Lectia solidaritatii jurnalistice
Categoria: Referat
Marketing
Descriere:
Pregătirea unui jurnalist, deprinderea tehnicilor specifice meseriei, se
realizează în solitar ÅŸi Å£ine de capacitatea individuală de a asimila
cunoÅŸtinÅ£e ÅŸi de a le pune în practică. Însă el îÅŸi desfăşoară
activitatea în solidar, în mijlocul unui colectiv redacÅ£ional ÅŸi este
coleg de breaslă cu toţi ceilalţi jurnalişti, care merită respectul
cuvenit... |
|
|
1
Lecţia solidarităţii
jurnalistice
La început a fost cronicarul. Din speţa cronicarilor s-au născut
scrii¬torii... (ei au născocit litera¬tura, o osmoză de realitate şi
ficţiune) ...şi jurnaliştii - cei vrednici să con-semneze realitatea
aşa cum este ea, nudă, crudă, frumoasă şi urâtă, în ace¬laşi timp.
O dată cu inventarea tiparului, au apărut jurnaliştii de cursă lungă,
care au transformat pasiunea în meserie, spre folosul oamenilor. Lor le
datorăm fres¬cele pe care istoricii le numesc „izvoare”.
Cronicile jurnaliştilor alcătuiesc radio¬grafia vremurilor pe care le
trăiesc. Scrierile lor devin documente. De aceea, ei trebuie să aibă
harul de a vedea de la o oarecare înălţime eve¬nimentele la care sunt
martori.
Penuria mijloacelor de informare în masă a dus, în ultimele decenii, la
dezvoltarea unei ade¬vărate industrii media. Parte a eco¬nomiei de
piaţă, această industrie presupune un plan con¬cu¬¬renţial.
Beneficiarul concurenţei pro¬fesionale este consumatorul de media, omul
mo¬dern, de¬pendent de in¬formaţie. Concu¬renţa, în¬să, nu tre¬buie să
lase loc adversităţilor şi or¬goliilor.
Jur¬naliştii alcătuiesc o breaslă care funcţionează pe principiul
solidarităţii. Soli-daritatea aduce mai multe beneficii jurnalistului,
decât izolarea, trufia sau ranchiuna.
Jurnalistul nu trebuie să uite că nu este mai presus de lege (legile
date de stat şi codul deontologic). Prin aceasta dă dovadă de respect
faţă de mem¬brii societăţii şi îşi păstrează nealterată credibilitatea.
Datorită spiritului său iscoditor şi curiozi¬tăţii ce şi-o manifestă în
numele datoriei de a informa publicul, jurnalistul este expus, uneori,
la diverse pericole care îi pot afecta sănătatea, in¬te¬gritatea
corporală sau viaţa. Căci el e un soldat în linia întâi... Dar poate fi
expus şi la presiuni (fizice sau psihice) din partea unor persoane sau
grupuri de persoane care au inte¬resul să nu li se dezvăluie
activitatea mai mult sau mai puţin legală. Şi în astfel de cazuri
so¬li¬daritatea de breaslă e decisivă. Dar, pentru asta, el trebuie
să-şi păstreze verticalitatea şi incoruptibilitatea.
Jurnalistul trebuie să trateze orice caz fără prejudecăţi şi idei
pre¬con¬cepute, să adune date şi probe relevante, să nu formuleze
sentinţe gratuite. Sentinţele sunt apanajul justiţiei şi un prerogativ
al comunităţii.
Pregătirea unui jurnalist, deprinderea teh¬nicilor specifice meseriei,
se rea¬lizează în soli¬tar şi ţine de capacitatea individuală de a
asimila cunoştinţe şi de a le pune în practică. Însă el îşi desfăşoară
activitatea în solidar, în mij¬locul unui colectiv redacţional şi este
coleg de breaslă cu toţi ceilalţi jurnalişti, care merită res¬pectul
cuvenit.
Oricât de bine pregătit ar fi, oricât de credibil şi talentat ar fi,
vocea unui jurnalist ar stri¬ga în pustie şi va cădea pradă ignoranţei
celorlalţi, dacă nu îi va avea de partea sa pe con¬fraţi. Campaniile de
presă izbutite se reali¬zează doar în solidar. Forţa şi puterea presei
e dată de suma jurnaliştilor care aderă la o idee şi o promovează pe
mai multe canale media.
În solitar, un bun jurnalist ştie că trebuie să aibă, în primul rând, o
mare pasiune pentru această meserie. O pasiune sinceră şi
dezin¬teresată, căci jurnalismul e un drog dulce-amar de care devii
dependent. Jurnalismul nu e un accident, ci o meserie predestinată,
pentru cei ce au cu adevărat o che¬mare lăuntrică.
În solitar, un bun jurnalist trebuie să aibă fler şi talent. Un
jurnalist lipsit de fler nu va simţi dimensiunea şi consecinţele unui
eveniment. Pentru a avea fler, trebuie să fii permanent conectat la tot
ce se întâmplă în domeniul tău.
În solitar, un bun jurnalist va ţine mereu cont de pragul de aşteptare
al consumatorului de presă, care doreşte să fie informat prompt, corect
şi obiectiv, să câştige timp şi bani, să fie scutit, pe cât posibil, de
eforturi su¬plimentare, să ia cunoştinţă de evenimentele care îl
privesc, să i se ofere in¬formaţii credibile, să afle cum trăiesc
alţii, ce stil de viaţă au şi să se raporteze la ei.
Dar toate acestea şi multe altele se dobândesc într-o şcoală de presă.
De regulă, despre necesitatea şi valoa¬rea solidarităţii se vorbeşte
pasager şi acci-dental, cultivându-se mai degrabă individualis¬mul şi
importanţa carierei pro¬fesionale. Prea rar se înţelege că
solidaritatea nu înseamnă nive¬larea va¬lorilor, ci însumarea lor, ceea
ce dă forţă şi nobleţe acestei meserii.
|
Referat oferit de www.ReferateOk.ro |
|