referat, referate , referat romana, referat istorie, referat geografie, referat fizica, referat engleza, referat chimie, referat franceza, referat biologie
 
Informatica Educatie Fizica Mecanica Spaniola
Arte Plastice Romana Religie Psihologie
Medicina Matematica Marketing Istorie
Astronomie Germana Geografie Franceza
Fizica Filozofie Engleza Economie
Drept Diverse Chimie Biologie
 

Relatii publice in marketing

Categoria: Referat Marketing

Descriere:

- Organizarea de lobby-uri. FuncÅ£ia de PR poate ajuta o firmă în negocierea cu reprezentanÅ£ii guvernului. De exemplu, industria berii are organizatori de lobby care monitorizează legislaÅ£ia de domeniu, supraveghind legile care ar putea restrânge publicitatea berii ÅŸi a vinului...

Varianta Printabila 


1 Relatiile Publice si Marketingul


Oricine a corectat ortografia unui memoriu sau a chestionat intuiţia unui reporter de ziar, înseamnă că a redactat. Dacă aţi compus o scrisoare sau un e-mail, aţi scris. Dacă aţi expus ideile scrise în cadrul unei comunicări, aţi iniţiat un grad de relaţionare si treptat veţi avea o legatură permanentă cu limbajul şi o dorinţă fierbinte de a comunica eficient şi efectiv idei oamenilor. Dacă va regăsiţi ca persoană interactivă în domeniul relaţionării umane, inseamnă că desfăşuraţi o activitate de Relaţii Publice.
Lucrarea de faţă propune o anumită focalizare pe rolul şi importanţa domeniului de Relaţii Publice, privit  într-o oarecare masură din punct de vedere economic, si legătura esenţială a acestui domeniu cu unul dintre terminalele sale si anume piaţa, deasemenea cunoscut si sub numele de “marketing”.
Specialiştii susţin că relaţiile publice au devenit pe neaşteptate cea mai puternică disciplină pusă în slujba marketingului. Ei acordă în continuare un rol important publicităţii, însă doar ca mecanism de susţinere a mărcilor si produselor deja existente pe piaţă si nu de lansare a altora noi, imaginea acestora putând fi construită mult mai eficient prin intermediul relaţiilor publice.
Al Rise si Laura Rise fac unele afirmaţii în cartea lor  The Fall of Advertising and Rise of PR, care sunt departe de a binedispune industria de publicitate. Autorii spun că publicitatea se indreaptă spre o nouă perioadă de declin în favoarea PR-ului. Nu însa toţi profesioniştii în relaţii publice sunt de acord cu Ries, unii dintre aceştia afirmând că volumul The Fall of Advertising and Rise of PR este o generalizare care exacerbează rolul relaţiilor publice în comunicarea de marcă si ridică un conflict
între publicitate si PR care nu există de fapt. Iată câteva principalele obiective si mecanisme ale PR-ului.

Public Relations

Funcţia PR într-o firmă , de obicei manevrată de o agenţie din exteriorul companiei, este pregătită să angajeze eforturi pentru construirea unei imagini publice puternic pozitive şi pentru a se descurca cu orice posibil eveniment negativ care ar afecta imaginea firmei. În afară de  indiciile principale în realizarea unei imagini publice şi constituenţii săi, putem identifica 6 obiective primare pentru PR:
    Promovarea bunăvoinţei. Există o funcţie de construire a imaginii de relaţii publice. Evenimentele din industrie şi activităţile comunitare care sunt reflectate favorabil într-o firmă sunt scoase în evidenţă corespunzător.
    Promovarea unui produs sau a unui serviciu. Comunicatele de presă sau evenimentele care cresc media de cunoscători ai acţiunilor firmei pot fi accentuate prin PR. Firmele mari eliberează comunicate de presă ori de câte ori noi produse sunt vandabile.
    Pregătirea comunicării interne. Răspândirea de informaţii şi corectarea/îndreptarea acţiunilor de dezinformare în cadrul unei firme pot reduce impactul zvonurilor şi pot creşte sprijinul angajaţilor. Pentru evenimente ca reducerea de forţe de muncă sau fuziunea de firme, comunicarea internă poate face multe pentru a alunga zvonurile ce circulă printre angajaţii   firmei sau în comunitatea locală.
    Contracararea publicităţii negative. Aceasta este funcţia de controlare a eşecurilor PR. Nu se încearcă muşamalizarea evenimentelor negative, ci mai degrabă prevenirea publicităţii nocive pentru imaginea publică a unei firme.
    Organizarea de lobby-uri. Funcţia de PR poate ajuta o firmă în negocierea cu reprezentanţii guvernului. De exemplu, industria berii are organizatori de lobby care monitorizează legislaţia de domeniu, supraveghind legile care ar putea restrânge publicitatea berii şi a vinului.
    Oferirea de sfaturi. Echipele de manageri ajută la luarea deciziilor privind poziţiile ce trebuie adoptate în faţa publicului, pregătesc angajaţii pentru apariţia în public şi ajută conducerea să anticipeze reacţiile publice – toate acestea sunt de parte a funcţiei de oferire a sfaturilor.

