Sistemul producatorului
Categoria: Referat
Marketing
Descriere:
Vom presupune in continuare ca procesele opereaza la nivelul indicat de
vectorul x,x=(B-A)y. Desi marimea y este neaparat nenegativ,nu acelasi
lucru se intampla cu marimea x.O componenta a vectorului x poate avea
orice semn:... |
|
|
1
Sistemul producatorului
Analiza sistemului producatorului este un subiect complex,cuprinzand
urmatoarele trei categorii de probleme:teoria productiei,care are ca
scop studierea modului in care factorii de productie sunt combinati
pentru a produce bunuri sau servicii(outputuri);teoria costului
productiei ,care are ca scop studierea modului in care se formeaza
costul productiei;teoria firmei,care se ocupa cu modul de organizare a
firmei.
In scopul definirii multimii posibilitatilor de
productie la nivel de economie vom presupune ca intreaga
activitate de productie din economie se compune dintr-un numar
finit de firme , potentiale sau efective. Productia totala a
economiei definita in acest fel va fi data de suma productiilor
firmelor individuale.
Fie Yf o productie pentru firma f ,adica un vector
al productiei.Atunci avem urmatoare relatie:
Y=
care se mai numeste si productie totala,oferta totala sau vector de
productie al societatii.
Formand aceasta suma se elimina toate transferurile
de marfuri de la producator la producator.Astfel de marfuri apar
odata cu semnul plus cand sunt outputuri si cu semnul minus cand sunt
inputuri.
Multimea posibilitatilor de productie la nivel de
societate sau productia totala,notata Y este:
Un vector de productie poate fi considerat ca
posibil pentru o multime de firme daca este suma unor vectori ,fiecare
posibil pentru o firma diferita din multime.Orice vector de productie
posibil pentru o multime de firme este posibil pentru societate in
ansamblu (adica pentru multimea tuturor firmelor).
Fie f1,f2,…,fk k firme distincte.Vom presupune
ca si vom considera Yf=0 daca f este distinct
de oricare dintre firmele fk.Avem:
Asupra posibilitatilor de productie se fac cateva
ipoteze.Prima,afirma ca este totdeauna posibil ca firma sa nu se
angajeze in nici o activitate.In mod normal ,procesul nul este posibil
pentru orice tehnologie.Din acest motiv putem spune ca Yf contine
originea.
Cea de-a doua ipoteza este mai mult o conventie si
mai putin o ipoteza in adevaratul sens al cuvantului.Multimea Yf este
inchisa.Formal ,aceasta ipoteza poate fi exprimata
astfel:fie un sir de productii.Daca y este un vector
posibil pentru firma f,oricare ar fi q un numar natural atunci y0 este
un program posibil ,o activitate posibila sau o actiune posibila pentru
firma f.Cu alte cuvinte,aceasta inseamna ca daca exista activitati
tehnologic posibil,arbitrar apropiate de o activitate data ,atunci
includem activitatea data printre cele posibile.O restrictie mai tare
impusa multimilor posibilitatilor de productie ale firmelor este aceea
ca aceste multimi sunt convexe.
O productie totala posibila cu toate inputurile nule
va conduce la toate outputurile nule.
Daca o productie totala y ale carei inputuri si
outputuri nu sunt toate nule este posibila ,atunci productia totala nu
este posibila.Procesele de productie nu pot fi inversate pentru ca ,in
particular ,productia are loc in timp si marfurile sunt datate.In
aceste conditii multimea Y este inchisa.
Tehnologiile firmei si comportamentul producatorului
pot fi abordate si cu ajutorul functiei de productie.Functia de
productie reprezinta o descriere formala a mecanismului dupa care
inputurile sunt transformate in outputuri si masoara outputul maxim ce
poate fi obtinut dintr-o cantitate data de inputuri.Functia
de productie defineste regula dupa care marimile de intrare intr-un
sistem microeconomic,numite si vector al factorilor de productie,sunt
transformate in marimi de iesire sau outputuri.O functie de productie
evidentiaza de fapt ceea ce este posibil din punct de vedere tehnic a
se obtine cu anumite inputuri date.
