Atestat - Crearea ambiantei in salonul restaurantului
Categoria: Referat
Marketing
Descriere:
O atentie deosebita trebuie acordata dimensionarii suprafetelor
comerciale totale ale unitatilor de alimentatie. Acestea, evident,
difera in functie de tipul si profilul si profilul unitatii, categoria
de pret practicata, numarul de locuri la mese (meniuri servite),
amplasamentul si altele... |
|
|
1
COLEGIUL ECONOMIC BUZAU
PROIECT DE CERTIFICARE A COMPETENTELOR PROFESIONALE
Specializare: Tehnician In Gastronomie
Profil: Servicii
Buzau 2008
TEMA PROIECTULUI:
CREAREA AMBIANTEI IN SALONUL
RESTAURANTULUI
COORDONATOR:
CANDIDAT:
Buzau 2008
CUPRINS
Argument _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _
_ pag 1
Capitolul I Importanta crearii
ambiantei in salonul restaurantului_ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _
_ _ _ pag 2
1.1 Rolul amenajarii estetice a salonului restaurantului_ _ _
_pag 2
1.2 Amenajarea interioara a salonului restaurantului_ _ _ _ _
pag 3
1.3 Estetica exterioara a cladirii restaurantului_ _ _ _ _ _ _ _
pag 5
Capitolul II
Principii ergonomice aplicabile in restaurant_ _ _ _ _ _ _ _pag 9
2.1 Importanta ergonomiei pentru optimizarea
activitatii lucratorilor_ _ _ _ _ _ _ _ _ _ pag 9
2.2 Aplicarea principiilor ergonomice_ _ _ _ _ _ _ _
_ _ _ _ _ _ pag 11
Capitolul III Studii
de caz privind modalitatile de amenajare si decorare a spatiilor de
productie-servire si de aplicare a principiilor ergonomice_
_ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _pag 14
3.1 Evaluarea elementelor de estetica si ambianta restaurantului_ _pag
15
Anexe
Bibliografie
ARGUMENT
Mi-am ales tema “Crearea Ambiantei
In Salonul Restaurantului”, deoarece consider ca ambianta unui
restaurant evidentiaza calitatea serviciilor, a produselor si a
bauturilor servite clientilor, ca prin intermediul elementelor si
echipamentelor de decorare si amenajare a salonului, clientela este
atrasa si fidelizata, crescand astfel prestigiul unitatii.
Continutul stiintific al lucrarii
l-am structurat pe trei capitole:
In capitolul 1 am prezentat
importanta crearii ambientului in salonul restaurantului, amenajarea
spatiilor interioare, particularitatile ambientale referitoare la:
culori folosite, formele si calitatea mobilierului, si modul de
amplasare al acestora.
In capitolul al II-lea am detaliat
principiile ergonomice care se aplica la amenajarea restaurantului si
am descris modul de imbunatatire a proceselor de munca pe baza
principiilor ergonomice.
In capitolul al III-lea am
realizat cateva studii de caz, privind modul in care sunt amenajate
spatiile de productie, de servire din mai multe restaurante,
evidentiind elementele de ambianta si decor ale acestora.
In finalul lucrarii am anexat
materiale privind modul in care sunt amenajate diferite categorii de
UAP.
Pentru elaborarea lucrarii am
utilizat informatii de specialitate dintr-o bibliografie selective.
CAPITOLUL I
IMPORTANTA CREARII AMBIANTEI IN SALONUL RESTAURANTULUI
1.1 Rolul amenajarii tehnologice si estetice a
salonului restaurantului
Amenajarea tehnologica a
restaurantelor si a unitatilor similare nou construite , cat si
modernizarea celor exitente, trebuie sa asigure conditiile desfasurarii
unei activitati normale, eficiente si prin care sa se promoveze formele
moderne, de mare productivitate, in pregatirea, prezentarea si servirea
sortimentelor de preparate si bauturi.
In practica, amenajarea
tehnologica a diferitelor tipuri de unitati, presupune abordarea
simultana a numeroaselor cerinte cu implicatii directe si indirecte
asupra servirii clientilor, constructia si instalatiile, prevederea si
asigurarea spatiilor pentru servire si anexe, in functie de
profilul unitatii, prevedea si organizarea muncii in bucatarii si in
celelalte spatii de productie, asigurarea pastrarii si depozitarii
social-administrative si gospodaresti, dotarea cu utilaje, mobilier si
inventar pentru servire si de lucru.
