Institutii oculte contemporane
Categoria: Referat
Istorie
Descriere:
Intr-un interviu acordat cotidianului Le Monde, “Comandantul Marcos”
declara că “Armata Zapatistă nu este o miscare de guerilă, ci, o armată
ciudată care vorbeste mult si luptă putin sau de loc.Principala sa armă
este cuvântul: în acest domeniu, succesele au fost mai evidente ca pe... |
|
|
1
Institutii oculte contemporane
AL FATAH. Miscare palestiniană, creată la 1 ianuarie 1966, pentru lupta
armată
împotriva institutiilor militare si economice israeliene din
teritoriile palestiniene ocupate
7 de Israel. Condusă de Yasser Arafat. După 1987, când relatiile cu
americanii,
Comunitatea Europeană si anumite organizatii israeliene au evoluat, s-a
optat pentru
“intifada” (“războiul pietrelor”, lupta populară fără arme).
Pentru Al Fatah,
Jihadul (Războiul Sfânt) se reduce la eliberarea natională;
membrii miscării care mor în luptă sunt declarati “sahizi”(martiri).
După atentatul din 22
ianuarie 2002, comis de un palestinian înarmat cu armă automată, asupra
unui grup de
trecători israelieni, seful diplomatiei israliene, Shimon Peres, i-a
cerut lui Arafat să se
dezică de oraganizatia pe care o conduce, declarând Al Fatah în afara
legii si, de
asemenea, să-i aresteze pe teroristi.
ARMATA ISLAMICĂ PENTRU ELIBERAREA LOCURILOR SFINTE
MUSULMANE. Organizatia care a revendicat atentatele de vineri 14 august
1998 asupra
ambasadelor Statelor Unite din Nairobi (Kenya) si Dar-Es-Sallam
(Tanzania), al căror
bilant provizoriu este de 168 morti (155 în capitala kenyană) si
aproape 5 000 răniti; 11
americani si-au pierdut viata în cele două atentate.
În iunie 1998, în
timpul unui interviu televizat, Ossama bin Laden, un
multimilionar saudit (averea sa numără 140 milioane listerline),
stabilit în Afganistan si bănuit a fi principalul responsabil al
atentatului, s-a referit la o “fatwa” (edict religios
emis de o autoritate teologică islamică) - antiamericană, ce anunta o
zi neagră pentru Statele Unite.
ARMATA ZAPATISTĂ DE ELIBERARE NATIONALĂ. Miscare rebelă din
provincia mexicană Chiapas, care luptă pentru drepturile indienilor din
Mexic. Răscoala a fost initiată la 1 ianuarie 1994, de “Comandantul
Marcos”, sub a cărui figură carismatică,
adesea scunsă de un ciorap negru prevăzut cu orificii în dreptul
ochilor si gurii, se află un
fost student în sociologie si filosofie la Paris, considerat a avea
idei marxiste, pe adevăratul nume Rafael Sebastian Guillen Vicente. El
este considerat “o adevărată
legendă vie în rândul dezmostenitilor soartei din Mexic”. Intr-un
interviu acordat
cotidianului Le Monde, “Comandantul Marcos” declara că “Armata
Zapatistă nu este o
miscare de guerilă, ci, o armată ciudată care vorbeste mult si luptă
putin sau de loc.
Principala sa armă este cuvântul: în acest domeniu, succesele au fost
mai evidente ca pe
plan militar”.
Episcopul mexican,
Samuel Ruiz, persistent în întretinerea legăturilor între
miscarea indienilor si statul mexican, sublinia la jumătatea deceniului
trecut: “marea
majoritate a populatiei tăii sărăceste din cauza datoriilor externe, a
presiunii din partea
institutiilor monetare interntionale si a politicii de restrictii
interne - 73 la sută din cei
14.807 copii născuti în tribul Chiapas în anul 1994 au murit; 80 la
sută din populatia din
junglă si regiunile muntoase suferă de subnutritie, iar analfabetismul
a crescut la peste 70
la suta în ultimii ani”. Episcopul Ruiz consideră că “Prima Lume” este
responsabilă
pentru pentru acest sistem economic “inuman, amoral si necrestin”.