Există câteva mijloace prin care o firmă poate folosi benefic PR şi poate convinge cu metodele mai sus prezentate. Scopul este de a se câştiga cât mai mult control asupra pieţii. O firmă poate să-şi integreze efortul de PR cu alte comunicări de marketing prin folosirea următoarelor metode:

    Comunicatele de presa. Având un dosar sau o informatie care este un bun subiect de ştiri, pune firma în poziţia de a profita de avantajul spaţiului liber în presă. Comunicatele de presă avantajează firma în sensul că îi oferă posibilitatea creării de  publicitate pozitivă prin intermediul mass-mediei. Iată câteva idei pentru un bun sistem de relaţii publice: produse noi, noi descoperiri ştiinţifice, personal nou, facilităţi noi, practici inovatoare privind corporaţia, aşa cum ar fi economia de energie sau programele cu beneficii pentru angajaţi., întuniri anuale ale acţionarilor, servicii caritabile pentru comunitate.
Singurul risc pe care îl au aceste comunicate de presă este acela că firma nu are certitudinea că subiectul respectiv va apărea în presă. De asemenea, ştirile care apar în mass-media se interpretează liber, ceea ce le-ar putea  denatura înţelesul iniţial.

    Povestirile. O firmă nu poate scrie o povestire sau un articol pentru presa scrisă şi nu poate realiza un reportaj pentru televiziune, dar poate invita jurnaliştiii să realizeze o poveste în exclusivitate despre evenimentul pe care firma îl consideră extrem de important. O astfel de poveste avantajează firma mai mult decât un comunicat  de presă în sensul că este mult mai uşor de controlat.

    Scrisorile de informare. Publicaţiile interne, cum sunt scrisorile de informare, pot împrăştia informaţiile pozitive  despre o firmă printre angajaţii săi. Ca membrii ai comunităţii, angajaţii se mândresc de realizările firmei. Scrisorile de informare pot fi distribuite şi membrilor  importanţi ai comunităţii, aşa cum sunt oficialii guvernamentali, Camera de Comerţ, sau Biroul de Turism. Distribuitorii se bucură deseori atunci când citesc despre un client important, aşa că scrisorile de informare pot fi expediate şi acestui grup.

    Interviurile si conferintele de presa. Interviurile şi conferinţele de presă pot scoate în evidenţă utilitatea PR. De cele mai multe ori, interviurile şi conferinţele de presă sunt autorizate în cazuri de criză, dar firmele au avut deseori conferinţe de presă de succes, prin care anunţau descoperiri ştiinţifice importante, sau care explicau detaliile unei expansiuni a corporaţiei. Conferinţele de presă au un aer de importanţă  şi credibilitate pentru că folosesc mijloacele mass-media pentru a prezenta informaţiile privind corporaţia.


    Evenimentele sponsorizate. Evenimentele sponsorizate au fost considerate ca o formă importantă de PR. O firmă se poate implica în evenimentele comunitare prin sponsorizări. Strângerile de fonduri pentru tot felul de organizaţii nonprofit oferă o imagine pozitivă firmelor.