Cu ajutorul functiei de productie ,restrictia
tehnologica asupra comportamentului unei firme poate fi scrisa sub
forma:
In cazul in care productia se desfasoara in asa fel incat dintr-un
input dat se obtine output-ul maxim posibil ,productia se numeste
eficienta din punct de vedere tehnic.
Proprietatile functiilor de productie:
-cantitatea de output si cantitatile din cei n factori de productie
utilizati pentru obtinerea acestuia sunt marimi nenegative;
-outputul si factorii de productie sunt considerati a avea proprietatea
de divizibilitate perfecta ;aceasta inseamna ca marimilee x1,..,xn sunt
marimi continue,iar functia de productie este continua.
-outputul nu este invariant la schimbarea unitatilor de masura
ale factorilor de productie ,adica:
-absenta factorilor de productie determina obbtinerea unui output
nul;aceasta proprietate poate fi exprimata matematic sub forma
urmatoare:
-cresterea cantitatii utilizate din oricare faaaactor de productie
determina cresterea outputului ,adica functia de productie este
monoton crescatoare in raport cu fiecare diin argumentele sale;aceasta
inseamna ca daca atunci:
-functia de productie este de cel putin doua ori derivabila,derivatele
partiale ale acesteia,in raport cu fiecare din cei n factori de
productie reprezentand eficientele marginale ale factorilor.
Functiile de productie pot fi caracterizate si
analizate prin intermediul definirii unei multimi de indicatori
specifici.
Indicatorii medii se calculeaza pentru fiecare din
factorii de productie utilizati si arata cate unitati de output
revin ,in medie,la fiecare unitate de input.
Indicatorii marginali se calculeaza pentru fiecare
factor de productie,ca raport intre cresterea outputului determinata de
modificarea cantitatii dintr-un faactor de productie si cantitatea cu
care se modifica factorul de productie respectiv,in conditiile in care
cantitatile utilizate din ceilalti factori raman neschimbate ,si arata
cu cate unitati se modifica outputul atunci cand cantitatea dintr-un
anumit bun creste cu o unitate.Indicatorii marginali se mai numesc si
eficiente marginale sau diferentiale ale factorilor de productie.
Indicatorii procentuali arata cu cate procente se
modifica outputul la cresterea cu un procent a inputului considerat.
O clasa speciala a functiilor de productie este reprezentata de
functiile de productie cu progres tehnic.Reflectarea progresului tehnic
in cadrul functiilor de productie se face prin intermediul variabilei
timp.In functie de modalitatea in care influenta progresului tehnic
este luata in considerare in constructia functiilor de productie
pot fi definite doua tipuri de progres:progres tehnic neincorporat
si progres tehnic incorporat.
Progresul tehnic neincorporat este definit ca fiind acea forma de
progres tehnic ce actioneaza in mod uniform si nediferentiat prin
intermediul componentelor celor doi factori de productie.Functiile de
productie cu progres tehnic neincorporat nu iau in considerare ,de
exemplu,diferentele tehnologice care exista intre generatiile mai noi
si mai vechi ale capitalului fix sau diferentele care exista intre
nivelurile de instruire ale contingentelor diferite de forta de munca.O
forma particulara a progresului tehnic neincorporat este cea
reprezentata de progresul tehnic neutral ,specific functiilor de
productie construite pe baza ipotezei ca relatiile dintre
annumiti indicatori ai acestora sunt invariante in timp.
Progresul tehnic incorporat este definit ca fiind acea forma de progres
tehnic ce actioneaza in mod diferentiat prin intermediul
componentelor diferite ale celor doi factori de productie ,actiunea sa
fiind mai puternica in cazul generatiilor mai noi ale factorilor de
productie.
In continuare sunt descrise modalitatile de comportare a producatorului
,evidentiind conditiile pentru care alegerea este optimala.