BANDA CELOR PATRU. A fost condusă de Chiang Ching, văduva lui Mao
Zedun, născută în 1914; în 1938, ca tânără artistă la vârsta de 24 de
ani, aceasta îl
cunostea pe Mao, care avea atunci 45 de ani. În 1974, cu doi ani
înainte de moartea lui
Mao, s-a despărtit de acesta.
Gruparea a fost
alcătuită din doi ziaristi si un muncitor; avea la bază credinta că
“într-o societate comunistă, va conduce în mod sigur o împărăteasă”. În
1976, după
moartea lui Mao, încearcă un puci cu scopul de a prelua puterea, dar
membrii grupului
sunt arestati.
La 14 mai 1991, în
timp ce la televizor se transmitea un film serial despre
copilăria lui Mao, Chiang Ching ( în vârstă de 77 de ani) s-a sinucis
în închisoarea
Quincheng.
CAMORRA. Termen de origine spaniolă, care semnifică o ceartă, o
discutie, o dispută violentă. Termenul a fost adus în Italia de
spanioli, ceea ce a făcut ca una din
explicatiile date aparitiei Camorrei, ca asociatie secretă, să fie
aceea de creatie a
brigandajului străin.
Initial, Camorra a
fost, se pare, un anume gen de luptă patriotică, continuatoare a
societătii Calderarilor, societate ultraregalistă din Napoli, numită
astfel de la căldarea pe
care o avea drept simbol si emblemă.
Sub Ferdinand al II-lea, societatea Calderarilor a continuat să existe
din motive politice, chiar si-a perfectionat în întreaga ei activitate,
sub o denumire nouă - Camorra.
Societatea atinge
apogeul dezvoltării sale în 1860, în timpul ultimei guvernări a
regatului Neapole de către Burboni. Numai către 1860, “ea controla”
(cum o face încă si în prezent), comertul - licit sau clandestin - al
fiecăruia din cele 12 cartiere din Napoli,
metodic jecmănite, dar îsi lua sarcina de a mentine disciplina printre
detinutii închisorilor,
autoritătile penitenciarelor făcând ele-însele apel la redutabila
societate secretă pentru a
mentine ordinea în închisori” (Serge Hutin).
În secolul al XX-lea,
Camorra si-a adaptat scopurile si metodele la societatea
contemporană. Astfel, Nunzio de Falco, în vârstă de 47 de ani, poreclit
Lupul era seful
Camorrei din Neapole si coordona traficul de droguri între Italia si
Spania. Dar, la 13
noiembrie 1997 a fost arestat de politia spaniolă, în sud-estul
Spaniei, având asupra sa l0
milioane pesetas. În prezent, Camorra este încă puternică în Neapole:
cele 60 de clanuri
traditionale (“cosche”) existente si-au pierdut însă structura de tip
piramidal, nu mai
respectă “codul de onoare” si actionează ca niste bande urbane
obisnuite, implicate în
afaceri imobiliare, depozitări de resturi menajere ilicite (un nou
“filon” de exploatat),
contrafacerea unor titluri bursiere, contrabanda cu tigări); “armata”
Camorrei napolitane
număra oficial în 1998, 6.356 persoane, care se sprijineau pe o “retea”
de cel putin
200.000 de napolitani - o cincime din populatia zonei orasului Neapole
- căreia îi asigură
venituri din contrabanda cu tigări. În acel an, Camorra napolitană era
prezentată astfel de
reputata jurnalistă Crina Sîrbu: “O retea aproape imposibil de
dezmembrat. Când statul a
încercat cu cinci ani în urmă să eradicheze acest negot clandestin,
contrabandistii au
organizat o uriasă manifestatie pe străzile din Neapole scandând
<<Vrem să ne
continuăm comertul. Activitatea noastră este o muncă asemănătoare
altora, este supapa
socială>>!”.
