1
Cine suntem si ce oferim?
Marca si imaginea firmei
Fiecare om are o umbra, dar si o stralucire in ochi, care sunt numai
ale lui.
Fiecare femeie are un ce al ei, inconfundabil.
Fiecare persoana are o marca, pe care o poarta, adesea fara sa stie,
ori ca pe o alunita fermecatoare, ori ca pe un neg cocotat in varful
nasului.
Acest blazon pe care orice companie il poarta, stiut sau nestiut,
spontan sau elaborat, seducator sau hidos, sintetizeaza tot ceea ce
intr-o privire sau in cateva cuvinte ramane In memoria oamenilor despre
acea companie. Marca este, asadar, semnul ei distinctiv, reprezentarea
ei sumara, identitatea si renumele, stilul si reputatia firmei. De
marca depind mirosul specific pe care il emana, increderea pe care o
inspira publicului si, nu in ultimul rand, ranguI pe care piata i-1
acorda.
1. Pozitia pe piata a oricarei firme este conditionata de imaginea sa,
de marca sa.
In functie de imaginea de marca si, mai departe, in concordanta cu
gusturile sale, clientul se indreapta spre o firma sau alta. Apare
astfel, inevitabil, problema stabilirii imaginii de marca a firmei si,
totodata, a doua idee utila pentru micul intreprinzator:
2. Firma isi consacra o marca, anume aceea care deriva direct din
proiectele, strategia, stilul si aspiratiile proprietarului ei.
Desigur, orice magazin, service sau companie industriala are o imagine
a firmei la nivelul clientelei. Ea poate ca nici nu a fost vreodata
gandita de proprietar, insa, cu certitudine, clientii si-au construit o
idee despre aspectul, produsele si dinamismul firmei, la fel cum
fiecare dintre noi avem o parere referitoare la fiecare din semenii
nostri apropiati, spunand despre ei ca sunt atragaton, simpatici sau
"lasa-ma sa te las" etc. O astfel de imagine influenteaza intotdeauna,
Intr-o masura semnificativa, atitudinea noastra fafa de persoane,
locuri sau institutii.
3. Implicarea constienta a intreprinzatorului in crearea imaginii
publice a firmei ii serveste mai bine interesele decat daca asista
pasiv cum aceasta imagine se formeaza la voia intampIarii.
4. Orice element cu rezonanta in public trebuie avut in vedere pentru a
impune o marca pe piata. Curatenia, amplasarea afiselor publicitare si
aspectul acestora, modul de a servi clientela, culorile ce decoreaza
localul, prezentarea ultimelor noutati o iata elementele de care
trebuie sa se tina seama in promovarea imaginii firmei.
O mica intreprindere, oricare ar fi ea, isi poate impune o imagine
pozitiva pe piata, construindu-si reputatia unei firme care dispune de
un local curat si desfasoara o munca bine organizata. De asemenea, ea
trebuie sa-si prezinte oferta adecvat aranjata si ambalata, intr-o
incinta corespunzatoare contactului cu publicul - curata, luminoasa,
decorata special pentru acest gen de activitate.
Ramanand in sfera exemplelor, vom afirma pe tonul cel mai categoric cu
putinta ca nici un negustor de carne nu-si va putea vinde cu succes
produsele, oricat de Ingrijit prezentate ar fi ele, daca reclama pe
care si-o face prin foi volante, sa zicem, este realizata pe hartie de
proasta calitate si, cu atat mai putin, daca textul publicitar este
scris neglijent, cu greseli ortografice. La fel de importanta este
alegerea culorilor: negustorul nostru va reusi sa inspire repulsie
potentialilor clienti daca a optat pentru o hartie roz, imprimata cu
caractere rosii. Culorile care pot sugera prospetime si curatenie sunt,
in acest caz, dimpotriva, nuantele deschise de albastru si, desigur,
albul imaculat.
5. Personalitatea patronului este o componenta decisiva in impunerea
unei marci pe piata.