Indiferent de tipul,
profilul si categoria unitatilor, amenajarea/organizarea lor interioara
trebuie altfel conceputa, insa sa asigure un flux tehnologic optim
pentru circulatia clientilor, a personalului, precum si pentru
desfasurarea in bune conditii a activitatilor de productie si servire.
Rolul crearii ambientului
Pentru ca un consumator sa se
simta bine intr-o unitate de alimentatie publica,un rol important il
are ambientul.Un ambient placut se poate obtine prin folosirea unui
mobilier confortabil, prin aranjamente si
decoratiuni
De asemenea, o muzica de fond
poate contribui la realizarea ambientului.
Se pot folosi decoratini florale asezate in vase speciale pentru mese,
pentru salon, pentru hol. Crearea unui ambient placut depinde de
experienta, dar este conditionata de existenta bunului gust.
2
1.2 Amenajarea interioara a salonului
restaurantului
Spatiile pentru primire si servire
a) Intrarea in unitatea de cazare
si alimentatie indeplineste in principal doua functii: asigura
intrarea si iesirea din unitate si constitue loc de intalnire sau
asteptare pentru clienti. Accesul intr-o unitate poate fi direct din
strada sau din holul hotelului. La unitatile de categorie superioara,
intrarea din strada se face prin holuri dotate cu spatii pentru
asteptare ,garderoba si grupuri sanitare pentru clienti.
b)Grupuri sanitare separat
pentru clienti si personal, mentinute intr-o stare de curatenia
ireprosabila, asigura o buna impresie privind gospodarirea unitatii
respective.Toaletele trebuie proiectate si realizate conform
reglementarilor existente,indeplinind urmatoarele cerinte:
compartimente cu cabine separate pentru barbate si femei echipament
minim din dotare; scaune, wc, pisoare, chiuvete, suporturi pentru
hartia igienica, uscatoare pentru maini.
c) Garderoba unitatilor,de
categorie superioara trebuie sa aiba spatii amenajate
corespunzator,pentru pastarea imbracamintei(paltoane,pardesie). In
unitatile de categorie inferioara pot fi asigurate cuiere aplicate, sau
mobile asezate direct in salile de consumatie. Garderoba se amenajeaza
in imediata apropiere a intrarii, ea avand capacitate corespunzatoare
numarului maxim de locuri. Aici trebuie sa existe numere de ordine
(fise sau jetoane) inmanate clietilor la sosire, daca lasa ceva la
garderoba, la plecare clientii le restitue si isi iau lucrurile. La
garderoba se poate amenaja un stand de vanzare a produselor din tutun,
a diverselor obiecte (amintiri,cadouri) a presei. De asemenea la
garderoba trebuie sa existe perii pentru haine si incaltaminte, umbrele
pentru conducerea clientilor la masina in caz de intemperii.
d) Salonul restaurantului da nota
caracteristica ambiantei corespunzatoare, servirii preparatelor si
bauturilor ce formeaza obiectul sortimental al unitatii respective.
Din considerente de
functionalitate tehnologica, diferitele tipuri de saloane trebuie sa
fie confortabile, intime si usor de exploatat.
3
Distribuirea spatiului se va face
intr-o astfel de maniera, incat sa asigure caracterul de intimitate, sa
lase fiecarui client senzatia ca ocupa cea mai buna masa, ca serviciul
executat in salon nu il incomodeaza ci din contra il delecteaza. Ideal
a fi ca salile de mese si chiar restaurantele, sa fie amplasate astfel
incat, sa evidentieze peisajul inconjurator, sau in cazul in care nu
exista astfel de cadru, sa se recurga la diversele solutii prin efecte
de sunet, lumina si culoare, pentru a creea o ambianta placuta in
concordanta cu tipul si profilul fiecerui local pentru a da
consumatorilor posibilitatea de relaxare.
