Protectia bunurilor culturale
Categoria: Referat
Istorie
Descriere:
abtinerea de la orice act de ostilitate împotriva acestora;
interzicerea,prevenirea si la nevoie sanctionarea oricarui act de furt,
jaf sau deturnare a bunurilor culturale, precum si a oricarui act de
vandalism; interzicerea rechizitionarii lor;abtinerea de la represalii
împotriva acestora... |
|
|
1
Protectia bunurilor culturale
Bunurile culturale
prezinta pentru īntreaga comunitate internationala o importanta
deosebita, īn acestea conservāndu-se un patrimoniu spiritual
indispensabil civilizatiei, ca rezultat al progreselor umanitatii de-a
lungul īntregii sale istorii.
De aceea, protejarea
bunurilor culturale atāt īn timp de pace cāt si īn timp de
razboi a constituit o preocupare constanta a societatii umane īncepānd
din antichitate si se impune cu atāt mai mult īn conditiile vietii
contemporane.
Reglementarile
internationale cu vocatie universala pentru protectia bunurilor
culturale īn timp de razboi au īnsotit pe cele generale privind
restrictiile īn modul de
ducere a razboiului, primele norme de drept pozitiv īn acest domeniu
fiind cuprinse
īn Conventiile de la Haga din 1899 si 1907.
Conventia a IV-a de la
Haga din 1907 cuprinde īn cunoscutul sau regulament anexa o prevedere
potrivit careia īn asedii si bombardamente vor fi luate toate
masurile pentru a cruta pe cāt posibil cladirile destinate cultelor,
artelor, stiintelor si
binefacerii, monumentele istorice, cu conditia ca ele sa nu fie īn
acelasi timp folosite
īn scopuri militare si sa fie desemnate prin semne vizibile notificate
dinainte asediatorului. De asemenea, bunurile respective trebuie
tratate de partile la conflict ca bunuri private, deci care trebuie sa
fie crutate, chiar daca apartin statului.
Regimul bunurilor
culturale este astazi stabilit īn cuprinsul „Conventiei pentru
protectia bunurilor culturale īn caz de conflict armat”, semnata la
Haga īn 1954 care
este īnsotita de un Regulament de executare si de un Protocol referitor
la bunurile
culturale din teritoriul ocupat ca urmare a unui conflict armat.
Potrivit conventiei
(art.1), sunt considerate bunuri culturale, oricare ar fi
originea sau proprietarii lor, urmatoarele:
- bunurile mobile sau imobile care prezinta o mare importanta pentru
patrimoniul cultural al popoarelor, cum sunt monumentele de
arhitectura, de arta sau istorice, religioase sau laice, terenurile
arheologice, grupurile de constructii care īn ansamblu prezinta un
interes istoric sau artistic, operele de arta, manuscrisele, cartile si
alte obiecte de interes artistic, istoric sau arheologic, precum si
colectiile stiintifice si colectiile importante de carti, arhive sau
reproduceri ale acestor bunuri;
- edificiile a caror destinatie principala si efectiva este de a
conserva sau de a expune bunurile culturale, cum sunt muzeele, marile
biblioteci, depozitele de arhive, ca si refugiile destinate sa
adaposteasca īn caz de conflict armat bunurile culturale mobile;
- centrele monumentale, īn cuprinsul carora se afla un numar important
de
bunuri culturale.
1
Bunurile culturale se bucura de o protectie generala, sub doua
aspecte: ocrotirea si respectarea acestora.
Ocrotirea priveste
masurile pe care fiecare tara trebuie sa le
ia īnca din timp de pace pentru ca acestea sa nu fie afectate īn timp
de razboi, iar respectarea cuprinde un complex de reguli pe care
partile la un conflict armat trebuie sa le aplice, cum sunt: abtinerea
de la folosirea acestor bunuri, a dispozitivelor lor de protectie si a
īmprejurimilor lor imediate īn scopuri care le-ar putea expune
distrugerii sau deteriorarii; abtinerea de la orice act de ostilitate
īmpotriva acestora; interzicerea,
prevenirea si la nevoie sanctionarea oricarui act de furt, jaf sau
deturnare a bunurilor
culturale, precum si a oricarui act de vandalism; interzicerea
rechizitionarii lor;
abtinerea de la represalii īmpotriva acestora.
Se permite īnsa,
derogarea de la obligatiile de respectare a bunurilor culturale
īn cazul īn care o necesitate militara ar cere īn mod imperios aceasta.
Īn caz de ocupatie,
puterea ocupanta este obligata sa
ocroteasca si sa respecte bunurile culturale din acel teritoriu,
apartinānd inamicului si sa sprijine masurile luate īn acest scop de
autoritatile locale.
Protocolul I de la
Geneva din 1977 (art.53) accentueaza si precizeaza protectia
bunurilor culturale, monumentele istorice, operele de arta si
lacasurile de cult, care constituie patrimoniul cultural sau spiritual
al popoarelor, fara a īnlocui, īnsa, protectia generala prevazuta prin
Conventia din 1954.
Īmpotriva unor
asemenea bunuri este interzis de a se comite orice act de
ostilitate, de a utiliza aceste bunuri īn sprijinul eforturilor
militare sau de a face din
asemenea bunuri obiect de represalii.
Īn plus, daca potrivit
Conventiei din 1954 bunurile culturale
puteau fi atacate daca erau folosite de inamic īn scopuri militare,
potrivit Protocolului aceste bunuri, vor putea fi atacate numai daca
folosirea lor īn scopuri militare ar putea aduce adversarului o
contributie efectiva la actiunea sa militara si daca prin distrugerea
lor
totala sau partiala ori prin capturarea lor s-ar dobāndi īn
īmprejurarile date un avantaj militar precis.
Conventia din 1954 de
la Haga nu prevede un sistem de
sanctionare internationala a īncalcarii conventiei, ci doar obligatia
statelor ca īn cadrul sistemului
lor penal sa ia masurile necesare pentru pedepsirea persoanelor
vinovate de
asemenea īncalcari (art. 28). Complinind aceasta lacuna, protocolul de
la geneva din
1977 cuprinde, alaturi de dispozitiile mai generale privind
sanctiunile, si o prevedere
expresa referitoare la bunurile culturale, enumerānd printre crimele de
razboi (art.85)
si faptul de a īndrepta un atac īmpotriva monumentelor istorice, a
operelor de arta sau a lacasurilor de cult clar recunoscute, care
constituie patrimoniul cultural sau spiritual al popoarelor si carora
le sete acordata o protectie speciala pe baza unei īntelegeri speciale,
atac ce ar produce distrugerea lor la scara mare, atunci cānd nu exista
nici o violare de catre partea adversa a interdictiei de a le folosi īn
scopuri militare si cānd bunurile respective nu sunt situate īn
imediata apropiere a obiectivelor militare. Desi aceasta prevedere
cuprinde destul de multe conditii si rezerve, ea reprezinta un element
important īn sistemul de protejare a bunurilor culturale īn cadrul
conflictului armat, iar caracterizarea unor asemenea fapte drept crime
de razboi completeaza īn mod pozitiv sistemul de sanctionare a
īncalcarii regimului de protectie stabilit.
|
Referat oferit de www.ReferateOk.ro |
|