La nivelul unui intreprinzator de categorie mica sau mijlocie, care se
afla in relatii directe cu mica sa echipa de angajati, dar si cu
clientela, personalitatea sa cantareste foarte mult in structurarea si
functionarea firmei. In aceste conditii, apare destul de evident faptul
ca ar fi lipsit de sens sa incercati impunerea unei marci in
discordanta cu comportamentul dumneavoastra de zi cu zi. Nici un client
nu va lua in seama marca pe care doriti s-o lansati daca aceasta
pretinde ca firma ar poseda niste calitati pe care dumneavoastra in mod
clar nu le aveti.
Dimpotriva, ar trebui, mai degraba, sa atrageti simpatia clientilor
prin prezentarea ofertei in concordanta cu trasaturile dvs. de
personalitate.
Asa ca nu va ramane decat sa formulati raspunsuri cat mai seducatoare,
dar oneste, la intrebari de genul: cine sunt eu? care sunt implicatiile
trasaturilor mele de caracter asupra reputatiei firmei? cum arputea
arata imaginea publica a firmei mele?
6. Marca unei firme reprezinta o investitie pe termen lung si, cel
putin din acest punct de vedere, este destul de costisitoare.
7. Schimbarea imaginii unei firme, a marcii sale este, in schimb, _ nu
numai costisitoare, ci poate avea chiar un efect catastrofal, j riscul
pulverizarii clientelei fiind imens.
Totusi:
8. Daca imaginea actuala a firmei nu este corespunzatoare si contribuie
chiar la scaderea cifrei de afaceri, ea trebuie schimbata. Aceasta
operatiune, insa, nu trebuie efectuata brusc, ci treptat, progresiv,
asa incat clientela sa nu se simta dezorientata, iar perceptia ei sa
fie modificata numai in sens pozitiv.
Este relevant exemplul unei vechi cofetarii care, in ciuda unui
mobilier destul de uzat si a unui decor asijderea trist, avea o
clientela putin pretentioasa, dar constanta. Dupa ce patronul a
schimbat mobilierul cu altul, modern, usor de intretinut si a redecorat
peretii in culori mai vii, a constatat cu surprindere ca a pierdut cam
o treime din cumparatori, adica pe cei ce tineau foarte mult la
particularitatile de marca ale firmei.
In concluzie, daca imaginea (marca) unei firme trebuie schimbata, este
bine sa fie modificata cu prudenta si la momentul potrivit,
9. Intreaga dramaturgie presupusa de evolutia unei mici intreprinderi
pe scena concurentiala a pietei reclama cu toate componentele sale
(sloganurile, logoul, linia grafica cu caracterele si cuIorile sale),
modul de alcatuire si de prezentare a ambalajelor, a facturilor si a
scrisorilor o toate acestea nu trebuie schimbate decat daca nu mai
exista alta solutie. Altfel, tot ceea ce permite identificarea dintr-o
privire a firmei va fi pierdut si, in consecinta, capacitatea de a
atrage clientii si cifra vanzarilor vor scadea.
Un exemplu in acest sens ar putea fi mai convingator. In Statele Unite,
inainte de a fi preluata de o corporatiegigant, o mica intreprindere de
echipamente de telecomunicatii reusea sa obtina constant un procent de
aproximativ 5% raspunsuri scrise Ja ofertele sale de afaceri (ceea ce
reprezinta un bun procent pentru aceasta ramura). Odata incorporata in
marea companie, intreprinderea noastra, cu un buget de marketing marit,
a reusit sa-si tipareasca ofertele distribuite prin posta in culori si
pe hartie lucioasa, iar produsele intreprinderii in cauza erau
prezentate alaturi de schita generala a corporatiei $i alte detalii
impresionante.
Surpriza nu s-a lasat asteptata: procentul de raspunsuri a scazut
dramatic. Expertii au dedus ca nivelul de incredere in produs a scazut
intrucat integrarea cu marea companie, descrisa in brosura, a fost
interpretata de clienti ca o dovada a slabiciunii Intreprinderii
producatoare a echipamentelor respective. lar atunci cand s-a decis
reluarea trimiterii vechilor oferte, situatia s-a imbunatatit
considerabil.