e) Sectia bar serviciu asigura
executarea comenzilor facute de chelneri cu toate sortimentele inscrise
in lista de bauturi a unitatii. Sunt necesare conditii pentru
depozitarea in siguranta a marfurilor si ambalajelor , pentru racirea
bauturilor. Dotarea dupa caz, cu camere sau dulapuri frigorifice,
masina de fabricat cuburi de gheata, storcator de fructe si citrice,
tejghea de bar, rafturi si dulapuri pentru prezentarea si depozitarea
sticlelor cu bauturi, a tavilor cu diferite pahare, masina pentru scos
dopuri si celelalte ustensile si utilaje necesre servirii corecte a
tuturor sortimentelor oferite, inclusive afigurarea masurilor de
capacitate, oficial marcate.In unele unitati mai mici, sectia bar
serviciu poate fi comasata cu o alta sectie sau sortimentele oferite se
preiau de la barul existent in spatiile de servire.
f) Oficiul este spatiul care face
legatura intre saloanele restaurantului, sectiile de productie si
anexe. De regula in oficiu se gasesc amplasate: bucataria, sectiile bar
serviciu, cofetaria-patiseria, spalatoarele de vesela, pahare,
tacamuri, patial sau camera pentru masa personalului, si unele dotari
ca: rafturi-dulap pentru pastrarea inventarului curat, dulap pentru
incalzit vesele, masini de prajit paine, masini pentru fabricat cuburi
de gheata, mese de sprijin pentru pregatire dupa caz, a teancurilor de
farfurii sau a platourilor (tavilor) cu preparate sau bauturi ce se duc
in salon.
La amenajarea / organizarea muncii
in oficiu se va avea in vedere, obligatoriu, evitarea interferarii
circuitului salubru al preparatelor si bauturilor servite cu cel
insalubru al inventarului de servire utilizate in saloane.
Subliniem, necesitatea asigurarii
unei dotari specifice si stabilirii unui flux tehnologic optim in
spalare, pentru a se putea asigura executarea corecte a lucrarilor de
intretinere si curatare a inventarului utilizat.
4
De regula, in restaurantele mari
sunt spalatore separate, pe categorii de obiect in functie de
caracteristicile si tehnologia lor de intretinere. Se recomanda a avea
cel putin doua spalatoare: unul pentru pahare si cesti, iar cel de al
doilea pentru tacamuri si vesela. Daca patial permite permite, in
functie de marimea si categoria unitatilor, de volumul inventarului ce
urmeaza a fi curatat, se pot organiza mai multe spalatoare: spalator
pentru pahare, cesti de cafea si ceai; spalator pentru restul veselei
din portelan; spalator pentru vesela metalica (inox, alpaca argintata,
cupru); spalator-oficiu pentru articolele de menaj; spalator pentru
diverse obiecte ca: scrumiere, vaze flori, suporturi de lumanari,
elemente decorative, frapiere.
1.3 Estetica exterioara a cladirii restaurantului
Constructia si Instalatiile
Constructia unei unitati de
alimentatie, trebuie sa fie astfel proiectata si realizata, incat sa
asigure conditii corespunzatoare atat pentru desfasurarea activitatii
de servire, pregatirea produselor, pastrarea alimentelor si bauturilor,
cat si pentru alte utilitati gospodaresti, sociale sau administrative,
raspunzand tuturor imperativelor profesionale vizand functionalitatea
si integrarea in ansamblul arhitectual al zoneiunde sunt
amplasate.
Constructia,partea cea mai
importanta a unei investitii suporta mai greu modificari sau
trasformari ulterioare, fapt ce presupune stabilitatea unui plan
general de constructie, care sa raspunda cerintelor momentului si
in perspectiva din punct de vedere al arhitecturii,al confortului si al
functionalitatii specifice pentru ca activitatea sa se desfasoare in
conditii optime, normale. Se are in vedere asigurarea spatiilor pentru
servire, pentru productie culinara si asigurarea stocurilor de marfuri:
saloane, bucatarii, camere de pregatiri preliminare, laboratoare,
depozite si magazii de mana, oficii, spalatoare, unitati
social-administrative pentru personal.
5
O atentie deosebita trebuie
acordata dimensionarii suprafetelor comerciale totale ale
unitatilor de alimentatie. Acestea, evident, difera in functie de tipul
si profilul si profilul unitatii, categoria de pret practicata, numarul
de locuri la mese (meniuri servite), amplasamentul si altele.