1
CARTELUL DROGURILOR. Organizatie clandestină columbiană, condusă de
Pablo Escobar, cu sediul în orasul Medellin (2,8 milioane locuitori).
În iulie 1992, acesta, împreună cu 9 confrati au reusit să evadeze din
închisoare, punând conditii autoritătilor statului, în legătură cu
predarea si apoi moartea sa.
CĂMĂSILE ALBASTRE. Societate secretă chineză creată în aprilie 1932, ce
reunea extremisti din Guomindang - partidul nationalist chinez si vâna
conducătorii comunisti din Shanghai, Beijing, Canton si Hong Kong.
CONSILIUL PENTRU RELAłII EXTERNE (CFR). A fost conceput în anul
1919, la Paris, ca filială din SUA a Institutului Regal de Afaceri din
Londra si a
diverselor Grupuri ale Mesei Rotunde. ÎnfiinŃat în 1921, l-a avut
printre membrii
fondatori pe Colonelul Edward Mandell House, consilierul presedintelui
SUA de atunci,
Wodrow Wilson.
Pe lângă socialismul de stat, House dorea un guvern mondial unic, o
singură armată
mondială, o economie mondială unitară sub oligarhia financiară
anglo-saxonă si un dictator al
lumii slujit de un consiliu de doisprezece oameni credinciosi...
Principala coloană vertebrală a
organizaŃiei s-a format pe linia cooperării financiare deja existente
dintre Banca Morgan din New
York si un grup de financiari internaŃionali din Londra, condusi de
fraŃii Lazard... Din cei cca
2.900 de membri, cel puŃin 500 sunt foarte puternici, alŃi 500 fac
parte din centre de influenŃă, iar
restul sunt influenŃi în viaŃa universitară, mass-media, afaceri si
finanŃe, armată sau guvern. CâŃiva
sunt conservatori simbolici. Conform părerii unui om care a fost membru
timp de 15 ani, Contra-
Amiralul Chester Ward, fost judecător general al Marinei până în 1960,
Acest scop de promovare a dezarmării si subordonare a suveranităŃii si
independenŃei
naŃionale a SUA, într-un unic guvern mondial atotputernic este singurul
obiectiv dezvăluit unei
proporŃii de cca 95 % din 1.551 membri (în 1975). Mai există încă două
scopuri ulterioare, pentru
promovarea cărora se foloseste influenŃa CFR; dar e improbabil ca
acestea să fie cunoscute de mai
mult de 75 de membri, sau ca respectivele scopuri să fi fost vreodată
identificate în scris.
În cartea “The Price of Power”, scrisă pentru Consiliul de RelaŃii
Externe, la scurt timp
după Al Doilea Război Mondial, un grup de analisti CFR de marcă, sub
conducerea lui Hanson
Baldwin, a făcut afirmaŃia că “scopul nostru suprem (subl.ns.), chiar
dacă s-ar putea să se afle la
decenii sau secole întregi distanŃă, trebuie să constea într-o lume
unică, iar noi trebuie să încercăm
permanent să tămăduim, să peticim si să legăm, pentru a evita
fortificarea finală a Europei în două
tabere.
Pat Robertson
Sediul CFR se află în Pratt House, la coltul dintre Park Avenue si
Sixty-Eight
Street, în New York, vis-a-vis de ambasada rusă la ONU. Ramura din SUA
a Institutului
Regal de Afaceri din Londra mai este cunoscută sub numele de Institutia
de Est. Printre
membrii marcanti ai CFR se numără si George Bush si Henry Kissinger
(ex-director al
CFR), consilier de politică externă pentru doi presedinti americani.
