajută
conducerea să anticipeze reacţiile publice – toate acestea sunt de
parte a funcţiei de oferire a sfaturilor.
Există câteva mijloace prin care o firmă poate folosi benefic PR şi
poate convinge cu metodele mai sus prezentate. Scopul este de a se
câştiga cât mai mult control asupra pieţii. O firmă poate să-şi
integreze efortul de PR cu alte comunicări de marketing prin folosirea
următoarelor metode:
Comunicatele de presa. Având un dosar sau o
informatie care este un bun subiect de ştiri, pune firma în poziţia de
a profita de avantajul spaţiului liber în presă. Comunicatele de presă
avantajează firma în sensul că îi oferă posibilitatea creării de
publicitate pozitivă prin intermediul mass-mediei. Iată câteva idei
pentru un bun sistem de relaţii publice: produse noi, noi descoperiri
ştiinţifice, personal nou, facilităţi noi, practici inovatoare privind
corporaţia, aşa cum ar fi economia de energie sau programele cu
beneficii pentru angajaţi., întuniri anuale ale acţionarilor, servicii
caritabile pentru comunitate.
Singurul risc pe care îl au aceste comunicate de presă este acela că
firma nu are certitudinea că subiectul respectiv va apărea în presă. De
asemenea, ştirile care apar în mass-media se interpretează liber, ceea
ce le-ar putea denatura înţelesul iniţial.
Povestirile. O firmă nu poate scrie o povestire sau
un articol pentru presa scrisă şi nu poate realiza un reportaj pentru
televiziune, dar poate invita jurnaliştiii să realizeze o poveste în
exclusivitate despre evenimentul pe care firma îl consideră extrem de
important. O astfel de poveste avantajează firma mai mult decât un
comunicat de presă în sensul că este mult mai uşor de controlat.
Scrisorile de informare. Publicaţiile interne, cum
sunt scrisorile de informare, pot împrăştia informaţiile pozitive
despre o firmă printre angajaţii săi. Ca membrii ai comunităţii,
angajaţii se mândresc de realizările firmei. Scrisorile de informare
pot fi distribuite şi membrilor importanţi ai comunităţii, aşa
cum sunt oficialii guvernamentali, Camera de Comerţ, sau Biroul de
Turism. Distribuitorii se bucură deseori atunci când citesc despre un
client important, aşa că scrisorile de informare pot fi expediate şi
acestui grup.
Interviurile si conferintele de presa. Interviurile
şi conferinţele de presă pot scoate în evidenţă utilitatea PR. De cele
mai multe ori, interviurile şi conferinţele de presă sunt autorizate în
cazuri de criză, dar firmele au avut deseori conferinţe de presă de
succes, prin care anunţau descoperiri ştiinţifice importante, sau care
explicau detaliile unei expansiuni a corporaţiei. Conferinţele de presă
au un aer de importanţă şi credibilitate pentru că folosesc
mijloacele mass-media pentru a prezenta informaţiile privind corporaţia.
Evenimentele sponsorizate. Evenimentele
sponsorizate au fost considerate ca o formă importantă de PR. O firmă
se poate implica în evenimentele comunitare prin sponsorizări.
Strângerile de fonduri pentru tot felul de organizaţii nonprofit oferă
o imagine pozitivă firmelor.
Publicitatea.Publicitatea este expunerea gratuită
în mass-media a activităţilor firmei sau a produselor şi serviciilor
acesteia. Publicitatea intră în atribuţiile PR dar, cu excepţia
comunicatelor de presă, nu poate fi controlată ca alte metode folosite
de departamentul de PR. Un avantaj major al publicităţii, dacă
informaţia este pozitivă , este că este credibilă. Publicitatea a
“purtat” adevărate poveşti ale subiectelor în televiziune şi radio, în
ziare şi în reviste, oferind un aer de credibilitate în contextul
credibilităţii mijloacelor mass-media. Organizaţiile non profit se
folosesc deseori de publicitate sub forma unor povestiri de informare
şi câştigă interesul public la preţuri de nimic sau uneori chiar şi
gratis.