Pentru alegerea celei mai adecvate
solutii constructive, se va tine cont de terenul disponibil, de
posibilitatile de aprovizionare, de alimentatie cu apa si energie, de
existenta conditiilor de evacuare a apei menajere si a deseurilor, de
specificul arhitectual al zonei, de tipul si profilul unitatii, de
hoteliere se realizeaza pe mai multe niveluri, in general cele
superioare sunt destinate spatiilor de cazare, parterul unitatilor de
alimentatie, bucatariilor, magaziilor de mana, oficiilor, iar subsolul,
instalatiilor tehnice centrale spatiilor pentru depozitarea marfurilor
si materialelor, atelierelor si unitatilor pentru personal.Daca
sistemul constructiv adoptat nu ofera conditiile necesare respectarii
cerintelor functionale ale unitatilor respective, in spatiile de la
nivelurile inferioare ale cladirilor, constructia va putea fi extinsa,
cu conditia ca aceasta san u constituie o zona de nocivitati pentru cei
ce locuiesc la nivelurile superioare ale cladirilor. Pentru a avea
conditii optime de functionare restaurantele trebuie sa dispuna de
instalatiile tehnice necesare: electrica, incalzire, sanitara,
ventilatie precum si o dotare corespunzatoare.
Instalatia electrica asigura
alimentarea cu energie electrica a corpurilor de iluminat si a unor
utilaje, ceea ce presupune stabilirea locurilor pentru lampi,
prize sau utilaje in toate spatiile destinate amplasari lor,
respectandu-se la executarea lucrarilor, normele tehnologice de profil
pentru evitarea electrocutarilor, a surselor de incendii si consumul
peste nivelurile corespunzatoare normelor.
Modul de iluminat al unei unitati
de alimentatie poate fi direct atunci cand – sursa de iluminat nu este
protejata si poate fi vazuta de persoana aflata in spatiul respectiv,
sau indirect, cand lumina este dirijata catre plafon, pereti,
perdoseala, de unde se reflecta in restul incaperilor.Alegerea tipului
de lumina pentru o unitate de alimentatie este, in primul rand, o
chestiune de gust, de rafinament (cald- rece) si, in al doilea rand una
economica, avand in vedere costurile materialelor, durata
utilizarii, modul de intretinere si consumul realizat.
Lumina naturala prin vitrine si
ferestre trebuie sa fie utilizata cat mai mult atat in spatiile de
servire, cat si in cele de productie si anexe.
6
Inscriptii lumonoase ca: firme,
panouri, indicatoare, constitue un mijloc
eficace pentru a atrage si a retine atentia consumatorilor.
Inscriptiile luminoase, ca mijloc de reclama, trebuie sa se integreze
si in ansamblul arhitectual al unitatilor.
Instalatiile frigorifice ale
unitatilor de alimentatie trebuie sa serveasca pastrarii materiilor
prime perisabile si produselor finite, pregatirii lor pentru vanzare
(racirea bauturilor, fabricarea cuburilor de gheata), producerea si
pastrarea inghetatei si a specialitatilor de inghetata, expunerea unor
materiale perisabile in vitrinele de prezentare.
Instalatia de incalzire, centrata
sau locala, are o deosebita importanta, deoarece temperatura optima
este un element principal de confort intr-o unitate de alimentatie.
Incalzirea centrala este mai
eficienta, deoarece permite relizarea temperaturii dorite in diferite
spatii, prin instalatiile de incalzire racordate la centralele termice.
Incalzirea este realizata in acest caz, prin corpuri statice, incalzite
de apa calda provenita de la centrala termica sau prin aerul cald,
rezultand din trecerea aerului trimis in sala prin baterii de incalzire
alimentate cu apa de la centrala.
Incalzirea locala poate fi
realizata cu echipamente conectate la reteaua electrica sau prin
intermediul sobelor alimentate cu diversi combustibili.
Incalzirea electrica, mai
costisitoare, poate fi intermitenta sau permanenta. Incalzirea
intermitenta este folosita in unitatile cu caracter sezonier, in
demisezon sau ca sursa suplimentara de caldura in sezonul rece. Ea se
realizeaza prin radiatoare electrice, panouri cu inflarosii, radiatoare
electrice cu aer cald. Incalzirea permanenta poate fi realizata prin
aparatura independenta, prevazuta cu termostate pentru reglare in
functie de temperatura mediului ambient, sau folosind mijloacele prin
care se realizeaza incalzirea intermitenta.
