1
Geto-dacii si lumea mediteraneana
Geto-dacii fac parte din neamul tracilor(ramura nordica a tracilor)
neam care la randul sau face parte din grupul popoarelor indo-europene
precum si: grecii, latinii, germanicii, persii.
Denumirea de geti apare in izvoarele scrise grecesti iar denumirea de
daci apare in cele romane. Geograful Strabon afirma ca “getii si dacii
au aceeasi limba”.
Geto-dacii locuiau un spatiu intins:
- in N pana la Carpatii Padurosi
- in S pana la muntii Haemus(Balcani)
- in V pana la cursul mijlociu al Dunarii
- in E pana la Nistru
Dacii erau grupati in uniuni de triburi: carpi, costoboci…
Uniunile tribale locuiau in dave(asezari fortificate):Apullum,
Potaissa, Napoca.
Societatea daca era impartita in: tarabostes(nobilime) si
robobostes(oameni liberi)
Dacii au utilizat mai intai limba graca iar apoi pe cea latina.
Geto-dacii sunt mentionati pentru prima data intr-un izvor istoric
scris in sec V i.Hr de catre Herodot in lucrarea “Istorii”. Herodot
relateaza expeditia regelui persan Darius I impotriva scitilor din 514
i.Hr. Getii au fost infranti cu toate ca Herodot spune ca erau ‘cei mai
drepti si mai viteji dintre traci’.
In teritoriile locuite de daci au patruns populatii straine precum:
celtii, scitii, sarmatii, bastarmii. Dacii s-au aflat in legaturi
directe si cu grecii care au intemeiat colonii pe tarmurile portului
Euxin.
Religie
Dacii erau politeisti. Zeul cental era Zamolxis.
Statul dac in timpul lui Burebista
Burebista a domnit intre 82-44 i.Hr. Constituirea statului lui
Burebista a avut drept cauze:
- amenintarea celtica (celtii amenintau sa cucereasca
nord-vestul teritoriului locuit de daci)
- pericolul roman (impriul roman cucerise deja cea
mai mare parte a peninsulei balcanice)
Constituirea statului dac sub conducerea lui Burebista s-a facut prin
unificarea triburilor si uniunilor tribale geto-dace in anul 80 i.Hr
atat pe cale pasnica cat si pe cale militara. In anul 60 Burebista a
desfasurat o campanie militara impotriva celtilor indepartand
amenintarea acestora. In anul 55 acesta subordoneaza cetatile grecesti.
Un rol important in infaptuirea unitatii tribale l-a avut marele preot
Deceneu.
In politica externa, Burebista a incercat sa indeparteze
pericolul roman prin mijloace diplomatice. In acea vreme, la Roma se
desfasura razboiul civil dintre Cezar si Pompei. Burebista s-a aliat cu
Pompei si i-a fagaduit ajutor militar. Sprijinul promis nu a putut fi
acordat la timp si Pompei a pierdut razboil si Cezar a pregatit o
campanie militara impotriva lui Burebista. Campania nu a mai avut loc
pentru ca Cezar a fost asasinat in 44 i.Hr, in acelasi an ca si
Burebista de catre uniunile tribale care nu erau multumite de
autoritatea lui. Intr-un izvor epigrafic, Burebista este numit “cel
dintai si cel mai mare dintre regii din Tracia”. Dupa moartea lui,
statul dac s-a destramat. La conducere s-au aflat apoi regi care au
fost socotiti urmasi ai lui Burebista: Deceneu, Comosicus, Scorillo,
Duras.
In sec I d.Hr imperiul roman isi extinde granitele pana la
Dunare. In anul 15, la S de Dunare este creata provincia Moasia. In
anul 46 Dobrogea intra in provincia Moesia deci intra in granitele
imperiului roman. Pentru a indeparta pericolul roman dacii, condusi de
Duras au intreprins o campanie la S de Dunare in 85-86. Ca raspuns,
romanii au atacat si ei in anul 87, condusi de Cornelius Fucus. Este
momentul in care Duras ii preda conducerea lui Diurpaneus care in 87
obtine o importanta victorie impotriva romainlor, Fucus pierind in
lupta. Diurpaneus isi ia numele de Decebal( cel viteaz, cel puternic).
Romanii, condusi de Domitian obtin o victorie la Tapae in 88. Dupa
lupta, Domitian a incheiat o pace cu Decebal in 89, pace ce avea
conditii favorabile pentru daci:
- Decebal se recunostea rage clientelar al romanilor
- Decebal primea specialisti in construirea de
fortificatii si drumuri precum si mesteri specializati in realizarea
masinilor de razboi.
Decebal isi stabileste capitala la Sarmisegetuza.