Obictivul productiei este de a maximiza
profitul ,deci:
unde p este pretul outputului iar q sunt preturile inputurilor
considerate a fi constante pe piata.Lagrangianul asociat acestei
probleme este:
Punctul stationar al Lagrangianului este determinat
prin conditiile de ordinI:
Obtinem:
Primele n-1 ecuatii definesc o curba in spatiul vectorilor R ,curba
care se numeste cale expansionista sau de substitutie.
Ratele de substitutie definite prin:
cu restrictiile:Sij=1 si Sij=Sik*Skj.Acestea sunt egale cu
raportul preturilor inputurilor corespunzatoare.
Presupunem in continuare ca avem o solutie
interioara.Oconditie suficienta de ordin doi pentru a avea un maxim
global pentru problema:
reprezinta restrictia problemei,este:
Ecuatiile pot fi scrise sub forma:
Modelul liniar generalizat de productie se caracterizeaza prin
urmatoarele ipoteze:
a)existenta unui numar finit de activitati de
baza-inputurile necesare precum si outputurile produse pe o unitate de
masura a nivelului la care opereaza procesul sunt exprimate prin
coeficienti ficsi;
b)procesele sunt liniare,in sensul urmator:daca un proces ce opereaza
la nivelul unei unitati de masura furnizeaza un output b
din marfa i si foloseste o cantitate a din marfa r,procesul poate opera
la orice
dand o productie din marfa i si folosind o
cantitate marfa r;
c)procesele pot fi combinate liniar in asa fel incat ,daca la nivelul
unei unitati de masura activitatile j,k produc cantitati b si
b din marfa i si consuma cantitatile
a si a din marfa r ,operarea simultana la
nivelele va fi asociata urmaatoarelor totaluri:
Daca marfa i este rezultatul unei activitati j si
reprezinta un input pentru activitatea k,atunci totalul
asociat reprezinta un output net dat de activitatile
combinate daca este pozitiv si un input net absorbit de
activitatile combinate in cazul in care el este negativ.
Presupunem ca intr-o economie se produc in total n
marfuri.Atunci putem asocia fiecarei activitati doi vectori
n-dimensionali.
Vectorul outputurilor bj,al procesului j,este un
vector nenegativ cu componentele bij care sunt pozitive daca marfa i
este produsa de activitatea respectiva si nule daca ea nu este produsa.
Vectorul inputurilor ai este nenegativ avand
componentele a care sunt pozitive daca marfa i este input si nule
in caz contrar.
O marfa care este si output si input pentru aceeasi
activitate este data in valoare neta ,deci ea apare fie ca output net
,fie ca input net.
In cazul in care exista m activitati,asamblam
vectorii outputurilor intr-o matrice B,a outputurilor si toti vectorii
inputurilor intr-o matrice A,a inputurilor.Ambele matrici au ordinul
mxn.
Matricea tehnologica este matricea B-A.Ea este
o matrice ce contine un element b daca marfa i este rezultatul
activitatii j,un element a daca marfa i este un input pentru
activitatea j,un element nul in pozitia ij daca marfa i nu este nici
necesara nici rezultatul activitatii j
Vom presupune in continuare ca procesele opereaza la
nivelul indicat de vectorul x,x=(B-A)y.
Desi marimea y este neaparat nenegativ,nu
acelasi lucru se intampla cu marimea x.O componenta a
vectorului x poate avea orice semn:
a)daca xi>0,i este un output final al sistemului care opereaza la
nivelul y;
b)daca xi=0,i este un bun intermediar pur al sistemului care opereaza
la nivelul y;
c)daca xi<0,este un input primar al sistemului care
opereaza la nivelul y.
Multimea productiei este multimea tuturor vectorilor
x,ai outputurilor, care pot fi produsi data fiind o anumita tehnologie
si nefiind impuse restrictii asupra resurselor.Aceasta multime mai este
intalnita si sub denumirea de multime accesibila sau multime de
transformare.