Bineînţeles odată cunoscute mijloacele, ele trebuie si puse în
practică. Întrucât construcţia renumelui si a relaţiei cu diversele
comunităţi este în fapt esenţa activităţii de PR, tema fierbinte
ramâne, totuşi, cum se poate măsura eficienţa?
Eficienţa campaniilor de PR este un subiect
fierbinte în lumea relaţiilor publice de oricare parte a baricadei
te-ai afla: fie realizator, fie consumator al acestui tip de
activitate. Sunt acceptate unanim afirmaţiile următoare: o marcă
include în valoarea sa si renumele; o companie valorează în ochii
investitorilor diferit faţă de detaliile strict contabile; încrederea,
relaţia unei organizaţii cu mediul în care îşi desfăşoară activitatea,
este o construcţie complexă si nu este simplu de cuantificat. Întrucât
construcţia renumelui si a relaţiei cu diversele comunitaţi este în
fapt esenţa activitaţii de PR,
tema fierbinte ramâne, totuşi, cum se poate măsura eficienţa?
Un prim pas în realizarea unei evaluări este stabilirea precisă a
obiectivelor si a relaţiei dintre scop, instrumentele utilizate si
ţintele lor. Faţă de acestea se poate obţine o prima cheie de control.
La acest moment, în practică, aceasta este cea mai comună formă de
evaluare. De aceea, o dată cu preluarea detaliilor dintr-un brief
agenţiile de PR sunt extrem de atente la definirea temelor realizabile
prin intermediul diferitelor instrumente.
Pentru elaborarea strategiei si integrarea tuturor elementelor este, de
asemenea, necesară utilizarea studiilor de piaţă specifice. În paralel
cu acestea, studiile de evaluare a tendinţelor si de benchmarking sunt
de asemenea utile, fiind un instrument de măsură si coordonare cu
situaţia generală a pieţei si a competitorilor. În final, se obţine
astfel un audit complex al procesului de comunicare si al percepţiei
asupra organizaţiei, de la care se poate construi drumul către
obiectivele stabilite. Analiştii si practicienii domeniului pledează
pentru acest instrument, ca fiind absolut
indispensabil: cercetarea complexă ante si, evident, post campanie. In
acelaşi timp ei resping din ce în ce mai vehement aplicarea metodelor
de măsurare a activităţii de PR prin asimilarea cu alte
activităţi din domeniul comunicării. Marea problemă rămâne includerea
în bugete a acestui proces de evaluare. Chiar si pe pieţele mai mature
este o provocare alocarea a 10-15% din bugetul total de PR (procent
vehiculat frecvent ca fiind cel necesar) pentru aceste activităţi.
Piaţa românească este si ea conectată la aceste tendinţe, din ce în ce
mai mulţi clienţi fiind adepţii programelor de monitorizare si control
al eficienţei, fie prin alocarea unor resurse pentru cercetare, fie
prin studierea tendinţelor si benchmarking, fie prin introducerea unor
formule de raportare mai precise, la perioade de timp mai scurte.
Relaţiile publice înseamnă mult mai mult decât comunicare. Deoarece
relaţiile publice sunt adesea văzute ca o subdisciplină a comunicării,
este de înţeles că cei care se ocupă de marketing, să tindă să apeleze
la profesionişti când vine vorba de planificarea comunicării în
marketing, adesea profesionişti în publicitate sau vânzări
promoţionale. Bineînţeles că relaţiile publice se reflectă în toate
aspectele marketingului, iar implicarea încă de la început asigură
beneficii maxime din investiţie. În plus, adesea din perspectiva
relaţiilor publice se pot adăuga marketingului noi dimensiuni si
valori.