Pacea incheiata in 89 nu a durat mult. Imparatul Traian(98-117), in
timpul caruia imperiul a ajuns la apogeu a planuit cucerirea Daciei
deoarece:
- Dacia prezenta importanta strategica pentru romani
- Dacia beneficia de importante bogatii, in special
aur(romanii aveau nevoie de aurul dacilor deoarece imperiul roman
trecea printr-o criza economica)
- Traian considera ‘rusinoasa’ pacea incheiata in 89.
Primul razboi dacic al lui Traian s-a desfasurat intre
anii101-102. Fortele militare au actionat la N de Dunare. Lupta
decisiva s-a dat tot la Tapae si s-a incheiat tot cu victoria
romanilor. Decebal este nevoit sa ceara pace in 102. Aceata a doua pace
este nefavorabila pentru daci:
- Decebal se obliga sa darame zidurile catatilor
- Deceba era obligat sa cedeze romanilor o parte din
teritoriul Daciei
Atat decebal cat si Traian isi dau seama ca pacea va fi de scurta
durata si se pregatesc de un nou razboi. Din ordinul lui Traian,
arhitectul Apollodor din Damasc construieste un pod peste Dunare la
Drobeta.
Al doailea razboi dacic al lui Traian s-a desfasurat intre anii
105-106. Decebal incearca sa se retraga pentru a pregati o noua
rezistenta dar este urmarit si nevoit sa se sinucida. Dacia este
definitiv invinsa. In cinstea victoriei a fost ridicata “Columna lui
Traian”.
Romanizarea
romanizare=proces prin care un popor isi insuseste limba latina,
cultura si civilizatia romana.
Romanizarea geto-dacilor s-a facut in 3 etape:
Etapa I (sec I i.Hr-sec I d.Hr)
Au loc schimburi comerciale intre lumea geto-daca si cea romana.
Nobilii daci utilizeaza ceramica de lux si obiecte de podoaba produse
in imperiu. Dacii preiau si moneda romana si alfabetul latin.
Etapa II (106-271)
O mare parte a Daciei aflate in granitele imperiului este supusa unui
intens proces de romanizare. Se produce urbanizarea dacilor dupa model
roman.
Astfel apar coloniile (orase mari cu cetateni inscrisi in cartea de
privilegii a Romei) si municipiile (orase mici care dispuneau de
autonomie). Latinii si-au impus religia prin zeii lor, armata (legiuni
si trupe auxiliare). In 212 s-a dat un edict prin care toti locuitorii
din imperiu au primit cetatenie romana.
Etapa III (dupa 271)
In a doua jumatate a sec III imparatul Aurelian hotaraste sa abandoneze
provincia Dacia din cauza atacurilor popoarelor migratoare care
amenintau teritoriul cat si din cauza unei crize economice. In 271 se
retrag din Dacia armata romana si administratia (retragerea Aureliana).
Dobrogea a continuat sa faca parte din imperiu pana in 602.
Procesul de romanizare continua, populatia N Dunareana ramane in
contact cu Imperiul Roman. Se intensifica procesul de romanizare a
dacilor liberi.
Disputa in jurul continuitatii
In legatura cu continuitatea
daco-romanilor la N de Dunare si cu formarea poporului roman au fost
formulate teorii nestiintifice. Acestea sustineau ca poporul roman s-a
format in peninsula Balcanica in sec XIII. Aceast teorie sustinea ca
romanii nu erau cei mai vechi lociutori ai Transilvaniei. Cel mai
cunoscut reprezentant al Teoriei Imigrationist a fost Robert Roesler.
Continuitatea daco-romanilor si apoi a romanilor sunt demonstrate de
izvoarele arheologice, lingvistice, numismatice, epigrafice.
Romaitate si crestinism
In randul daco-romanilor crestinismul nu a fost impus de autoritatea
statului ci a fost adoptat treptat mai ales ca urmare a misionarilor
din Palestina sau Egipt. Mai mult, la inceput, crestinii erau aspru
persecutati. In 313, imparatul Constantin cel Mare a dat Edictul din
Milan, un act prin care oferea libertate religioasa si incuraja
crestinismul.
In sec IV-VI viata bisericeasca era intensa, fapt demonstrat de
existenta a numeroase basilici si episcopii.
Etnogeneza romaneasca
etnogeneza=proces de formare a unui popor
Procesul de formare a poporului roman si a limbii
romane se incheie la sf sec VII-inceputul sec VIII. Poporul roman este
rezultatul procesului de romanizare a dacilor.
Limba romana este formata din:
-60% cuvinte latine
-10% substrat geto-dacic
-15-20% cuvinte slave
-structura gramaticala
In izvoarele medievale, romanii sunt numiti vlahi sau valahi.
Statul medieval si institutiile sale
cnezat=formatiune politica prestatala condusa de un cneaz; unire de
obsti
jude=conducatorul unui sat sau obste sateasca
tara=formatiune politica prestatala avand o intindere mare
voievodat=forma de organizare politica anterioara statului, condusa de
un voievod
Dupa retragerea Aureliana, populatia autohtona s-a organizat in obsti
satesti. Treptat, acestea se unesc formand uniuni de obsti conduse de
un jude sau cneaz. Aceste uniuni vor evolua spre formatiuni politice
prestatale.