Intrucat procesele pot opera la orice nivel
nenegativ,multimea productiei X poate fi formal definita
astfel:
X={x/x=(B-A)y,y>0}
iar elementele sunt rezultatul aplicatiei liniare X=(B-A)y in timp ce y
ia valori pe intreaga axa nenegativa inchisa.
Natura liniara a transformarii definite anterior
permite formularea urmatoarelor proprietati:
a)0 ;
b)X este multime convexa;
X=
c)X este inchisa ca rezultat al unei transformari liniare a unei
multimi inchise;
d)X este o multime convexa ,inchisa ce contine pe kx daca il contine pe
x ,pentru orice scalar k>0 ea este un con.Este un con poliedric
convex intrucat numarul activitatilor este finit.
Modelul Smithies este un model care evidentiaza evolutia principalilor
indicatori in corelatie cu potentialul maxim de productie Bt
reprezentat prin capacitatea totala de productie in economie ,si cu
nivelul programat a fi relizat .
Forma structurala a modelului:
Ecuatia (1) este o ecuatie de echilibru ,care arata ca produsul
national brut sau net se constituie ca suma consumului individual
si social Ct cu investitiile totale It ,brute sau nete.
Ecuatia (2) reflecta formarea consumului ,pus
in dependenta atat de nivelul produsului realizat cat si a nivelului
programat .
Ecuatia (3) reflecta formarea investitiilor in
functie de nivelul realizat in anul precedent de nivelul
programat dar si de excedentul de capacitate ( )
inregistrata in perioada anterioara.; astfel ,daca capacitatea ramane
neutilizata atunci trebuie reduse investitiile si in consecinta
coeficientul intervine cu semnul -.Componenta g1(t)
reflecta influenta progresului tehnic (tehnologii moderne induc o
amplificare a potentialului capitalului investit).Putem reprezenta
aceasta componenta prin ritmul progresului tehnic , .
Ecuatia (4) reflecta evolutia potentialului economic
maxim:dependenta de nivelul anterior , diminuat cu scoaterea din
functiune a capitalului fix uzat ,cresterea cu investitiile
materializate in capacitati , diminuata prin uzura morala
(coeficientul cuantifica efectul de reducere a capacitatii
nominale prin uzura morala) so amplificata prin progresul tehnic g2(t)
,cu ritmul progresului tehnic .
Exista 4 scenarii:
1)
2)
3)
4)
1
Evident,in fiecare din acestea atat nivelul programat cat si cel
realizat nu pot depasi potentialul maxim ;dar nivelul realizat poate fi
sub nivelul programat sau il poate depasi.
Modelul scris sub reprezentarea structurala (1)-(4)
poate fi adus
la forma redusa , inlocuind in ecuatia (1) expresiile lui Ct si It date
prin (2) si (3) si in ecuatia (4) pe (3):
Ecuatia nivelului produsului national este :
(1’’)
Ecuatia potentialului maxim:
unde nivelul programat este fixat exogen.
In cazul cand cerem ca nivelul realizat sa fie cel
programat ecuatia produsului national devine:
care evidentiaza un mecanism feed-back cu 3 operatori de reglare
in
paralel,cu intensitatea deci actionand prin consum si
printr-o
componenta a investitiilor,mecanism care induce efecte de multiplicare
a nivelului anterior al produsului national ,ale potentialului maxim si
ale progresului tehnic.
Notand multiplicatorii respectiv
cu si
, ecuatia produsului national devine:
Inlocuim in ecuatia potentialului maxim pe cu Yt gasit
,obtinem:
unde
a22=(1-
Notand am gasit forma redusa a,cu doua variabile de stare
,pentru modelul dat
Notand vectorul de stare ,obtinem forma
matriceala:
unde :
Determinarile numerice se fac iterativ:X0 -> X1 ->X2 ->…..,
cunoscanddatele initiale
Si functiile exogene g1(t)= si g2(t)=
Analiza calitativa evvidentiaza componenta proprie ,in functie de
valorile proprii , obtinute di ecuatia caracteristica a
procesului de
evolutie si componenta de dirijare ,in functie de ritmul progresului
tehnic in investitii si in cresterea poentialului maxim.