Initţial marketingul a evoluat ca o disciplină de afaceri separată de
vânzări. Mai recent a devenit disciplina "umbrelă" sub care vânzările
constituie doar o parte. Important într-un marketing eficient sunt
fazele de analiză si planificare. Prima întrebare în marketing trebuie
să fie întotdeauna: " Există o piaţă si, dacă da, care este
aceasta?" Abia apoi pot fi puse alte întrebări cum ar fi care sunt
nevoile pieţii, competiţia, nivelul preţurilor, canalele de distribuţie
etc. Relaţiile publice ar trebui să fie luate în considerare încă de la
început. Specialiştii pot contribui la analiza oportunităţilor si
pieţelor atât din experienţa lor cât si din perspectiva unei posibile
acceptări a opţiunilor. Cercetarea iniţială poate ajuta la definirea,
de exemplu, fazei de cercetare si dezvoltare cu un efect considerabil.
Deoarece relaţiile publice ar trebui să fie un proces biunivoc,
cercetarea iniţială din piaţă, bazată pe experienţa specialiştilor,
poate ajuta planificării.
Cercetarea de piata.
Consilierii de relaţii publice ar trebui să aibă ocazia să se implice
în dezvoltarea raportului pentru cercetarea de piaţă. Atunci când
cercetarea priveşte factori cum ar fi competenţa companiei, serviciile
oferite , produsele sau brandurile sale din piaţă, relaţiile publice
vor fi jucat un rol în crearea acestei competenţe. În mod egal este
probabil să joace un rol si în dezvoltare ca urmare a analizei
studiului, aşa încât este normal ca cei a căror activitate va fi direct
afectată de cercetare să aibă un cuvânt de spus.
Contribuţia fiecărui element poate fi identificată prin cercetare. Unii
cred că dificultatea majoră în ceea ce priveşte relaţiile publice a
fost dintotdeauna măsurarea contribuţiei sau eficienţei menţionată mai
sus. Luaţi în considerare următoarele: compania derulează o campanie de
publicitate si controlează cu exactitate unde si când apar mesajele
publicitare. Noul produs iese pe piaţă si conexiunea este oarecum
directă. Dar efectele unei campanii de relaţii publice se pot construi
în timp, cu influenţe răspândite în cadrul diverselor tipuri de
audienţe. Dacă vânzările cresc, de exemplu, în urma unei campanii, cum
se poate şti cu siguranta dacă aportul relaţiilor publice si nu al
publicităţii sau vânzărilor a fost cauza principală?
O tehnică dovedită este asigurarea că unul sau mai multe mesaje cheie,
sunt purtate numai prin intermediul relaţiilor publice. Cercetările pot
testa acceptarea acestora de către un public ţintă si în particular,
cât de bine sunt primite acestea pe parcursul studiului.
Cercetarea poate fi planificată să adauge valoare relaţiilor publice.
Un alt motiv pentru implicarea consultanţilor în relaţii publice, în
analiza cercetării este acela că uneori pot fi adăugate unele întrebări
care vor avea un răspuns reprezentativ pentru valorile relaţiilor
publice.
De exemplu un producător de cravate ar putea să cerceteze piaţa pentru
a afla cât de des barbaţii cumpara cravate si de unde le cumpără. De
asemenea compania ar dori să ştie cât de des cravatele sunt oferite
drept cadouri. Toate aceste informaţii sunt utile în planificarea
marketingului, dar este puţin probabil să fie de vreun interes în afara
industriei cravatelor. Incă o întrebare care trebuie adăugată ar fi
câţi bărbaţi primesc cravate pe care nu le-au purtat niciodată si de la
cine le-au primit (soţie, soacra sau coleg de birou). Astfel s-ar putea
crea o informaţie care ar fi irezistibilă pentru mulţi jurnalişti. Şi o
altă întrebare care s-ar putea ridica ar fi o comparaţie între
cravatele care se poartă în partea de Nord sau de Sud a unei ţări la
persoane tinere sau mai în vârstă, sau cravatele purtate acasă sau la
birou. În acest fel oportunităţile relaţiilor publice se extind.