Incepand cu sec al IX-lea, in spatiul carpato-danubiano-pontic sunt
intemeiate cnezate, voievodate, tari. Acest fapt este demonstrat de
izvoarele istorice scrise si de descoperirile arheologice. Formatiunile
prestatale din Transilvania si Banat sunt mentionate in cronica lui
Anonimus (Gesta hungarorum), scrisa in sec XII, Anonimus fiind notarul
regelui Ungar Bella al II-lea. Formatiunile prestatale mentionate in
cronica sunt:
I La inceputul sec al IX-lea
1- voievodatul lui Menumorut in Crisana cu
resedinta la Bihaia
2- voievodatul lui Gelu in Transilvania cu
resedinta la Dabaca
3- voievodatul lui Glad in Banat cu resedinta
la Cuvin
II La inceputul sec al XI-lea
1- voievodatul lui Gyla in Transilvania cu
resedinta la Balgrad (acesta este extinderea voievodatului lui Gelu)
2- voievodatul lui Ahtum in Banat cu resedinta la
Morisena
Voievodatul lui Ahtum apare si in lucrarea “Legenda Sf Gerard”.
Formatiuni politice prestatale au existat si la S de Carpati. Izvorul
istoric care le mantioneaza este “Diploma cavalerilor ioaniti” din
1247, document prin care regele Ungariei, Bella al IV-lea acorda
privilegii ioanitilor aszati in zona Severinului.
Documentul mentioneaza urmatoarele formatiuni:
1- Tara Severinului (unde in 1230 regalitatea
maghiara intemeiase o marca de granita numita Banatul de Severin)
2- Voievodatul lui Litovoi in N-V Olteniei
3- Cnezatul lui Farcas
4- Cnezatul lui ioan
In teritoriul dintre Dunare si Marea Neagra au existat urmatoarele
formatiuni:
I In sec X
1- formatiunea condusa de jupan Dimitrie
2- formatiunea condusa de jupan Gheorghe
din sec al IX-lea, maghiarii au organizat expeditii militare in
Transilvania si Banat. Dupa anul 1000, aceste atacuri se intensifica,
scopul lor fiind extinderea granitelor. Voievodatele mentionate in
cronica lui Anonymus s-au aflat in conflict militar cu regatul Ungariei
si treptat, Transilvania a intrat sub stapanire maghiara.
In sec IX-XI teritoriile locuite de romani au fost afectate de
asa-numitele migratii tarzii. In 1240-1241 a avut loc marea invazie
mongola care apoi s-a retras la est, o parte ajungand la N Marii Negre,
unde au intemeiat un hanat cunoscut sub numele de “Hanatul hoardei de
aur”.
Transilvania de la voievodat la principat
comitat=unitate administrativ-teritoriala avand ca rasedinta o
cetate si care este condusa de un comite
district= unitate administrativ-teritoriala creata in
Transilvania in locul cnezatelor si voievodatelor
principat=stat condus de un principe
scaun= unitate administrativ-teritoriala ce ii cuprindea pe sasii
si secuii din Transilvania
suzeranitate=forma de dominatie a unui stat medieval asupra altui stat.
Transilvania a fost cucerita treptat de ragalitatea
maghiara. Cucerirea Transilvaniei a inceput in sec XI si s-a incheiat
in sec XIII.
Din punct de vedere administrativ teritoriul Transilvaniei a fost
impartit in:
- comitate: primul comitat a fost constituit in 1111,
acesta fiind Bihorul. Pe masura ce maghiarii au inaintat in
Transilvania au fost infiintate si alte comitate
- scaune: in care erau impariti sasii si secuii
- districte: care au cuprins atat populatia saseasca
cat si pe cea romaneasca
Sasii, organizati in scaune si districte au creat o unitate
teritoriala si politica numita universitaea sasilor.
Treptat, romanii au fost exclusi din viata politica a Transilvaniei. In
1366, Ludovic de Anjou a emis doua diplome prin care:
- religia catolica devenea religie oficiala
- calitatea de nobil era conditionata de apartenenta
la catolicism.
Nobilii romani care au renuntat sa treaca la catolicism au fost
destituiti din functia de nobili si au iesit din viata politica a
voievodatului.
In 1437, in timpul rascoalei de la Bobalna, romanii au fost exclusi din
viata politica si s-a constituit un sistem format din maghiari, sasi si
secui.
In 1541 Transilvania devine principat autonom sub suzeranitate turceasc
deoarece turcii cucerisera Ungaria.