Ecuatia caracteristica este:
deci:
deci componenta proprie pentru ,are expresia
,unde c1 si c2 sunt vectori coloana constanti.
Componenta de dirijare este si deci
iar vectorul d se deduce din ecuatia 7
Prin urmare evolutia produsului national si a potentialului maxim este
descrisa de vectorul Xt,avand componentele:
in care dij sunt elementele matricei si coeficientii
cij se determina din datele initiale y0, astfel:
-pentru t=0 se obtin 2 ecuatii in cij;
-inlocuind Yt si Bt din sistem in (5 )si (6) si facand t=0 se obtin
celelalte 2 ecuatii.
In concluzie ,evolutia produsului national este
dependenta de 4
ritmuri de crestere:cele 2 valori proprii care reflecta
structura
interna a sistemului economic si cele doua ritmuri exogene ale
progresului tehnic rezultate din decizia de investitii in
tehnologii
noi ,moderne si decizia de retehnologizare si modificari a
capacitatilor existente.
Si in acest caz,traiectoriile de evolutie pot fi
monotone sau
oscilante ,cu oscilatii proprii,daca valorile proprii sunt
complexe
sau cu oscilatii improprii ,daca sunt reale ,cu
cel putin una
negativa.
Daca matricea de trecere A indeplineste cerintele
teoremei
Perron-Frobenius ,daca A este pozitiva si nedecompozabila ,exista
valoarea proprie dominanta =max( ), pozitiva si unica
atasat ei ,
vectorul propriu ,pozitiv si singurul cu aceasta proprietate
,care
defineste traiectoria de cresteree eficienta si echilibrata
Cu cat starea initiala (Y0,B0) este mai apropiata de structura
reflectata prin vectorul propriu C ,cu atat evolutia reala se afla mai
aproape de cea indicata de TEE(traiectoria eficienta si echilibrata)
care asigura cel mai inalt ritm de crestere obiectiv
determinat de
conditiile interne economice.
Se constata ca cerinta de nedecompozabilitate
este asigurata; cum
a11 si a21 sun strict pozitive ,cerinta de pozitivitatee depinde de
coeficientii a12 si a22,deci cand a12<0 si a22>0.
Aplicatie
Consideram urmatoarele determinari econometrice ale parametrilor
modelului:
Datele initiale Y0=1000;B0=1200(miliarde lei)
a)sa se scrie modelul in reprezentarea ecuationala structurala si forma
redusa. Sa se proiecteze evolutia in conditiile cand si sa
se
analizeze caracteristicile calitative ale procesului de evolutie.
In scenariul ,obtinem
deci sub forma redusa :
Y =
Ecuatia potentialului este:
adica:
si inlocuind Y se obtine a doua ecuatie a modelului in variabile
de stare:
unde g1(t)= si g2(t)=
Deci modelul corespunzator in variabile de stare
este:
Determinari numerice:cu datele initiale Y0=1000;B0=1200 gasim:
ceea ce indica o reducere progresiva a produsului national ,cu toate ca
potentialul maxim ramane ridicat(chiar daca descreste lent).
Analiza calitativa:valorile proprii sunt solutiile
ecuatiei caracteristice:
de unde rezulta ca
Deci conform rezultatelor ,gasim:
care evidentiaza cele 4 ritmuri de crestere sub impactul carora se
realizeaza evolutia,intensitatea cu care actioneaza fiind data de
coeficientii c si d
Coeficientii d sunt ponderile de actiune a
componentei de
dirijare, aici prin politica de modernizari,restructurari si progres
tehnic,deci elementele matricei D=(M-A) *G ,unde:
Se obtine:
D=
Pentru t=0:
c11+c12=996,64
c21+c22=1191,34
Din aceeste sisteme de 4 ecuatii obtinem cei 4 coeficienti:
C11=-1163,87
C12=2160,52
C21=-541,7
C22=1733,04
|
Referat oferit de www.ReferateOk.ro |
|