Formatiuni prestatale in Tara Romaneasca - statele medievale romanesti de la intemeiere pana la sfar
Categoria: Referat
Istorie
Descriere:
Intre 1272-1275, un urmas al lui Litovoi voievodul, purtand acelasi
nume, a refuzat suzeranitatea maghiara. In 1277 are loc o lupta intre
tara lui Litovoi si regalitatea maghiara. In timpul luptei Litovoi este
ucis, iar fratele lui, Barbat, este luat prizonier si eliberat in
schimbul unei mari sume de bani. Plata acestei sume de bani ne
demonstreaza puterea economica a acestei tari... |
|
|
1
STATELE MEDIEVALE ROMANESTI
DE LA INTEMEIERE PANA LA SFARSITUL DOMNIEI LUI MIHAI VITEAZUL
FORMAREA TARII
ROMĀNESTI
Formarea statului medieval Tara Romaneasca a
cunoscut mai multe etape. Originea Tarii Romanesti trebuie cautata in
micile formatiuni politice statale amintite in Diploma ioani]ilor
(1247).
Procesul de formare are 2 etape :
Prima etapa a intemeierii Tarii Romanesti a pornit
din dreapta Oltului, din nordul Olteniei, prin unificarea cnezatelor
intr-un voievodat condus de Litovoi. El este pomenit in Diploma
ioanitilor : « Tara cnezatului lui Litovoi voievodul ».
Intre 1272-1275, un urmas al lui Litovoi voievodul,
purtand acelasi nume, a refuzat suzeranitatea maghiara. In 1277 are loc
o lupta intre tara lui Litovoi si regalitatea maghiara. In timpul
luptei Litovoi este ucis, iar fratele lui, Barbat, este luat prizonier
si eliberat in schimbul unei mari sume de bani. Plata acestei sume de
bani ne demonstreaza puterea economica a acestei tari.
A doua etapa a avut loc la inceputul secolului al
XIV-lea si a pornit din stanga Oltului, din formatiunea lui Seneslau.
Sapaturile arheologice de la Arges au scos la iveala existenta unui
centru politic, care nu este altceva decat capitala lui Seneslau.
Izvoarele mentioneaza existenta unui stat : Valahia
nord-dunareana condusa de un « mare voievod » si « domn ». El se
numeste Basarab si este fiul lui Tihomir. [ « mare voievod » -
comandant suprem al armatei]. Izvoarele nu mentioneaza cum a unit
formatiunile de la sud de Carpati, punand bazele unui singur
stat. Basarab a unificat teritoriile de la sud de Carpati, a cuprins si
Voievodatul lui Litovoi, sudul Moldovei si in cele din urma, parti din
Banatul de Severin. Capitala noului stat era la Arges.
Intemeierea s-a produs prin unirea cnezatelor si voievodatelor
care l-au recunoscut pe Basarab ca mare domnitor si domn. Noul stat va
primi numele de Tara Romaneasca.
La formarea Tarii Romanesti au contribuit si
romanii din Transilvania, care, nemultumiti de maghiari vor
parasi Transilvania si se vor aseza in Tara Romaneasca, contribuind la
formarea statului. Traditia istorica vorbeste de Negru-Voda din
Fagaras, care a venit (« descalecand ») la sud de Carpati si care ar fi
intemeiat Tara Romaneasca.
Basarab a dus o politica externa activa :
- stabileste aliante politice cu bulgarii, impotriva
Bizantului
- duce lupte cu tatarii, fiind remarcat de papalitate.
- a purtat razboaie cu ungurii, obtinand
independenta tarii.
1
LUPTA PENTRU INDEPENDENTA
Cauzele razboiului cu Ungaria :
- formarea Tarii Romanesti nu convenea Ungariei
- unirea Banatului de Severin cu Tara Romaneasca
- refuzul lui Basarab de a recunoaste suzeranitatea
maghiara
Acestea au fost motivele care l-au determinat pe
regele Ungariei,
Carol Robert de Anjou sa porneasca razboiul impotriva Tarii Romanesti.
Basarab a trimis o solie in intampinarea maghiarilor pentru a le
propune sa primeasca 7000 marci de argint, iar pe unul din fii il lasa
zalog la curtea regelui. Regele nu accepta conditiile de pace ale lui
Basarab si batalia se desfasoara intre 9-12 noiembrie 1330 la Posada
(asa cum apare numita in Cronica pictata de la Viena). Aceasta
localitate nu este identificata, dar in limba romana posada inseamna o
trecatoare. Ungurii sunt infranti, iar regele scapa deghizat in hainele
unui soldat..
Victoria de la la Posada a insemnat :
- castigarea independentei
- incheierea procesului de formare a statului
CONSOLIDAREA STATULUI SUB URMASII LUI BASARAB
Nicolae Alexandru (1352-1364) :
- a incheiat procesul de formare a statului
- a avut o domnie autoritara
- pe plan extern se afirma prin aliantele incheiate si prin lupta
pentru consolidarea independentei
- in 1359 a intemeiat Mitropolia dependenta de Bizan];
Din titulatura domnului, « Marele si singur stapanitor domn Io
Nicolae
Alexandru fiul marelui Basarab voievod » deducem ca Tara Romaneasca
este un stat inddependent.
Vladislav Vlaicu (1364 –1377) :
- dezvolta economia
- bate moneda proprie
- confirma negustorilor brasoveni vechile privilegii comerciale
- stapaneste Alma[ul si F\g\ra[ul
Statul parcurge de la Basarab la Mircea cel Batran o perioada de
consolidare, de stabilitate politica si prosperitate economica.
|
Referat oferit de www.ReferateOk.ro |
|