Tara Romaneasca, Moldova, Dobrogea
adunarea tarii=institutie politica alcatuita din reprezentantii
statelor privilegiate
Constituirea statului medieval Tara Romaneasca
Statul medieval Tara Romaneasca a luat nastere in urma uniunii
formatiunilor prestatale de la S de Carpati. O prima faza a procesului
de unificare s-a desfasurat sub conducerea voievodatului lui Litovoi.
In 1272-1276, Litovoi a incercat sa inlature suzeranitatea maghiara. A
urmat o confruntare militara in care Litovoi a fost ucis, iar fratele
sau, Barbat a fost luat prizonier. Procesul de unificare este reluat si
desavarsit de voievodatul lui Seneslau. Procesul de unificare sub un
singur voievod se incheie in timpul lui Basarab I (1310-1352). Acesta a
purtat si lupte impotriva tatarilor. In conditiile unificarii
teritoriilor dintre Carpati si Dunare, Basarab a alipit si zona
Severinului. Acest fapt a determinat un conflict cu regalitatea
maghiara condusa de Carol Robert de Anjou. Batalia s-a dat intre 9-12
noiembrie la Posada si a fost castigata de romani (insusi regele
maghiar a reusit sa scape cu fuga). Expeditia regelui Ungariei si lupta
de la Posada sunt continute in “Cronica pictata de la Viena”.
Victoria de la Posada are o importanta deosebita deoarece, in urma ei,
Tara Romaneasca s-a proclamat ca stat independent. Teritoriile care
intrau in granitele Tarii Romanesti in timpul lui Basarab I au fost:
Tara Severinului, Oltenia, Muntenia, N gurilor Dunarii. Prima capitala
a Tarii Romanesti a fost la Arges. Basarab I este intemeietorul
dinastiei basarabilor, dinastie din care au facut parte mari domni
precum Mircea cel Batran si Vlad Tepes. Dupa Basarab I, la conducerea
Tarii Romanesti a urmat Nicolae Alexandru (1352-1364) care a acordat o
atentie deosebita bisericii. In 1359 se creaza mitropolia Tarii
Romanesti cu resedinta la Arges. Dupa Nicolae Alexandru, a urmat la
domnie fiul acestuia, Vladislav Vlaicu (1364-1377). In timpul acestuia,
tara inregistreaza o perioada de prosperitate economica:
- Vladislav Vlaicu bate moneda proprie
- Vladislav Vlaicu acorda privilegii negustorilor
brasoveni
Constituirea statului medieval Modova
La E de Carpati au existat in sec XII-XIII formatiuni politice
prestatale care au cunoscut un proces de unificare. In urma acestui
proces s-a format statul medieval Moldova. O prima etapa de unificare
este legata de expeditiile regelui unga Ludovic de Anjou impotriva
tatarilor, in timpul carora s-a creat in N-V Moldovei o marca de
aparare cu resedinta la Baia.
In fruntea acestei marci s-a aflat voievodul maramuresean Bogdan care a
descalecat la E de Carpati in 1359. Bogdan indeparteaza pe urmasii lui
Dragos care reprezentau interesele regalitatii maghiare. Bogdan I
(1359-1365) este considerat primul voievod al Moldovei si domnul sub
care Moldova se afirma ca stat independent. Lui Bogdan i-au urmat la
tron Latcu (1365-1374) si Petru Musat (1374-1391). In timpul sau se bat
primele monede ale Moldovei si se intemeiaza Mitropolia Moldovei care
insa va fi recunoscuta de patriarhia de la Constantinopol abia in
vremea lui Alexandru cel Bun. Pentru a contracara tendintele regatului
maghiar de a restitui dominatia la E de Carpati, Petru Musat a acceptat
suzeranitaea regelui Poloniei, Vladislav Yagelo.
In timpul lui Roman I (1391-1394) s-a realizat unificarea teritoriala
deplina, in granitele statului fiind integrata Tara de jos.
Constituirea Dobrogei
Statul dobrogean a avut drept nucleu Tara Cavarnei mentionata in
documente in 1230. in jurul sec IV in fruntea acestei formatiuni
politice s-a aflat Balica care a avut stranse legaturi cu Imperiul
Bizantin. Acesta a primit de la bizantini titlul de despot. Urmasul lui
a fost Dobrotici care preia conducerea in 1354. sub autoritatea sa se
unifica teritoriile dintre Dunare si Marea Neagra. El a primit de
asemenea titlul de despot. Dobrogea este inclusa in granitele Tarii
Romanesti in 1388 in timpul domniei lui Mircea cel Batran.
Biserica si domnia
Biserica a jucat un rol important in crearea si dezvoltarea statelor
romane. A fost un zid de aparare spirituala si o garantie a legaturilor
cu popoarele ortodoxe vecine. Dupa caderea Constantinopolului biserica
a avut un rol de aparare.