1
Binenţeles că o cercetare de piaţă serioasă, nu ar trebui sa dea
răspunsuri la întrebări de relaţii publice, neserioase, dar nici să
piardă posibilitatea adăugării unui element important programului de
relaţii publice. Încă din fazele primare ale dezvoltării proiectului,
consilierii în relaţii publice pot dezvolta idei complementare. De
asemenea pot introduce elemente care să funcţioneze în paralel cu
cercetarea. De exemplu, în ipoteza studiului despre cravate si
obiceiurilor relative la cumpărarea cravatelor, consultantul poate
sugera organizarea unei licitaţii de cravate, iar incasările să fie
donate în folosul unui fond public pe care producătorul de cravate a
afirmat ca il susţine. O scrisoare către celebrităţi pentru a dona o
cravată pe care nu o mai doresc pentru o asemenea licitaţie, nu va fi
doar de însemnătate pentru publicitate, dar va ajuta la strângerea unor
fonduri pentru o cauză bună.
Relaţiile publice pot crea studii orientate pe publicitate în sensul că
uneori consultanţii în relaţii publice pot sugera o cercetare pe cont
propriu, care este orientată strict către relaţii publice. Acesta nu
este un studiu care măsoară eficienţa relaţiilor publice ci unul care
are rolul de a aduna materialul necesar pentru scrierea unui articol.
Deşi unii ar putea argumenta că este o tehnică supraestimată care nu
mai are originalitate, este incă adevărat ca un astfel de sondaj
prezintă interes pentru media si poate avea o acoperire substanţială.
Este mai puţin important dacă acestea contribuie la cunoaşterea sau
înţelegerea pieţii într-un sector de piată anume.
În industria relaţiilor publice, mulţi cred că dacă o campanie de acest
gen are o abordare superficială, sau o propunere necesită argumentare
suplimentară, atunci un sondaj va fi dezvoltat într-o recomandare.
Există cateva firme mari de consultanţă care au o adevarată
specializare în acest domeniu si, deşi aceasta nu a dus la creşterea
reputaţiei lor, nu au fost nici în detrimentul clienţilor lor. Ideea
unui sondaj pentru relaţiile publice nu ar trebui descurajată pentru
simplul motiv că nu este o idee nouă. Oricum, dacă specialiştii în
managementul marketingului doresc să protejeze si să construiască o
reputaţie solidă pentru companie, vor dori să evite să fie percepuţi ca
superficiali, manipulativi sau cinici. În alte cuvinte, compania ar
trebui să pună întrebări dincolo de banalul : "va genera impact în
media?"
Specialiştii în management pot întreba dacă studiul va întări poziţia
sau autoritatea companiei în sectorul în care activează. De asemenea ar
putea dori să afle dacă va ajuta îmbunătăţirea poziţiei companiei si
crearea unei diferenţieri faţă de competitori.
Un test simplu pentru a testa dacă un studiu propus este o idee bună
sau nu este acela folosit si în cazul oricărui concept promoţional,
spre exemplu o sponsorizare planificată. Acesta este să vă întrebaţi
cum aţi reacţiona dacă cel mai mare competitor al dumneavoastră ar
anunţa că a preluat activitatea. Dacă reacţia ar fi să vă blamaţi că nu
aţi fost acolo primul atunci probabil este o idee buna. Dacă reacţia
este de indiferentă, nepăsare atunci idea nu merită să fie
materializată .
Ce este interesant este că societatea îşi recunoaşte propriile nevoi de
relaţii publice printr-o serie de premii pentru cele mai bune firme în
domeniu. Relaţiile publice de orice fel necesită cercetări de piaţă
(marketing) dar si cercetarea de piaţă are nevoie de relaţii publice.
Relaţiile publice nu au totdeauna un rol în domeniul dezvoltării de
produse si servicii noi, în mod sigur nu în faza de concepere, dar
consilierii în relaţii publice sunt surse valoroase de informaţii si ar
trebui implicaţi în discuţiile de planificare.
Dintre toţi cei implicaţi în marketing, cei care se ocupă de relaţiile
publice au adesea cele mai complexe legături în interiorul publicului
relevant pentru noile produse: clienţi, vânzători, furnizori, organisme
din domeniul relaţiilor publice sau din comerţ, ministere, grupuri de
consumatori, mediu academic, mediu investiţional si multe altele.