    Publicitatea.Publicitatea este expunerea gratuită în mass-media a activităţilor firmei sau a produselor şi serviciilor acesteia. Publicitatea intră în atribuţiile PR  dar, cu excepţia comunicatelor de presă, nu poate fi controlată ca alte metode folosite de departamentul de PR. Un avantaj major al publicităţii, dacă informaţia este pozitivă , este că este credibilă. Publicitatea a “purtat” adevărate poveşti ale subiectelor în televiziune şi radio, în ziare şi în  reviste, oferind un aer de credibilitate în contextul credibilităţii mijloacelor mass-media. Organizaţiile non profit se folosesc deseori de publicitate sub forma unor povestiri de informare şi câştigă interesul public la preţuri de nimic sau uneori chiar şi gratis.

Bineînţeles odată cunoscute mijloacele, ele trebuie si puse în practică. Întrucât construcţia renumelui si a relaţiei cu diversele comunităţi este în fapt esenţa activităţii de PR, tema fierbinte ramâne, totuşi, cum se poate măsura eficienţa?
    Eficienţa campaniilor de PR este un subiect fierbinte în lumea relaţiilor publice de oricare parte a baricadei te-ai afla: fie realizator, fie consumator al acestui tip de activitate. Sunt acceptate unanim afirmaţiile următoare: o marcă include în valoarea sa si renumele; o companie valorează în ochii investitorilor diferit faţă de detaliile strict contabile; încrederea, relaţia unei organizaţii cu mediul în care îşi desfăşoară activitatea, este o construcţie complexă si nu este simplu de cuantificat. Întrucât construcţia renumelui si a relaţiei cu diversele comunitaţi este în fapt esenţa activitaţii de PR,
tema fierbinte ramâne, totuşi, cum se poate măsura eficienţa?
Un prim pas în realizarea unei evaluări este stabilirea precisă a obiectivelor si a relaţiei dintre scop, instrumentele utilizate si ţintele lor. Faţă de acestea se poate obţine o prima cheie de control. La acest moment, în practică, aceasta este cea mai comună formă de evaluare. De aceea, o dată cu preluarea detaliilor dintr-un brief agenţiile de PR sunt extrem de atente la definirea temelor realizabile prin intermediul diferitelor instrumente.
Pentru elaborarea strategiei si integrarea tuturor elementelor este, de asemenea, necesară utilizarea studiilor de piaţă specifice. În paralel cu acestea, studiile de evaluare a tendinţelor si de benchmarking sunt de asemenea utile, fiind un instrument de măsură si coordonare cu situaţia generală a pieţei si a competitorilor. În final, se obţine astfel un audit complex al procesului de comunicare si al percepţiei asupra organizaţiei, de la care se poate construi drumul către obiectivele stabilite. Analiştii si practicienii domeniului pledează pentru acest instrument, ca fiind absolut
indispensabil: cercetarea complexă ante si, evident, post campanie. In acelaşi timp ei resping din ce în ce mai vehement aplicarea metodelor de măsurare a activităţii de PR prin asimilarea cu alte
activităţi din domeniul comunicării. Marea problemă rămâne includerea în bugete a acestui proces de evaluare. Chiar si pe pieţele mai mature este o provocare alocarea a 10-15% din bugetul total de PR (procent vehiculat frecvent ca fiind cel necesar) pentru aceste activităţi.
Piaţa românească este si ea conectată la aceste tendinţe, din ce în ce mai mulţi clienţi fiind adepţii programelor de monitorizare si control al eficienţei, fie prin alocarea unor resurse pentru cercetare, fie prin studierea tendinţelor si benchmarking, fie prin introducerea unor formule de raportare mai precise, la perioade de timp mai scurte.