In dobrogea, centrul religios era la Micena. Mitropolia Tarii Romanesti
a fost infiintata in 1359 de Nicolae Alexandru dar recunoscuta abia in
1401 in vremea lui Alexandru cel Bun. In Transilvania apar episcopii la
Dabaca, Bihaia, Alba Iulia, Oradea.
Domnia era institutia centrala a statului.(dominus=stapani ai tarilor
si locuitorilor)
“Io”=alesul lui Dumnezeu
Domnitorul era seful justitiei, administratiei, hotara politica
externa. Domnitorii isi alegeau succesorii. In luarea deciziilor
importante, domnitorul era ajutat de sfatul domnesc, format pana in sec
XV din marii boieri. Din sec XV au intrat marii dregatori.
Voievodul Transilvaniei realiza administratia. Sub conducerea domnului
se aflau comitatele secuilor.
Tarile romane in timpul marilor domnitori
Momentul de glorie al Tarii Romanesti: Mircea cel
Batran (1386-1418)
Mircea cel Batran face parte din dinastia basarabilor. In timpul sau,
in sfatul domnesc au intrat numai boierii cu dregatorii. Intre
1388-1389, voievodul a alipit Dobrogea Tarii Romanesti. In 1389, cu
ajutorul lui Pertu Musat, Mircea cel Batran incheie un tratat de
alianta cu Polonia. Turcii intraprind actiuni la Dunare si voievodul
actioneaza cu o campanie militara la S de Dunare impotriva lui Baiazid
I. Turcii se pregatesc sa riposteze iar Mircea este nevoit sa-si
reorienteze politica externa, apropiindu-se de Ungaria. La 7 martie
1395 Mircea incheie un tratat de alianta cu Regele Ungariei. Turcii
s-au apropiat cu oaste si la 17 mai 1395 are loc batalia de la
Rovine. Mircea a obtinut o importanta victorie dar nu s-a putu bucura
de ea deoarece o parte din boierime l-a tradat, trescand de partea lui
Vlad Uzurpatorul, un pretendent la tron adus de turci si domnul a
pierdut controlul unei parti a teritoriului tarii. Victoria de la
Rovine a dus la o alianta a crestinilor impotriva turcilor. Cruciada
s-a desfasurat in 1396 la Nicopole si a fost un dezastru pentru aliati.
Tot in 1396, Mircea reuseste sa-l alunge pe Vlad Uzurpatorul si isi
reinstaureaza autoritatea asupra intrgului teritoriu al tarii. In 1402,
Mircea intervine in luptele purtate intre fii lui Baiazid pentru
succesiunea la tronul Imperiului Otoman. Pretendentul sprijinit de
domnitor nu a reusit sa obtina tronul. Noul sultan Mehmed I (Mahomed)
se pregateste sa atace Tara Romaneasca. In urma confruntarilor, Mircea
pierde Dobrogea. In 1417 Mircea este nevoit sa incheie pace cu turcii
si sa plateasca tribut.
Alexandru cel Bun a fosr domn al Moldovei intre 1400-1432.
Pe planul politicii externe, domnitorul s-a orientat inca de la inceput
spre alianta cu Polonia prin regele Vladislav Yagello. In 1420 turcii
ataca Cetatea Alba.
Alexandru respinge atacul bazandu-se pe fortele proprii. Aceasta lupta
a fost prima confruntare a Moldovei cu Imperiul Otoman.
Iancu de Hunedoara (1441-1456)
A fost voievod al Transilvaniei. Inca de la inceputul domniei s-a
implicat in lupta antiotomana. In 1442 o armata otomana patrunde in
Transilvania si romanii sunt infranti la Santimleru. In 1442 Iancu ii
infrange pe turci pe raul Ialomita. In 1443, Iancu a desfasurat
“Campania cea lunga” al carei scop a fost indepartarea turcilor din
zona Dunarii si chiar din Europa. In aceasta lupta, voievodul a fost
ajutat doar de regele Poloniei si a obtinut victorii importante.
Venirea iernii l-a determinat sa incheie pacea de la Seghedin. In 1444
Iancu reia ofensiva declansand “cruciada de la Varna” care insa s-a
incheiat cu infrangerea crestinilor. Ultima batalie a lui Iancu de
Hunedoara s-a desfasurat in 1456 la Belgrad prin care voievodul a
impiedicat patrunderea turcilor in Europa Centrala.
Vlad Tepes (1456-1462)
1
A fost domn al Tarii Romanesti. In 1459 papa reia ideea unei cruciade
impotriva turcilor si Vlad Tepes se alatura crestinilor si semneaza un
tratat de alianta cu Matei Corvin, regele Ungariei. In iarna anilor
1461-1462 voievodul intreprinde o expeditie militara in dreapta Dunarii
si provoaca serioase pierderi turcilor. In 1462 turcii riposteaza si se
indreapta spre Targoviste. In noaptea de 16\17 iunie 1462, Vlad Tepes
intreprinde un atac asupra taberei otomane aflata langa Targoviste.