COSA NOSTRA. A luat nastere la sfârsitul secolului al XIX-lea -
începutul
secolului al XX-lea, când a avut loc marea emigratie către SUA. Printre
cei care au
părăsit Sicilia din motive economice, s-au aflat si câteva sute de
mafioti, cei care au stat
la baza organizării în SUA, a organizatiei secrete, Cosa Nostra,
denumită initial Mâna
Neagră. Cosa Nostra actionează “de preferinrtă” în 8 state mai bogate
din cadrul SUA:
New York, New Jersey, Illinois, Lousiana, Florida, Nevada, Michigan si
Rhode Island
dar operează “în profunzime” si în alte 9 state. In SUA, are
constituite 24 de “familii”,
dintre care 12 formează asa numita Comisie Natională, unde se iau cele
mai importante
hotărâri privind “politica” organizatiei. Cca 5 000 de membri
actionează în toate aceste
“familii”, toti italieni, în marea lor majoritate, de origine
siciliană. “Familiile” cuprind
între 20 si 1000 de membri. In orasul New York si în împrejurimile
acestuia actionează 5
familii din Cosa Nostra. Gangsterii sunt împărtiti uneori în două mari
bande rivale: White
Syndicate si Black Mafia.
Cifra de afaceri
anuale a organizatiei întrece fondurile alocate bugetului militar
american si, în general, reprezintă o sumă care este de trei ori mai
mare decât totalul
încasărilor statului italian. Numai de pe urma jocurilor de noroc si a
pariurilor, Cosa
Nostra obtine profituri nete de 6 miliarde de dolari anual; din zona
cazinourilor si
hotelurilor luxoase ale Las Vegas-ului sunt transferati anual la bănci
din Elvetia si
Bahamas cca 200 milioane dolari. Din comertul cu stupefiante, Cosa
Nostra obtine mai
mult decât veniturile firmei General Motor’s. 10 % este cota care
revine organizatiei din
pariurile sportive ilegale.
Tenebroasa corporatie
a crimei dispune de aceeasi structură organizatorică pe care
o au giganticele companii industriale. Si asa cum ne spune Lamberto
Artioli, activitatea
organizatiei este subîmpărtită în adevărate ramuri interdependente care
reprezintă,
centralizează si administrează diversele si multiplele afaceri ale
lumii subterane a
infractorilor, ca si cum ar fi niste complexe productive. Există astfel
o diviziune pentru
achiziŃionarea si desfacerea drogurilor, una pentru împrumuturi cu
dobândă (până la 90% pentru un împrumut săptămânal), una pentru
santajul privind strângerea gunoaielor din marile orase (nici această
activitate aducătoare de venituri nu a scăpat), una pentru hotii de
autocare, alta pentru jocurile de noroc prohibite, una pentru
“juke-box” (“cutii
muzicale”, discoteci), alta pentru pariurile la manifestatii sportive
(ogari si pelota în Florida; curse de cai la New York, Texas, Lousiana,
California si, din nou, Florida; box si
rugby în special la New York, baschet în multe state dar, mai ales, în
Florida si
California) si o diviziune financiară plasată, ca oricare altă firmă
bancară, în centrul
afacerilor bursiere de pe Wall Street.
În aprilie 1961, la
hotelul “Ambasador East” din Chicago s-au
întâlnit presedintele John Kennedy si mafiotul Salvatore Giancana,
pentru a pune la cale lichidarea lui Fidel Castro. Ulterior, Skinny
d’Amato, colaborator apropiat al lui Giancana declara: "Kennedy
promisese Cosei Nostra, că dacă va fi ajutat să devină presedinte, va
permite revenirea în America a lui Joe Adonis, un alt mare mafiot".
Promisiunea nu a fost respectată, pentru că fratele său, Robert,
procuror general, nu a acceptat asa ceva. In iunie 1963, Santos
Trafficante, seful Cosei Nostra din Florida sutinea că "fratii Kennedy
sunt necinstiti sau uită să-si tină cuvântul. Acest tânăr Kennedy va
avea neplăceri, va fi asasinat".
La 23 septembrie 1966
s-a produs prima captură de căpetenii
ale organiztiei Cosa Nostra, într-un orăsel faimos pentru turneul de
tenis pe care-l găzduieste în fiecare an - Forest Hills. Se pare că
aceasta s-a datorat dezvăluirilor aproape complete pe care le
făcuse gangsterul Joe Valachi, arestat în 1963 la New York.
|
Referat oferit de www.ReferateOk.ro |
|