Relaţiile publice înseamnă mult mai mult decât comunicare. Deoarece relaţiile publice sunt adesea văzute ca o subdisciplină a comunicării, este de înţeles că cei care se ocupă de marketing, să tindă să apeleze la profesionişti când vine vorba de planificarea comunicării în marketing, adesea profesionişti în publicitate sau vânzări promoţionale. Bineînţeles că relaţiile publice se reflectă în toate aspectele marketingului, iar implicarea încă de la început asigură beneficii maxime din investiţie. În plus, adesea din perspectiva relaţiilor publice se pot adăuga marketingului noi dimensiuni si valori.
Initţial marketingul a evoluat ca o disciplină de afaceri separată de vânzări. Mai recent a devenit disciplina "umbrelă" sub care vânzările constituie doar o parte. Important într-un marketing eficient sunt fazele de analiză si planificare. Prima întrebare în marketing trebuie să fie întotdeauna:  " Există o piaţă si, dacă da, care este aceasta?" Abia apoi pot fi puse alte întrebări cum ar fi care sunt nevoile pieţii, competiţia, nivelul preţurilor, canalele de distribuţie etc. Relaţiile publice ar trebui să fie luate în considerare încă de la început. Specialiştii pot contribui la analiza oportunităţilor si pieţelor atât din experienţa lor cât si din perspectiva unei posibile acceptări a opţiunilor. Cercetarea iniţială poate ajuta la definirea, de exemplu, fazei de cercetare si dezvoltare cu un efect considerabil.
Deoarece relaţiile publice ar trebui să fie un proces biunivoc, cercetarea iniţială din piaţă, bazată pe experienţa specialiştilor, poate ajuta planificării.

Cercetarea de piata.

Consilierii de relaţii publice ar trebui să aibă ocazia să se implice în dezvoltarea raportului pentru cercetarea de piaţă. Atunci când cercetarea priveşte factori cum ar fi competenţa companiei, serviciile oferite , produsele sau brandurile sale din piaţă, relaţiile publice vor fi jucat un rol în crearea acestei competenţe. În mod egal este probabil să joace un rol si în dezvoltare ca urmare a analizei studiului, aşa încât este normal ca cei a căror activitate va fi direct afectată de cercetare să aibă un cuvânt de spus.
Contribuţia fiecărui element poate fi identificată prin cercetare. Unii cred că dificultatea majoră în ceea ce priveşte relaţiile publice a fost dintotdeauna măsurarea contribuţiei sau eficienţei menţionată mai sus. Luaţi în considerare următoarele: compania derulează o campanie de publicitate si controlează cu exactitate unde si când apar mesajele publicitare. Noul produs iese pe piaţă si conexiunea este oarecum directă. Dar efectele unei campanii de relaţii publice se pot construi în timp, cu influenţe răspândite în cadrul diverselor tipuri de audienţe. Dacă vânzările cresc, de exemplu, în urma unei campanii, cum se poate şti cu siguranta dacă aportul relaţiilor publice si nu al publicităţii sau vânzărilor a fost cauza principală?
O tehnică dovedită este asigurarea că unul sau mai multe mesaje cheie, sunt purtate numai prin intermediul relaţiilor publice. Cercetările pot testa acceptarea acestora de către un public ţintă si în particular, cât de bine sunt primite acestea pe parcursul studiului.
Cercetarea poate fi planificată să adauge valoare relaţiilor publice. Un alt motiv pentru implicarea consultanţilor în relaţii publice, în analiza cercetării este acela că uneori pot fi adăugate unele întrebări care vor avea un răspuns reprezentativ pentru valorile relaţiilor publice.
De exemplu un producător de cravate ar putea să cerceteze piaţa pentru a afla cât de des barbaţii cumpara cravate si de unde le cumpără. De asemenea compania ar dori să ştie cât de des cravatele sunt oferite drept cadouri. Toate aceste informaţii sunt utile în planificarea marketingului, dar este puţin probabil să fie de vreun interes în afara industriei cravatelor. Incă o întrebare care trebuie adăugată ar fi câţi bărbaţi primesc cravate pe care nu le-au purtat niciodată si de la cine le-au primit (soţie, soacra sau coleg de birou). Astfel s-ar putea crea o informaţie care ar fi irezistibilă pentru mulţi jurnalişti. Şi o altă întrebare care s-ar putea ridica ar fi o comparaţie între cravatele care se poartă în partea de Nord sau de Sud a unei ţări la persoane tinere sau mai în vârstă, sau cravatele purtate acasă sau la birou. În acest fel oportunităţile relaţiilor publice se extind.