Victoria nu a putut fi fructificata deoarece o parte a boierilor au
trecut de partea lui Radu cel Frumos. Vlad Tepes s-a retras in
Transilvania sperand ca va primi ajutor din partea lui matei Corvin dar
este arestat de acesta. El va fi eliberat in 1476 la insistentele lui
stefan cel Mare si repus pe tronul Tarii romanesti insa doar pentru
doua luni.
Stefan cel Mare (1457-1504)
A fost domn al Moldovei. In 1467 intra in conflict cu regalitatea
maghiara la Baia si lupta se incheie cu victoria moldovenilor. Stefan
intra in conflict cu Imperiul Otoman si in 1475 are loc lupta de la
Podul Inalt, langa Vaslui. Dupa acesta victorie importanta, Stefan cere
ajutor crestinatatii impotriva altor atacuri ale turcilor. La rugaminte
raspund doar ungurii si Venetia. In 1476, turcii declanseaza o noua
campanie impotriva Moldovei. Lupta s-a dat la Razboieni la 26 iulie
1476 si s-a incheiat cu victoria turcilor. In 1484 turcii cuceresc
Chilia si Cetatea Alba. In 1485 Stefan ii infrange pe turci la
Catlabuga si in 1486 la Scheia. In 1489 Stefan este nevoit sa incheie
pace cu turcii. Catre sfarsitul domniei Stefan iese de sub
suzeranitatea Poloniei, ceea ce il determina pe printul Ioan Albert sa
atace Moldova. Batalia se da la 26 octombrie 1497 la Codrii Cosminului
si s-a incheiat cu victoria moldovenilor.
Mihai Viteazu (1593-1601)
Si-a inceput domnia in Tara Romaneasca, cumparandu-si tronul de la
Poarta. Era o perioada in care Imperiul Otoman isi largise autonomia
asupra Tarii Romanesti. Din ordinul papei ia nastere Liga Sfanta care
avea drept scop inlaturarea turcilor din Europa. Mihai Vitezu a aderat
la liga mai tarziu decat Sigismund Bathory, voievodul Transilvaniei si
decat Aron, conducatorul Moldovei. Mihai declanseaza lupta antiotomana
la 13 noiembrie 1594 cand organizeaza o rascoala antiotomana in care
sunt ucisi creditorii straini si soldatii turci aflati la Bucuresti.
Intre 1594-1595 Mihai desfasoara campanii militare in zona Dunarii si
obtine importante succese. Datorita faptului ca si Aron pornese
campania impotriva turcilor, acestia hotarasc alungarea domnitorilor
romani. Astfel turcii incearca sa il inlature pe Mihai dar sunt
infranti la Serpatesti, Putineiu si Stanesti. La 20 mai 1595 Mihai
incheie un tratat de alianta cu Sigismund Bathory, prin care voievodul
Transilvaniei se obliga sa acorde sprijin militar Tarii Romanesti
impotriva turcilor. La 23 august 1595 Mihai ii infrange pe turci
condusi de Sinan Pasa la Calugareni cu ajutorul lui Sigismund Bathory.
In 1597 Mihai incheie pace cu turcii din cauza situatiei dificile a
tarii si retragerii lui Sigismund Bathory din lupta antiotomana. La 9
iunie 1598, domnul incheie tratatul cu habsburgii prin care acestia se
obligau sa ii acorde sprijin impotriva turcilor.
Unirea celor trei state romane sub conducerea lui Mihai Viteazu
In 1599 situatia tarilor romane era
legata de regatul Poloniei.
In Transilvania domnia apartinea lui Andrei Bathory care facea jocul
Poloniei. Pe tronul Moldovei urcase Iremia Movila cu ajutorul
Polonilor. Polonia nu vroia un razboi impotriva turcilor, deci Mihai
era singur. In aceasta situatie Mihai porneste campania impotriva lui
Andrei Bathory pe care il infrange la 28 octombrie 1599 la Selimber. La
1 noiembrie 1599 Mihai este proclamat principe al Transilvaniei. In
1600 Mihai intra in Moldova si Iremia Movila este obligat sa paraseasca
tronul tarii. La 27 mai 1600 Mihai se proclama domnitor al celor trei
state romane. Habsburgii nu sunt de acord cu aceasta unire si drept
urmare il trimit pe generalul Basta care il infrange pe Mihai la 18
septembrie 1600 la Miraslau. Spre sfarsitul anului 1600 unirea se
destrama. La 19 august 1601 Mihai este asasinat din ordinul generalului
Basta pe Campia Turzii.
Domniile fanariote
In sec XVIII se accentueaza dependenta statelor romane fata de Poarta.