Aceste perspective pot fi de folos în faza de planificare a produsului.
Lansarea produsului
Într-o companie cu orientare puternică spre piaţă, relaţiile publice au
jucat un rol în proiectarea valorilor cheie care sunt asociate unei
mărci (brand), prin articole, demonstraţii, sampling, servicii
pregătitoare si multe alte tehnici. Este de asemenea preferabil ca si
specialiştii în relaţii publice să aibă o opinie proprie asupra pieţii.
Aceasta ar putea da un nou suflu în discuţia despre produsele noi sau
dezvoltarea altora care să satisfacă ideea de schimbare.
Este util ca specialiştii în relaţiile publice să participe încă din
stadiile primare de dezvoltare când se concepe dosarul pentru evaluarea
unui nou produs sau regulat cand echipa de marketing revizuieşte planul
de dezvoltare al unui nou produs. Noile tipuri de abordări ale
relaţiilor publice pot uneori să ajute să menţină în viaţă un produs
care este în real declin pe piaţă - sau să ajute unul nou sa găsească
noi oportunităţi de afirmare.
Potenţiale idei bune pot da greş deoarece pot fi lansate într-un timp
nepotrivit, preţ necorespunzător, într-un sector al pieţii nefavorabil,
cu mesaje greşite. Relaţiile publice poate nu previn aceste dezastre.
Dar experienţa lumii întregi si a pieţii poate ajuta foarte mult în
planning. Si dacă specialiştii în relaţii publice sunt plătiţi oricum
de ce să nu fie invitaţi la lansarea discuţiilor înainte ca planurile
sa fie finalizate? Cine poate spune câte neplăceri pot fi evitate de
către întrebări potrivite puse la timpul potrivit?
Inovaţia în produs este una dintre cele mai importante activităţi
preluate de o companie modernă si este înţelept să fie implicaţi toţi
cei care au o perspectivă de expert în fazele de planificare si
evaluare. Relaţiile publice pot avea un rol mai mic sau mai mare de
jucat în dezvoltarea si introducerea unor noi produse si servicii, dar
asta depinde de contextul în care aceste produse sunt noi. Cu cât un
produs este mai puţin inovator, cu atât trebuie să fie mai creativă
activitatea relaţiilor publice sau a altor strategii de marketing.
O funcţie importantă a marketingului este să adauge valoare produsului
sau serviciului oferit. Atât publicitatea cât si relaţiile publice pot
ajuta la transmiterea valorilor care măresc atractivitatea propunerii
si construiesc o imagine a mărcii. Pe măsură ce mass-media dispune de
diverse canale de răspândire a informaţiei, ambalajul poate juca un rol
din ce în ce mai important în adaugarea de valoare mărcii. Dacă
designul nu este potrivit, atunci el poate acţiona în sens negativ
asupra valorilor produsului si mărcii. Această abordare se reflectă în
atenţia crescândă acordată tuturor formelor de ambalaj si a designului
acestuia. Tehnologia de tipărire si ambalare s-a imbunătăţit, iar
costurile au scăzut. Din ce în ce mai mulţi vânzători expun produsele
chiar în ambalajul lor iar asta poate transmite un mesaj familiilor sau
prietenilor. Tot mai multe produse sunt livrate în ambalaje laminate si
tipărite color offset deoarece este ştiut faptul că aceste mesaje pot
avea o valoare mai mare nu doar în faza iniţială a achiziţiei dar si în
menţinerea fidelităţii pentru marca si încurajarea achiziţiilor
repetate.
Un design inteligent poate avea o contribuţie semnificativă în
construirea unui brand:
• Forma ambalajului
• O modalitate deosebită de împachetare
• Materialul pentru ambalaj
• Finisajul materialului pentru ambalaj
• Orice alte particularităţi fizice
• Culoarea ambalajului
• Logo-ul sau stilul
• Utilizarea unu simbol
• Folosirea unei personalităţi
• Orice altă particularitate intenţionat folosită
Activităţile de relaţii publice trebuie structurate pentru a utiliza
aceste valori nu doar să le reflecte în designul materialelor pentru
relaţii publice, ci folosindu-le ca element central în competiţii,
sponsorizări, sampling si orice alte activităţi promoţionale. În
termeni practici crearea legăturii dintre ambalaj si designul
produsului este recomandat să fie cerută părerea unor designeri care să
se ocupe si de materialele de lansare. Aceasta poate include articole
de prezentare în mass-media, ambalaje, expuneri publicitare, materiale
pentru diverse competiţii etc.