1 Binenţeles că o cercetare de piaţă serioasă, nu ar trebui sa dea răspunsuri la întrebări de relaţii publice, neserioase, dar nici să piardă posibilitatea adăugării unui element important programului de relaţii publice. Încă din fazele primare ale dezvoltării proiectului, consilierii în relaţii publice pot dezvolta idei complementare. De asemenea pot introduce elemente care să funcţioneze în paralel cu cercetarea. De exemplu, în ipoteza studiului despre cravate si obiceiurilor relative la cumpărarea cravatelor, consultantul poate sugera organizarea unei licitaţii de cravate, iar incasările să fie donate în folosul unui fond public pe care producătorul de cravate a afirmat ca il susţine. O scrisoare către celebrităţi pentru a dona o cravată pe care nu o mai doresc pentru o asemenea licitaţie, nu va fi doar de însemnătate pentru publicitate, dar va ajuta la strângerea unor fonduri pentru o cauză bună.
Relaţiile publice pot crea studii orientate pe publicitate în sensul că uneori consultanţii în relaţii publice pot sugera o cercetare pe cont propriu, care este orientată strict către relaţii publice. Acesta nu este un studiu care măsoară eficienţa relaţiilor publice ci unul care are rolul de a aduna materialul necesar pentru scrierea unui articol. Deşi unii ar putea argumenta că este o tehnică supraestimată care nu mai are originalitate, este incă adevărat ca un astfel de sondaj prezintă interes pentru media si poate avea o acoperire substanţială. Este mai puţin important dacă acestea contribuie la cunoaşterea sau înţelegerea pieţii într-un sector de piată anume.
În industria relaţiilor publice, mulţi cred că dacă o campanie de acest gen are o abordare superficială, sau o propunere necesită argumentare suplimentară, atunci un sondaj va fi dezvoltat într-o recomandare. Există cateva firme mari de consultanţă care au o adevarată specializare în acest domeniu si, deşi aceasta nu a dus la creşterea reputaţiei lor, nu au fost nici în detrimentul clienţilor lor. Ideea unui sondaj pentru relaţiile publice nu ar trebui descurajată pentru simplul motiv că nu este o idee nouă. Oricum, dacă specialiştii în managementul marketingului doresc să protejeze si să construiască o reputaţie solidă pentru companie, vor dori să evite să fie percepuţi ca superficiali, manipulativi sau cinici. În alte cuvinte, compania ar trebui să pună întrebări dincolo de banalul : "va genera impact în media?"
Specialiştii în management pot întreba dacă studiul va întări poziţia sau autoritatea companiei în sectorul în care activează. De asemenea ar putea dori să afle dacă va ajuta îmbunătăţirea poziţiei companiei si crearea unei diferenţieri faţă de competitori.
Un test simplu pentru a testa dacă un studiu propus este o idee bună sau nu este acela folosit si în cazul oricărui concept promoţional, spre exemplu o sponsorizare planificată. Acesta este să vă întrebaţi cum aţi reacţiona dacă cel mai mare competitor al dumneavoastră ar anunţa că a preluat activitatea. Dacă reacţia ar fi să vă blamaţi că nu aţi fost acolo primul atunci probabil este o idee buna. Dacă reacţia este de indiferentă, nepăsare atunci idea nu merită să fie materializată .
Ce este interesant este că societatea îşi recunoaşte propriile nevoi de relaţii publice printr-o serie de premii pentru cele mai bune firme în domeniu. Relaţiile publice de orice fel necesită cercetări de piaţă (marketing) dar si cercetarea de piaţă are nevoie de relaţii publice.
Relaţiile publice nu au totdeauna un rol în domeniul dezvoltării de produse si servicii noi, în mod sigur nu în faza de concepere, dar consilierii în relaţii publice sunt surse valoroase de informaţii si ar trebui implicaţi în discuţiile de planificare.
Dintre toţi cei implicaţi în marketing, cei care se ocupă de relaţiile publice au adesea cele mai complexe legături în interiorul publicului relevant pentru noile produse: clienţi, vânzători, furnizori, organisme din domeniul relaţiilor publice sau din comerţ, ministere, grupuri de consumatori, mediu academic, mediu investiţional si multe altele. Aceste perspective pot fi de folos în faza de planificare a produsului.