Instalatiile sanitare cuprind:
alimentarea cu apa rece si calda si canalizarea pentru evacuarea apei
menajere.Ele difera in functie de criteriile si conditiile de confort
ale fiecarei unitati.
Instalatiile pentru alimentarea cu
apa rece si calda trebuie, dupa caz, mascate sau integrate decorului
spatiilor prin care trec. Conductele trebuie sa aiba dimensiunile si
caracteristici capabile sa asigure debitul de apa corespunzator,
robinetele trebuie sa fie rezistente, simple, estetice si usor de
intretinut
7
Instalatia pentru apa calda si
rece este obligatorie, conform reglementarilor sanitare in vigoare, in
toate spatiile de productie laboratoare, oficii, spalatoare, grupuri
sanitare.
Instalatia de canalizare pentru
evacuarea apelor menajere poate fi confectionata din materiale
specifice, conditia sa fie astfel montata incat sa fie usor accesibila
in caz de interventii sa se evite trecerea ei pe zonele intense de
circulatie sau prin spatiile de servire, productie si depozite.
Instalatia de
ventilatie-conditionare este apreciata indispensabila in
localurile publice, ea asigurand senzatia de confort materializata prin
temperatura, umiditate constanta in aer purificat.Pentru buna
desfasurare a activitatii in spatiile de servire, temperatura
recomandata este in jur de 20-22 C, iar umiditatea relativa, intre 30
si 75% .
Instalatiile de climatizare
moderne presupun: functionarea si reglarea automata in functie de
temperatura mediului, posibilitatea de intrerupere, exploatare usoara,
capacitate suficienta, intretinere simpla si nivel redus.
Dotarea cu mobilier si utilaje
constitue o problema delicata deoarece trebuie facuta pentru a
corespunde tipului si profilului de restaurant ce urmeaza a se realiza.
Mobilierul, pe langa cerintele de ordin estetic pe care trebuie sa le
indeplineasca, va raspunde unor exigente functionale, ergonomice si
financiare. Dotarea cu utilaje se va face in concordanta cu structura
sortimentelor pregatite si servite in unitatea respectiva cu tehnologia
consacrata sau existenta pe piata, cu tendintele de evolutie in
domeniu.Putem spune in final, fara a gresii, ca asigurarea
personalitatii fiecarei unitati este o chestiune de gust, de
rafinament, de creativitate a celor care astazi pe banii lor dezvolta
afaceri ce le pot aduce multe satisfactii.
1
8
CAPITOLUL II
PRINCIPII DE ERGONOMIE APLICABILE IN RESTAURANTE
2.1 Importanta aplicarii principiilor in restaurante
Ergonomia ca stiinta este definite
de numerosi specialisti si
organizatii printre care retinem definitia data de Organizatia
Internationala a Muncii: “aplicarea stiintelor biologice umane in
corelatie cu stiintele tehnice pentru a ajunge la o adaptare reciproca
optima intre om si munca sa, rezultatele fiind masurate in indici de
eficienta si starea de buna sanatate a omului”. In limbajul curent, de
specialitae, “ergonomia este considerate stiinta care se ocupa de
relatiile om-masina-mediu, cautand sa optimize aceste relatii astfel ca
sanatatea muncitorilor sa fie pastrata, avand totodata o mai mare
eficienta in munca”.
Evident, aratam de la bun inceput,
ca aceste definitii pot fi
intregite cu valoroase idei: “actiunea ergonomiei trebuie extinsa
dincolo de panourile de comanda caci mai sunt numeroase activitati
manuale la care ergonomia trebuie sa-si aduca aportul sau”; “ergonomia
reprezinta ansamblul integrat de stiinta succesibila sa ne furnizeze
cunostinte asupra muncii umane necesare adaptarii rationale a omului la
munca si a muncii la om”.
