Ce sunt si ce nu sunt afacerile
Categoria: Referat
Marketing
Descriere:
Iar Louis Brandeis ,Judecator la Curtea Supremă de Justitie din SUA,
spune : »CompetiÅ£ia constă în a încerca sa faci un lucru mai bine decât
ceilalÅ£i ; aceasta înseamnă să produci ori sa vinzi un articol mai bun
la un preţ mai scazut ori să prestezi un serviciu de mai bună calitate... |
|
|
1
Ce sunt şi ce nu sunt afacerile
Termenul
românesc de afacere, de sorginte franceza, este o traducere
aproximativă si imperfectă a termenului englezesc business ,care
la noi a pătruns intr-o forma alterată de bişiţă. Ceea ce este
simptomatic pentru modul în care s-a manifestat la noi, sunb regim
comunist , cu viguroase prelungiri şi în prezent , spiritul
întreprinzator capitalist.
Cuvântul afacere
in româneste acopera o gama variată de activităţi sociale (afaceri
juridice, afaceri interne si externe) iar din punct de vedere economic
afacerea înseamna tranzactii comerciale.Se poate spune din acest punct
de vedere că am făcut o afacere atunci cănd am cumpărat sau am vandut
ceva la preţ avantajos.
Termenul
anglo-american de business s-ar putea traduce in româneşte prin
intreprinderea comerciala privată .În acest sens afacerea nu mai
înseamnă tranzactie comercială ci o unitate economică, aflată in
proprietate privată( individuală sau colectivă) care produce anumite
bunuri s-au prestări servicii pe piaţa liberă.A face afaceri
presupune a avea o afacere şi vom folosi termenul afacere numai
în sensul anglo-american de business.
De-a lungul
timpului s-au format o serie de clişee despre business. Robert C.
Solomon prezintă unele din metaforele care stau la bază unor
pseudoargumente pro sau contra morălitaţii oamenilor de afaceri.
Mediul de afaceri ca junglă
Mitul inspirat din conceptele darviniste privind
supravietuirea
celor mai bine adaptaţi într-o lume a junglei este unul din cele
mai periculoase din lumea oamenilor de afaceri.Aceasta implica ideea ca
,afacerile înseamna competiţii acerbe , nu tot timpul corecte, în care
competitorii se devorează unul pe celalălt, fiecare bizuindu-se pe
forţe proprii.
Metafora junglei
denaturează afacerilor care sunt posibile numai in societăţi evoluate
si civilizate. “Spre deosebire de viaţa din jungla mitologica ,viaţa in
mediul de afaceri este, în mod fundamental, cooperativă.Competiţia este
posibilă numai in limitele unor preocupări mutuale împartăşite.De fapt,
conform teoriei evolutioniste ,coopererea este întotdeauna cea mai bună
strategie chiar şi în natură.[….] Contrar metaforei ,, fiecare pentru
sine,, afacerile implica aproape întotdeauna largi grupuri de oameni
,care cooperează si au încredere unii în alţi, din care fac parte
reţele de furnizori , prestatori de servicii, consumatori
si învestitori ‘’(Solomon, 1999,p.13).
Toleranţa devine
astfel echilibru necesar între noi şi ceilalţi, măsura omeniei noastre
de o asemenea manieră încât ”Când am renunţat la omenia din noi ,
am renunţat chiar la noi înşine. Asumarea spiritului tolerant înseamnă
a deschide orizonturi unui ~ alt-fel-de-a-fi~, a fi cu adevărat
uman, nu ca simplu om printre oameni ci ca om pentru oameni”
Mediul de afaceri ca război
Mediul de
afaceri asemănător unui câmp de lupta se asociază cu imagini si
mai sângeroase decat viziunea darvinista.În lumea junglei in mediu
natural animalele îşi petrec cea mai mare parte de timp odihnindu-se,
jucându-se sau digerându-si ultima captură.Nu acelaşi lucru îl putem
spune şi despre militarii mobilizaţi in stare de alertă.
Noţiunea de apărare a
teritorului sugerează un mod greşit de comportament fată de
consumatori.Când o afacere îşi apară teritoriul adica segmentul de
piaţă, in loc sa aiba grijă de satisfacerea consumatorilor are toate
sansele sa piardă tocmai ce încearcă să păstreze.
Iar Louis
Brandeis ,Judecator la Curtea Supremă de Justitie din SUA, spune :
»Competiţia constă în a încerca sa faci un lucru mai bine decât
ceilalţi ; aceasta înseamnă să produci ori sa vinzi un articol mai bun
la un preţ mai scazut ori să prestezi un serviciu de mai bună
calitate.Nu e vorba despre o întrecere similara celei din ringul de
box, in care scopul este acela de a-ti face adversar Ko,cu alte cuvinte
să-i ucizi pe concurenţi »Iar Solomon adauga « Nici o afacere nu are
succes prin simpla eliminare a concurenţei şi nici un manager sau
director executiv nu a reuşit vreodata prin simpla distrugere a
rivalilor »
Mediul de afaceri ca masinărie eficienta de făcut bani
1
Mai puţin violentăşi sângeroasă metafora maşinăriei poate fi si mai
dezumanizantă decât metafora junglei şi cea a câmpului de luptă.Ce este
omenesc dispare şi se transformă în ceva rece şi mecanic,Gândurile,
sentimentele ,intuiţiile şi relaţiile interumane sunt înlocuite de
cauze si efecte.Corporaţiile nu se mai identifică cu oameni şi
personalităţi care intra în alcătuirea lor şi sunt privite ca
nişte
sisteme funcţionale în care oameni sunt simple componente ce pot fi
inlocuite oricând.Corporatiile devin masini de facut bani iar
managementul se face cu cifre.Produsul vizat este profitul contabil iar
satisfacerea consumatorilor devine un mijloc printre altele de a face
bani, iar daca mecanismul nu dă randament trebuie sa fie înlocuit.