Lansarea produsului

Într-o companie cu orientare puternică spre piaţă, relaţiile publice au jucat un rol în proiectarea valorilor cheie care sunt asociate unei mărci (brand), prin articole, demonstraţii, sampling, servicii pregătitoare si multe alte tehnici. Este de asemenea preferabil ca si specialiştii în relaţii publice să aibă o opinie proprie asupra pieţii. Aceasta ar putea da un nou suflu în discuţia despre produsele noi sau dezvoltarea altora care să satisfacă ideea de schimbare.
Este util ca specialiştii în relaţiile publice să participe încă din stadiile primare de dezvoltare când se concepe dosarul pentru evaluarea unui nou produs sau regulat cand echipa de marketing revizuieşte planul de dezvoltare al unui nou produs. Noile tipuri de abordări ale relaţiilor publice pot uneori să ajute să menţină în viaţă un produs care este în real declin pe piaţă - sau să ajute unul nou sa găsească noi oportunităţi de afirmare.
Potenţiale idei bune pot da greş deoarece pot fi lansate într-un timp nepotrivit, preţ necorespunzător, într-un sector al pieţii nefavorabil, cu mesaje greşite. Relaţiile publice poate nu previn aceste dezastre. Dar experienţa lumii întregi si a pieţii poate ajuta foarte mult în planning. Si dacă specialiştii în relaţii publice sunt plătiţi oricum de ce să nu fie invitaţi la lansarea discuţiilor înainte ca planurile sa fie finalizate? Cine poate spune câte neplăceri pot fi evitate de către întrebări potrivite puse la timpul potrivit?
Inovaţia în produs este una dintre cele mai importante activităţi preluate de o companie modernă si este înţelept să fie implicaţi toţi cei care au o perspectivă de expert în fazele de planificare si evaluare. Relaţiile publice pot avea un rol mai mic sau mai mare de jucat în dezvoltarea si introducerea unor noi produse si servicii, dar asta depinde de contextul în care aceste produse sunt noi. Cu cât un produs este mai puţin inovator, cu atât trebuie să fie mai creativă activitatea relaţiilor publice sau a altor strategii de marketing.
O funcţie importantă a marketingului este să adauge valoare produsului sau serviciului oferit. Atât publicitatea cât si relaţiile publice pot ajuta la transmiterea valorilor care măresc atractivitatea propunerii si construiesc o imagine a mărcii. Pe măsură ce mass-media dispune de diverse canale de răspândire a informaţiei, ambalajul poate juca un rol din ce în ce mai important în adaugarea de valoare mărcii. Dacă designul nu este potrivit, atunci el poate acţiona în sens negativ asupra valorilor produsului si mărcii. Această abordare se reflectă în atenţia crescândă acordată tuturor formelor de ambalaj si a designului acestuia. Tehnologia de tipărire si ambalare s-a imbunătăţit, iar costurile au scăzut. Din ce în ce mai mulţi vânzători expun produsele chiar în ambalajul lor iar asta poate transmite un mesaj familiilor sau prietenilor. Tot mai multe produse sunt livrate în ambalaje laminate si tipărite color offset deoarece este ştiut faptul că aceste mesaje pot avea o valoare mai mare nu doar în faza iniţială a achiziţiei dar si în menţinerea fidelităţii pentru marca si încurajarea achiziţiilor repetate.
Un design inteligent poate avea o contribuţie semnificativă în construirea unui brand:
•    Forma ambalajului
•    O modalitate deosebită de împachetare
•    Materialul pentru ambalaj
•    Finisajul materialului pentru ambalaj
•    Orice alte particularităţi fizice
•    Culoarea ambalajului
•    Logo-ul sau stilul
•    Utilizarea unu simbol
•    Folosirea unei personalităţi
•    Orice altă particularitate intenţionat folosită
Activităţile de relaţii publice trebuie structurate pentru a utiliza aceste valori nu doar să le reflecte în designul materialelor pentru relaţii publice, ci folosindu-le ca element central în competiţii, sponsorizări, sampling si orice alte activităţi promoţionale. În termeni practici crearea legăturii dintre ambalaj si designul produsului este recomandat să fie cerută părerea unor designeri care să se ocupe si de materialele de lansare. Aceasta poate include articole de prezentare în mass-media, ambalaje, expuneri publicitare, materiale pentru diverse competiţii etc.
Este bine cunoscut în marketing că stabilirea preţului unui produs sau a unui serviciu este o decizie importantă, implică instinct si cunoaştere. Deoarece stabilirea preţului este un element important în poziţionarea produsului pe piaţă, acesta va avea o influenţă directă asupra asistenţei oferite de relaţiile publice, care de fapt sunt o parte a iniţiativei de marketing pentru poziţionarea produsului pe piaţă
Unii experţi în marketing consideră că multe produse eşuează datorită subevaluării preţului.Unele produse care sunt considerate astăzi lucruri ieftine de zi cu zi cum ar fi pixurile, ceasurile digitale, tricourile tipărite, au fost introduse iniţial ca produse exclusiviste si vândute la preţuri mari.Uneori aceasta se datorează faptului că producătorul încearcă să obţină maximum de profit din investiţia în dezvoltarea produsului, minimizând riscul lansării unui produs necunoscut pe piaţă, dar uneori dovedindu-se un eşec datorită neînţelegerii mecanismelor de stabilire a preţului care funcţionează pe piaţă. Este puţin probabil ca un consultant în relaţii publice să fie capabil sau să vrea să facă recomandări cu privire la stabilirea pretului, dar experienţa sa în cunoaşterea atitudinii clienţilor faţă de companie si de reputaţia concurenţilor poate fi un element de mare ajutor.
Cercetarea si experienţa sugerează că, consumatorii nu au cunostinţe detaliate despre preţurile produselor dar cunosc limitele între care se pot încadra. Întotdeauna va exista o limită superioară peste care produsul va fi considerat ca fiind scump. În aceeaşi măsură există si o limită inferioară sub care încep să apară îndoieli asupra calităţii produsului. Când consumatorul are în vedere un produs nou despre care nu are nici o cunoştintă, el îl apreciază în funcţie de alte produse similare.
Eforturile relaţiilor publice în definirea unui preţ si a valorii produsului vor fi mai bine acceptate de către consumator când acestea sunt confirmate de către terţe părti cu credibilitate sporită (de exemplu critici de specialitate). Strategia de stabilire a preţului adoptată pentru produs sau seviciu se constituie într-o parte importantă a analizei si aceasta va defini abordările si mesajele în planul de acţiune propus.