Plecand de la aceste definitii,
pentru lucratorii din sfera
serviciilor turistice, se cer rezolvate problemele deosebit de
complexe, materializate, in primul rand, ca cerinta pentru o selectie,
orientare si pregatire profesionala, corespunzatoare a personajului si,
in al doilea rand, probleme legate de conceperea, proiectarea si
organizarea locului de munca, care trebuie astfel relizate incat “omul”
sa-si dezvolte capacitatea sa de munca.Facem aceasta apreciere, tinand
cont de faptul ca, in viitorul apropiat, serviciile, materializate in
interrelatia dintre om si productie, se vor caracteriza prin
abandonarea fazei artizanale, intrand intr-o faza mai avansata a
tehnicii (mecanizare, automatizare), ceea ce nu va mai oferi omului
posibilitatea afirmarii directe a puterii lui de creatie,
personalitatea sa putand fi
stirbita.
9
De aici necesitatea ca societatea
sa gaseascca cele mai
potrivite mijloace modalitati de compensare prin actiuni
social-culturale adecvate si care vor duce nemijlocit la punerea mai
bine in valoare a capacitatii creeatoare a individului.
Din tratarea ergonomiei ca sistem
cibernetic al relatiilor
om-productie, rezulta ca acestea din urma “se structureaza in sistemul
cibernetic deschis, format din subsisteme care se interconditioneaza
reciproc, legate intre ele prin retele de comunicatii cu functii de
conexiune inverse”. In sfera serviciilor turistice, subsistemele care
concura la realizarea prestatiilor pot fi: factorul de conducere si
organizare; factorul uman; factorul tehnic; material prima-obiectul
muncii; comunicatiile.
Baza stiintifica a aplicatiilor
ergonomiei la organizarea muncii
si a productiei, o constituie coopererea cu urmatoarele stiinte:
a) stiinte biopsiho-medicale (ecologie biologica, filozofia
si psihologia muncii, antropologia biomecanica, medicina muncii);
b) stiinte tehnico-economice (conducerea si
organizarea productiei,
ingineriei industriale, stiinta si tehnica constructiilor, a utilajelor
si masinilor, cibernetica tehnica, studiul muncii);
c) stiinte sociale (sociologia muncii, etica si
politica muncii, pedagogia si legislatia
muncii)
Cunoasterea principiilor de
ergonomie prezinta o importanta
deosebita pentru activitatea de servire din restaurante, fiind unul din
cele mai eficiente mijloace in rezolvarea relatiilor dintre prestatorii
de servicii si mijloacele si obiectele muncii, in optimizarea
proceselor de productie si servire astfel incat, intreaga activitate sa
fie eficienta, realizata rational, cu eforturi minime din partea
oamenilor si cu posibilitati concrete, ca maine sa fie continuata de
aceeasi maniera sau sa se gaseasca solutii mai bune pentru
adaptarea
lucratorilor la meseria lor, pentru obtinerea unei eficiente sporite a
fortei de munca, pentru reducerea consumului de energie a lucratorului
din restaurante.
10
2.2 Imbunatatirea Procesului De Munca Din Restaurante Pe Baza
Principiilor De Ergonomie
La inceput, sfera de cercetare a
ergonomiei s-a axat prioritar
pe procesele de munca din industrie, pe relatiile om-masina. Ulterior,
aria s-a extins, cuprinzand si alte activitati, cum sunt cele din sfera
serviciilor, in care sunt antrenati un numar tot mai mare de lucratori,
cu o pondere insemnata in totalul populatiei ocupate in economia
nationala. De astfel, aceasta categorie de lucratori are o contributie
deosebita, prin asigurarea unor servicii corespunzatoare cererii,
clientelei, la cresterea productivitatii sociale.
Primii pasi i-au constituit
cercetarile privind solicitarea
fizica si nervoasa a lucratorilor din comert pe baza analogiei facute
intre relatiile om-masina, cu relatiile reciproce vanzator-client.
Acest lucru a fost posibil deoarece munca din comert, in general si,
aceea din restaurante, in special, are un caracter ambivalent si
implica o comunicare permanenta intre vanzatorul prestator de servicii
si client. Din punct de vedere ergonomic prezinta importanta tocmai
actiunea lucratorului asupra clientului si concretizarea acesteia prin
rezultatul muncii care este serviciul prestat. Totodata, ergonomia
priveste procesul de munca ca un proces complex.