Este bine cunoscut în marketing că stabilirea preţului unui produs sau
a unui serviciu este o decizie importantă, implică instinct si
cunoaştere. Deoarece stabilirea preţului este un element important în
poziţionarea produsului pe piaţă, acesta va avea o influenţă directă
asupra asistenţei oferite de relaţiile publice, care de fapt sunt o
parte a iniţiativei de marketing pentru poziţionarea produsului pe piaţă
Unii experţi în marketing consideră că multe produse eşuează datorită
subevaluării preţului.Unele produse care sunt considerate astăzi
lucruri ieftine de zi cu zi cum ar fi pixurile, ceasurile digitale,
tricourile tipărite, au fost introduse iniţial ca produse exclusiviste
si vândute la preţuri mari.Uneori aceasta se datorează faptului că
producătorul încearcă să obţină maximum de profit din investiţia în
dezvoltarea produsului, minimizând riscul lansării unui produs
necunoscut pe piaţă, dar uneori dovedindu-se un eşec datorită
neînţelegerii mecanismelor de stabilire a preţului care funcţionează pe
piaţă. Este puţin probabil ca un consultant în relaţii publice să fie
capabil sau să vrea să facă recomandări cu privire la stabilirea
pretului, dar experienţa sa în cunoaşterea atitudinii clienţilor faţă
de companie si de reputaţia concurenţilor poate fi un element de mare
ajutor.
Cercetarea si experienţa sugerează că, consumatorii nu au cunostinţe
detaliate despre preţurile produselor dar cunosc limitele între care se
pot încadra. Întotdeauna va exista o limită superioară peste care
produsul va fi considerat ca fiind scump. În aceeaşi măsură există si o
limită inferioară sub care încep să apară îndoieli asupra calităţii
produsului. Când consumatorul are în vedere un produs nou despre care
nu are nici o cunoştintă, el îl apreciază în funcţie de alte produse
similare.
Eforturile relaţiilor publice în definirea unui preţ si a valorii
produsului vor fi mai bine acceptate de către consumator când acestea
sunt confirmate de către terţe părti cu credibilitate sporită (de
exemplu critici de specialitate). Strategia de stabilire a preţului
adoptată pentru produs sau seviciu se constituie într-o parte
importantă a analizei si aceasta va defini abordările si mesajele în
planul de acţiune propus.
Concluzii
Cert este că PR-ul va fi în permanenţă fie un concurent desăvârşit, fie
un colaborator binevenit în ceea ce priveşte publicitatea, campaniile
publicitare, promovările de credibilitate a produselor ce vor continua
să apară pe piaţa mondială, sau chiar a persoanelor fizice, companiilor
etc.
Aşa cum Rise susţine în cartea sa, publicitatea este văzută doar ca un
braţ ajutător pus în slujba Relaţiilor Publice. Personal aş adăuga că
publicitatea este într-o oarecare măsură cel mai important link al
PR-ului cu terminalul său, individul însuşi. Lucrul acesta se
realizează la scară largă numai prin mijloacele de comunicare în masă,
TV, radio, internet etc.
Are PR-ul un rol în viaţa noastră economică de zi cu zi ? Mai mult ca
sigur că da.
Surse Bibliografice :
Al Rise, Laura Rise, The Fall of Advertising and The Rise of PR,
Editura Harper Collins, 1999
Sergio Zyman, Armin Brott, The end of advertising as we know it,
Editura John Wiley & Sons, 2002
www.admaker.ro
www.bizcity.ro
www.arahne.ro
|
Referat oferit de www.ReferateOk.ro |
|