Domniile fanariote s-au instaurat in 1711 in Moldova si in 1716 in Tara
Romaneasca. Primul domn fanariot a fost atat in Moldova cat si in Tara
Romaneasca Nicolae Mavrocordat. Regimul fanariot a luat sfarsit in
1821, odata cu revolutia condusa de Tudor Vladiamirescu.
Anul 1821 in Tara Romaeasca
Inceputul revolutiei s-a produs la 23 ianuarie 1821 prin Proclamatia de
la Pades. Tudor Vladiamirtescu a constituit o armata revolutionara
numita « adunarea norodului » a carei baza erau pandurii. A avut loc o
intelegere intre Tudor si boierii pamanteni care doreau inlaturarea
domniilor fanariote. Potrivit intelegerii, boierii urmau sa se ocupe de
aspectele politico-diplomatice ale miscarii, iar Tudor de aspectele
militare. In martie 1821 Tudor Vladimirescu isi instaleaza tabara
militara la Cotroceni, langa Bucuresti. Din martie pana in mai Tudor
conduce practic tara. Tudor intra in conflict cu eteristii si cu
Alexandru Ipsilanti. In mai 1821 trupele turcesti inainteaza pe
teritoriul tarii pentru a pune capat miscarii pornite de eteristi si de
T.V.
In noapte de 26-27 mai, T.V este asasinat din ordinul lui Ipsilanti.
Principala consecinta a miscarii conduse de T.V a fost revenirea la
domniile pamantene.
Opera reformatoare a lui A.I.Cuza
Cuza a domnit intre 1859-1866, timp in care a reusit numeroase reforme :
- au fost unificat sistemul telegrafic si ce vamal
- a fost unificata armata si s-a creat un singur
minister de razboi
- a fost unificat cursul monetar
- in Moldova a fost numit prim-ministru un muntean
iar in Tara Romaneasca un moldovean.
- 22 ianuarie 1862 se formeaza guvernul unic
- 13 dec 1863 – a fost promulgata legea privind
secularizarea averilor manastiresti care reprezentau 25% din suprafata
tarii.
- a fost modificata constitutia fara acordul marilor
puteri.
- 14 august 1864 a fost promulgata legea rurala pe
baza careia s-a
realizat reforma agrara. Potrivit legii era desfiintata claca iar
fostii clacasi erau improprietariti cu un lot de pamant a carui marime
varia in functie de numarul de vite
- noiembrie 1864 s-a realizat reforma invatamantului.
Conform legii,
invatamantul primar dura 4 ani si era obligatoriu si gratuit.
- Dec 1864 – adoptarea codului civil, codul penal,
camerele de comert.
Dupa abdicarea lui Cuza, romanii se aflau intr-o situatie dificila si
de aceea trebuiau luate masuri rapide. Solutia gasita a fost aducerea
in tara a unui print strain. La 10 mai 1866 Carol este proclamat de
catre parlament. S-a format o Adunare Constitutionala, adica un
parlament care avea ca principal scop adoptarea unei noi constitutii
care a fost promulgata la 1 iulie 1866. Aceata era prima constitutie
interna, elaborata in tara si fara nici un amestec din afara. Forma de
guvernamant era monarhia constitutionala si ereditara : tronul urma sa
fie mostenit exclusiv in linie masculina. Seful statului era domnul.
Puterea legislativa era exercitata de domn si Parlament care era
bicameral.
Atributiile parlamentului erau :
● initia si adopta legi
● acorda sau retragea increderea guvernului
● aproba tratatelesi conventiile
● avea drept de interpelare
Puterea executiva era exercitata de domn si de guvern. Ministrii erau
responsabili pentru actele de guvernare.
Puterea judecatoreasca era exercitata de instantele de judecata.
Instanta suprema era Inalta Curte de Justitie si Casatie.
Viata politica intre 1866-1881
In viata politica a Romaniei un rol important l-au avut monarhia,
parlamentul si partidele politice. Toate si-au desfasurat activitatea
conform constitutiei din 1866. In aprilie 1881 parlamentul Romaniei a
proclamat tara regat. La 10 mai 1881 Carol a fost incoronat ca rege.
Monarhia a reprezentat un factor de echilibru. Carol a reusit sa
contribuie la procesul de modernizare al societatii romanesti. Carol a
sprijinit lupta romanilor din teritoriile aflate sub dominatie straina.
Parlamentul si-a desfasurat activitatea pe baza Constitutiei din
1866. Parlamentul a fost scena celor mai importante dezbateri privind
dezvoltarea societatii romanesti si a adoptat o serie de legi
importante precum legi pentru incurajarea economiei nationale.
In 1870 in contextul razboiului dintre Prusia si Franta se organizeaza
un complot antimonarhic care urmarea inlaturarea lui Carol si
proclamarea republicii. Perioada 1871-1876 a insemnat stabilizarea
vietii politice cunoscuta sub numele de « marea guvenare conservatoare
».