Vestiarele si grupul sanitar pentru personal
Sunt absolut necesare in
restaurantele ce folosesc personal
salariat. O prima cerinta consta in existenta vestiarelor separate
pentru barbati si femei, cu cabine sau dulapuri, individuale sau
comune. In ultimul caz, predarea-primirea echipamentului personal, de
prezentare sau protectie sanitara, se poate face de catre un lucrator
care are in primire vestiarele si raspunde, de starea de intretinere si
de folosinta corespunzatoare a echipamentului de protectie sanitara si
in mod deosebit a celui de
prezentare.
11
Ergonomia mijloacelor de munca
Amenajarea spatiilor de munca din
restaurante, dotarea acestora
cu utilaje, mobilier si inventar pentru servire si de lucru pot asigura
un randament sporit din partea lucratorilor care presteaza serviciile.
Trebuie gasite cele mai bune solutii pentru adaptarea mijloacelor de
munca la posibilitatile si comportamentele umane, la dimensiunile,
limitele si posibilitatile functionale ale omului astfel incat in
timpul lucrului intr-o pozitie normala a corpului, prin miscari
rationale (deplasari, intinderi) sa se depuna un efort normal si in
final sa se asigure confort, siguranta si randament in munca
desfasurata.
Pentru aceasta este necesar sa se
tina seama de dimensiunile
antropometrice necesare organizarii ergonomice a muncii, corespunzator
cerintelor fiecarui loc de munca si complexitatii muncii. Se are in
vedere ca activitatile din restaurant se realizeaza in general de
lucratorii in pozitie ortostatica si in permanenta miscare,
consumatorii stand in majoritatea cazurilor la mese. Dimensionarea si
dotarea spatiilor trebuie sa asigure confortul atat pentru lucrator cat
si pentru client in scopul folosiri optime a capacitatii fizice de
servire, asigurarea unui flux de servire rational, comoditatea in
servirea mesei, conditii optime pentru respectarea tehnologiei de
servire.
Ergonomia releva ca scopul
selectiei este de a asigura un
echilibru optim in relatiile dintre om si profesie, dintre om si
procesul de munca, echilibru care sa duca la realizarea eficienta a
acestuia printr-o solicitare normala a posibilitatilor umane.
12
CAPITOLUL III
STUDII DE CAZ PRIVIND MODALITATIILE DE AMENAJARE A SPATIILOR
RESTAURANTULUI
Restaurant Targu-Mures
Slogan 15/11 Noi depasim intotdeauna asteptarile clientilor
nostril.
Specific
300 de preparate din bucataria internationala
Capacitate Primul nivel 120 locuri,
al doilea nivel 400 locuri
Locatie
Complex weekend “AQUA MAGIC” al Ardealului
Telefon
0745977652
Un restaurant foarte elegant a
aparut si in Targu-Mures. Este
vorba de 15/11, o locatie inedita, cu un meniu foarte variat. In
aceasta se regasesc de la preparate orientale, pana la preparate din
locurile exotice cum ar fi Caraibe sau Jamaica si, nu in ultimul rand,
preparate specifice romanesti. Savurand din aceasta varietate de
preparate, aveti ocazia de a face cunostinta cu multe culture din lume.
S-ar putea spune astfel ca restaurantul se dreseaza unui spectru larg
de clienti, spune Bogdan Tanasescu, managerul restaurantului.
Experienta lui Bogdan Tanasescu se
cconcretizeaza in cei 8 ani
de lucru in aceasta industrie in Statele Unite. Diploma de “CHEF DE
CUISINE” a obtinut-o acum 8 ani in SUA, iar in domeniul managementului
pentru departamentul F&B (food and beverage) experienta dumnealui a
fost format ape vase de croaziera.
Etajul ofera posiilitatea
organizarii de conferinte sau nunti
avand o capacitate foarte mare. Pentru toti cei care vor sa isi
organizeze nunta in restaurantul 15/11, conducerea va organiza o
tombola in seara de Revelion 2008, avand ca premiu un autoturism.
In interior, restaurantul a fost
renovat intr-un stil modernist, cu participarea unor arhitecti
licentiate la Bruxelles.
14
Accentul este pus pe micile
detalii, dobandite din inox, parchet
si mobilier Venghe. Astfel, imaginea formata este una eleganta si plina
de rafinament.