1
Puncte forte si atuuri
10. Este bine de stiut ca imaginea firmei ajuta nu numai la localizarea
ei de catre clienti si, astfel, la atragerea acestora, ci si la
trasarea diferentelor dintre o companie sau alta.
De aceea, nu este de dorit ca imaginea firmei dvs. sa se asemene cu cea
a altor intreprinderi concurente. De cele mai multe ori, personalitatea
patronului este Indeajuns pentru a da o culoare aparte firmei pe care o
conduce. Alteori insa, standardizarea produselor, a serviciilor sau a
tipurilor de magazine devine cel mai important factor de diferentiere.
Astfel:
11. Pentru a pastra clientela atunci cand va confruntati cu marci
comparabile, mizati pe ceea ce este aparte in cazul firmei dvs.
12. In efortul de a marca diferenta care va avantajeaza, este important
sa nu incercati imitarea adversarului, mai ales daca acesta este
puternic.
13. Firma care are cele mai multe resurse are cel mai mult de castigat
de pe urma diferentierii insuficiente a marcilor pe piata.
Aceasta pentru ca lumea va urma intotdeauna pe cel mai bun, iar daca o
firma incearca sa-si intareasca imaginea imitand intru totul
initiativele concurentei, va lasa impresia ca gafaie in urmarirea celui
mai bun. Prin urmare, daca firma pe care o conduceti este mai mica
decat cele concurente, nu incercati sa le imitati! Cautati sa puneti In
valoare ceea ce va diferentiaza, avand in vedere faptul ca, de regula,
a fi mai mic in afaceri inseamna mai multa suplete $i o mai mare
capacitate de a trata cu atentie clientii si angajatii.
14. Daca firmele concurente inclina sa imite punctele dvs. forte,
atunci va trebui sa investiti in ceea ce este mai costisitor de imitat.
Daca, in fine, concurenta continua cu aceea$i strategie mimetica, va
puteti consola cu faptul ca in constiinta publicului figurati drept
acela care a impus primul pe piata produsul, serviciul, moda s.a.m.d.
Cel putin o buna bucata de vreme, clientii vor asocia acest punct forte
cu numele firmei dvs.
15. Desigur ca, dupa o anumita perioada, avantajul dvs. se va diminua.
Solutia este sa cautati un alt alu. un alt punct forte.
De altfel, este indicat sa aveti mereu doi sau trei asi de acest fel in
maneca. Precum vedem, punctele forte se pot modifica, in functie de
uzura lor, dar marca este cu mult mai putin atinsa de trecerea
timpului, imaginea ei ayand o stabilitate foarte pronuntata.
O alta concluzie ce se impune cu acest prilej este aceea ca:
15. Arta de a gasi punctul forte al ofertei firmei dvs. conteaza foarte
niuIt, uneori chiar mai mult decat publicitatea in sine. Si aceasta
pentru ca, in absenta ideilor care sa-i puna la treaba, banii devin
ineficienti.
lata, de pilda, cazul proprietarului unui mic service auto dintr-un
oras de provincie care, pentru a supravietui concurentei, s-a hotarat
sa schimbe gratuit lichidul de frana. A reusit astfel sa atraga
suficient de multi clienti pentru a iesi chiar in castig.
Dar lucrul acesta nu ar fi fost posibil daca intreprinzatorul nostru
n-ar fi introdus in jocul concurentei un veritabil punct forte: socrul
sau ii livra lichidul de frana la pret de fabrica, ceea ce a facut ca
alti proprietari de service din cartier sa nu poata tine pasul cu noua
oferta, imitand-o.
Structura ofertei: produse uzuale, atractive si rentabile
17. Imaginea firmei este puternic influentata de structura si
atractivitatea ofertei. Ameliorarea acesteia nu trebuie sa afecteze
marca pe care firma incearca sa o promoveze pe piata.
18. Oferta clasica a oricarei firme, se desfasoara pe trei dimensiuni:
1) produse si servicii foarte atractive, 2) produse si servicii uzuale
si 3) produse si servicii foarte rentabile.