Concluzii

Cert este că PR-ul va fi în permanenţă fie un concurent desăvârşit, fie un colaborator binevenit în ceea ce priveşte publicitatea, campaniile publicitare, promovările de credibilitate a produselor ce vor continua să apară pe piaţa mondială, sau chiar a persoanelor fizice, companiilor etc.
Aşa cum Rise susţine în cartea sa, publicitatea este văzută doar ca un braţ ajutător pus în slujba Relaţiilor Publice. Personal aş adăuga că publicitatea este într-o oarecare măsură cel mai important link al PR-ului cu terminalul său, individul însuşi. Lucrul acesta se realizează la scară largă numai prin mijloacele de comunicare în masă, TV, radio, internet etc.
Are PR-ul un rol în viaţa noastră economică de zi cu zi ? Mai mult ca sigur că da.





Surse Bibliografice :

Al Rise, Laura Rise, The Fall of Advertising and The Rise of  PR, Editura Harper Collins, 1999

Sergio Zyman, Armin Brott, The end of advertising as we know it,  Editura John Wiley & Sons, 2002

www.admaker.ro

www.bizcity.ro

www.arahne.ro





Referat oferit de www.ReferateOk.ro
Home : Despre Noi : Contact : Parteneri  
Horoscop
Copyright(c) 2008 - 2012 Referate Ok
referate, referat, referate romana, referate istorie, referate franceza, referat romana, referate engleza, fizica