Restaurant Olive Garden-Bucuresti
Capacitate: 50 locuri interior, 40 la terasa
Specific: mediteranian
Locatie: Bucuresti, Strada Tudor Vianu, numarul 11
Contact: 0212302630 reservations @ olivegarden.ro
Restaurant Olive Garden vine cu un
concept modern asupra
satisfacerii celor mai avangardiste cerinte si are deja un loc bine
meritat in peisajul monden al capitalei. Aceasta mica vila din
Dorobanti este locul ideal pentru masa de pranz cu colegii sau
partenerii de afaceri sau pentru o cina cu prieteni.
Olive Garden pune la dispozitia
clientilor o gama variata de
specialitati grecesti, italiene si spaniole intr-un raport
calitate-pret bun.
In fiecare zi de luni, pana
vineri, restaurantul serveste “
Meniul zilei”, la numai 20 de ron (o racoritoare inclusa).
In curand
se va deschide si terasa Olive Garden, in aceeasi locatie.
Pe langa serviciile oferite in
restaurant si terasa, mai exista
un concept aparte de catering, care aduce toate serviciile
profesioniste ale unui restaurant chiar la sediul clientului. Se
livreaza promt masa de pranz pentru cei prea ocupati ca sa isi ia o
pauza de la birou. In acelasi timp se asigura servicii complete pentru
evenimente organizate in orice locatie aleasa de client.
15
Principii Ergonomice Aplicabile In Spatiile De Productie Si Servire
Ergonomia este stiinta prin care
se studiaza adaptarea
conditiilor optime intre om si activitatea sa rezultatele fiind
masurate prin indicatori de eficienta a activitatii desfasurate cu
mentinerea starii de sanatate.
Pentru activitatea desfasurata in
sfera serviciilor din
alimentatia publica si turism sunt necesare conditii speciale de
desfasurare a activitatii lundu-se in considerare doua categorii de
factori.
1 Factori legati de resurse umane: se impune o selectie si recrutare a
personalului urmarind perfectionarea si pregatirea profesionala
corespunzatoare. Acest factor este cel mai important in obtinerea
eficientei si randamentului activitatii unei echipe de lucru. In cazul
resurselor umane trebuie aplicate principii ale stiintei
bio-psiho-medicale, principii ale medicinii muncii, care trateaza
reguli de etica profesionala.
2 Aspecte legate de conditiile optime de munca: trebuie asigurate
astfel incat sa reduca consumul de energie a lucratorului, sa micsoreze
consumul psihic prin adaptarea mijloacelor de lucru prin micsorarea
factorilor perturbatori(zgomot) care se poate micsora utilizate in
zonele cu trafic intens.
- temperatura trebuie sa asigure valori de confort
apreciindu-se ca
valoarea optima din punct de vedere ergonomic valoare in jurul a 18-20
C.
Atunci cand temperatura medie este
mai mare decat cea optima in
spatial de lucru, organizarea incearca sa se adapteze prin consumare de
apa si in acelasi timp prin pierderi de apa din organism. In aceste
conditii se impune:
- temperatura foarte scazuta decat a mediului
ambiant, organismul se
adapteaza prin consumul unor alimente care sa produca o cantitate mai
mare de energie.
- In acelasi timp se creaza o stare de discomfort
fizic care suprasolicita organismul, micsorand eficienta sau
randamentul.
O temperatura prea mare in spatial de
lucru provoaca moleseala,
indispozitie, o temperatura scazuta necesita purtarea unei imbracaminti
mai groase care jeneaza miscarile, a puterii de
concentrare.
13
BIBLIOGRAFIE
1. Nicolescu, R – Telmologia activitatii in restaurant si
bar, Editura Sport-Turism, Bucuresti, 1981
2. Dinca, C – Manual pentru Scoala de Arte si Meserii, bucatar
anul
de completare clasa a XIII-a, Editura Didactica si Pedagogica, R.A.
Bucuresti, 2006
3. Banu, C Vintila I – Produse de catering, Editura
Evrika, Braila 1998
4. Niculescu, I.N- Bucatarie creative, Editura Ceres,
Bucuresti 1989
5. Florea, C colectiv- Bucataria Internationala, Editura Ceres,
Bucuresti, 1995.
|
Referat oferit de www.ReferateOk.ro |
|