Produsele si seiviciile inalt atractive sunt cele care incita clientela
sa cumpere mai des ori, pur si simplu, cele care determina aparitia
unei noi categorii de consumatori, deschizand astfel calea spre vanzare
unor noi produse. Un produs sau un serviciu foarte atractiv nu este
neaparat si foarte ieftin. Dimpotriva, el poate fi mai costisitor decat
altele din gama sa, In virtutea faptului ca este mai potrivit pentru
ocazii deosebite, mai usor de utilizat sau pentru ca este altceva.
De exemplu, intr-un magazin care vinde imbracaminte de dama, un produs
de inalta atractie poate fi o rochie mai deosebita, ca aspect si ca
pret, fata de restul obiectelor de imbracaminte oferite in mod obisnuit
in acelasi magazin. Insa, odata ce a reusit sa atraga interesul unei
cliente catre respectivul model, o buna vanzatoare ar putea sa-si dea
seama cam cat este dispusa persoana sa cheltuiasca pe o rochie si sa o
orienteze, astfel, spre achizitionarea unor piese si mai costisitoare.
19. Un bun negustor va cauta intotdeauna sa atraga un nou segment al
clientelei prin intermediul unor produse inalt atradive, insa va trebui
sa aiba mare grija pentru a nu genera, in felul acesta, schimbari
bruste in imaginea firmei. Sunt situatii in care aparitia unui produs
diferit fata de cele obisnuite erodeaza drastic marca magazinuIui, iar
aparitia unui nou gen de clientela deranjeaza vizibil, ajungand s-o
indeparteze, in cele din urma, pe cea deja existenta.
Bunurile sau serviciile cumparate in mod curent de clientela obisnuita
sunt denumite si bunuri sau servicii uzuale. Este de mentionat faptul
ca, din cauza nivelului concurentei, preturile lor de vanzare sunt
destul de scazute, dar si faptul ca in aceasta zona se obtine grosul
profitului si se realizeaza cea mai mare parte a vanzarilor.
20. Este foarte important, in legatura cu oferta de bunuri uzuale, sa
nu iritati clientii fideli prin aparitia unor sincope in asigurarea
stocurilor.
Utilizarea calculatorului ar putea fi de folos in acest sens.
Bunurile sau serviciile foarte rentabile sunt acelea ce permit
aplicarea unui adaos comercial maxim sau o minimizare a costurilor. Ele
se deosebesc de primele doua tipuri de oferta prin aceea ca se vand
intr-o masura mai mica.
21. Bunurile si serviciile foarte rentabile pot sa contribuie
substantial la imbunatatirea situatiei fmanciare a firmei, datorita
faptului ca ingaduie o recuperare foarte rapida a fondurilor cheltuite
pe stocul de marfa.
22. Stabilirea ofertei de produse inalt atractive si a celei pentru
bunurile foarte rentabile trebuie sa se faca in functie de structura
ofertei bunurilor si serviciilor uzuale, aceasta din urma atragand cea
mai mare parte a clientelei.
Amatori de servicii si produse mai deosebite sau foarte rentabile se
pot gasi oricand, dar a atrage si pastra clientela In jurul unei game
de produse uzuale este pe cat de important, chiar vital pentru
intreprinderea dvs., pe atat de dificil.
23. Decizia stabilirii ofertei si a dientelei vizate este una
strategica si ea nu trebuie sa omita aspecte ce tin de capacitatea de
absorbtie a pietei, de oferta concurentei si chiar de gusturile
patronului, de ceea ce i-ar placea sa faca.
24. Daca v-ati decis sa concurati un mare magazin, profitand de
amplasarea si facilitatile publice din jurul sau (acces la mijloace de
transport, parcari etc.), veti reusi sa-i preluati din clientela daca
veti oferi, pentru acelasi tip de produs, sortimente originale pe care
marele vecin nu le are. In plus, ati putea expune la preturi mai reduse
cateva produse inalt atractivc sau raritati, pentru clientii care ar
putea fi dispusi sa plateasca mai inult.
|