Cei care privesc
afacerile din acest punct de vedere sunt
obsedaţi de ideea de control,dar tocmai excesul de control genereaza
cele mai dificile probleme.
Afacerile ca joc
Imaginea
analogică a afacerilor cu sportul si jocurile se
înrudeşte cu metafora războiului însa lipsită de violenţa acestuia şi
cu o mai mare atenţie faţă de interesele împartăşite şi
regurile de
fair play.Imaginea benignă a câştigării unui joc s-a raspandit rapid in
societatea noastra amatoare de întreceri sportive
Privită ca nişte
jocuri afacerile devin un scop în sine avînd
legatură accidentală cu productivitatea . A introduce o minge în poarta
nu are valoare intrinsecă ci este realizarea unui joc de fotbal,iar
dacă afacerile sunt privite ca intreceri sportive ceea ce conteaza este
scorul si victoria adica realizarea unor profituri cât mai mari
pierzându-se din vedere scopul esenţial al afacerilor, anume
satisfacerea unor nevoi sociale reale.Miza e mult mai mare şi priveşte
prea multa lume pentru a considera afacerile ca un simplu joc.Privite
ca un simplu joc afacerile sunt scoase din contextul lor, oameni
devin
cifre iar mijloacele devin scopuri.
« Unele
dintre cele mai dezastruase politici corporatiste
din ultimii ani, spune Solomon, pot fi puse pe seama mentalităţii de
jucator, care ii face pe executivi să se concentreze exclusiv asupra
viictoriei,orbindu-i faţă de impactul lor asupra celor din afara
jocului sau,din chiar acest motiv, asupra coechipierilor.Executivii
care la inceputul anilor 90 au concediat salariaţii fideli şi capabili,
numai de dragul unor creşteri de scurta durata a acţiunilor pe pieţele
bursiere, s-au aventurat într-un astfel de joc.Strategii de la Ford ,
care au calculat că ar fi mai ieftin să achite daune clientilor
care
i-ar fi dat in judecată decât să retragă de pe piată şi să remedieze
imperfectul model Pinto,au făcut de fapt un astfel de joc. Dacă ar fi
dat in schimb atentie suferinţelor cauzate de decizia lor ,cu siguranţă
n-ar mai fi privit totul ca pe un joc şi ar fi adoptat un cu totul alt
mod de actiune.
Ce este o afacere ?
În general spunem ca o
afacere este o activitate menita sa
aducă proprietarilor (patroni sau acţionari) un anume profit. A scoate
un profit dintr-o afacere înseamnă a înregistra anumite câştiguri
bănesti prin vânzarea unor bunuri şi servicii.Putem face o paranteză
aici şi să menţionam că contrabanda cu alcool şi tigări , prostitutia,
vânzarea de droguri şi armanent sunt în sensul menţionat afaceri( şi
chiar afaceri profitabile ) pentru că ofera consumatorilor bunuri şi
servicii, dar sunt afaceri ilegale.Iar afacerile în afara legii nu
constituie un subiect de discuţii în etica afacerilor, pentru ca
ilegalitatea nu se poate justifica din punct de vedere legal.
Nu orice
activitate economică furnizatoare de bunuri şi
servicii este o afacere chiar daca se soldeaza cu beneficii.Sistemele
finantate de la bugetul de stat sau cele locale nu sunt afaceri chiar
daca furnizează servicii de importanţă vitala în societate.Acelaşi
lucru se poate spune despre serviciile publice în general.Nici
întreprinderile comerciale aflate in proprietate publica chiar
daca
produc bunuri şi sunt profitabile nu sunt afaceri. Rolul lor nu este de
a aduce profituri întreprinzatorilor privaţi ci de a satisface
anumite
nevoi sociale de mare importantă fiind administrate de catre stat.
Uni consideră că
scopul unic al oricărei afaceri este
profitul intreprinzator,ţi că o afacere este pusă pe picioare pentru a
realiza anumite câştiguri bănesti .Alţii consideră ca scopul afaceri
este mai intai de a satisface anumite nevoi sociale iar profitul fiind
răsplata cuvenită.
În al doilea rând se
urmăreşte maximizarea
profitului.Responsabilitatea în afaceri presupune mai mult decăt
realizarea de profit. Avem in vedere de pildă teoria stakeholders şi
teoria responsabilităţii sociale corporatiste. Aceste din urma puncte
de vedere par a deveni majoritare în ultimele decenii în mediile
occidentale de afaceri, îndeosebi in SUA.
Într-o societate
liberă « există o singură responsabilitate
socială în afaceri- aceea de a utiliza resursele afacerii şi de a o
angaja in activitati destinate să sporească profiturile atât timp cât
sunt respectate regurile jocului ; adică,angajarea într-o competiţie
deschisa şi liberă ,lipsită de înşelătorie şi fraudă »Milton Friedman.
BIBLOGRAFIE :
Craciun Dan ,Etica afacerilor,Bucuresti
Milton Friedman , The Social Responsibility of Business Is to
Increase Its Profits ( 1970)
Maxim Tudor Sorin; Toleranţe, Dreptul la diferenţă
Editura Didactică şi Pedagogică,
Buc.2004
|
Referat oferit de www.ReferateOk.ro |
|