Partidele politice
Cele mai importante partide au fost PNL si PC. PNL a luat fiinta in
1875 si reprezenta interesele burgheziei. Liderii PNL erau Ion
C.Bratianu si C.A.Rosetti. PC a luat fiinta in 1880 si reprezenta
interesele marilor proprietari. Liderii PC au fost: Costache Epureanu,
Lascar Catargiu.
Romanii din afara granitelor
In 1859 s-a constituit statul national roman. In granitele statului
roman existau teritorii romanesti: Transilvania, Banat, Bucovina,
Basarabia
Transilvania si Banat
Dupa revolutia de la 1848 in Transilvania este reinstaurata dominatia
Imperiului Austriac. In acest timp romanii au obtinut unele drepturi pe
plan confesional:
● a fost infiintata Mitropolia Ortodoxa cu resedinta la Sibiu
● episcopia greco-catolica a fost ridicata la rang de mitropolie cu
resedinta la Blaj
In 1861 a fost infiinata la Sibiu „ Asociatia pentru literatura si
cultura poporului roman din Transilvania”. In anii 1863-1864 Dieta de
la Sibiu a votat legi importane:
● legea prin care limba romana devenea limba oficiala in Transilvania
● legea privind egaliatea natiunii romane cu celelalte natiuni din
Transilvania
Dupa anul 1867, in conditiile crearii Imperiului Austro-Ungar
Transilvania a fost anexata de Ungaria. Romanii nu erau multumiti de
aceasta anexare si drept urmare au inaintat Pronunciamentul de la Blaj
in mai 1868.
Bucovina
In 1775 Austria anexeaza Bucovina si o integreaza in provincia Galitia.
Dupa revolutia din 1848 Bucovina a devenit autonoma fiind organizata ca
mare ducat.
In 1892 a luat fiinta Partidul National din Bucovina. Au fost create
societati culturale precum Dacia, Concordia, Junimea.
Basarabia
A fost anexata de Rusia in 1812. Basarabia isi pierde autonomia in
1828. a fost impusa limba rusa care a devenit limba oficiala. In
teritoriu au fost colonizate alte popoare si densitatea romanialor a
scazut de la 85% in momentul anexarii la 53%.
Romania in timpul Primului razboi mondial
Primul razboi mondial a inceput in 1914. Romania si-a mentinut
neutralitatea pana in 1916. In 1916 Romania intra in razboi alaturi de
puterile Antantei. Telul intrarii era eliberarea teritoriilor aflate
sub stapanire straina si desavarsirea unitatii nationale.
4 august 1916 se incheie tratatul de alianta intre Romania si Antanta.
Tratatul avea doua componente:
● se recunostea dreptul Romaniei asupra teritoriilor din granitele
Austro-Ungariei
● Antanta se obliga sa respecte integritatea Romaniei
● Romania se obliga sa declare razboi Austro-Ungariei
● se accepta dreptul Romaniei de a participa in conditii de egalitate
la tratatul de pace
● abligatia aliatilor de a sprijini Romaia cu armament si munitie
● aliatii se obligau sa nu incheie pace separata.
14 august 1916 – intrarea Romaniei in razboi declansand ofensiva pe
linia Carpatilor. In timpul razboiului Romania a suferit cateva
infrangeri: la Turtucaia, a pierdut pozitiile din Dobrogea. Armata
romana a fost prinsa la mijloc si in cele din urma inamicii au reusit
sa cucereasca capitala. Regele si celelalte autoritati ale statului se
retrag la Iasi. La sfarsitul anului 1916, Romania se afla intr-o
pozitie dificila: Oltenia, Muntenia si Dobrogea se aflau sub dominatie
inamica. In aceste zone, inamicul a exploatat si folosit resursele
tarii, populatia a fost obligata sa presteze diferite activitati pentru
ocupanti. In anul 1917 se stabilizeaza linia frontului in sudul
Moldovei. In anul 1917 situatia tarii era foarte dificila pentru ca o
mare parte a populatiei era refugiata in Moldova cu lipsuri in domeniul
alimentatiei si resurselor. Autoritatile romane decid ca tezaurul tarii
sa fie transportat in Rusia considerandu-se ca se va afla la adapost in
cazul in care inamicul ar fi inaintat pe teritoriul Moldovei. In
iulie-august 1917 au loc importante confruntari militare la Marasti,
Marasesti si Oituz:
● 11 iulie – generalul Averescu a declansat ofensiva la Marasti
● 6 august – generalul Constantin Cristescu si Eremia Grigoresu au
oprit la Marasesti
ofensiva armatei conduse de Mackensen
● la Oituz armata a doua a oprit ofensiva inamica si s-a intocmit
deviza: „Pe aici nu se trece!”.
7 mai 1918 – se incheie tratatul de pace de la Bucuresti intre Romania
si puterile centrale, tratat care avea urmari nefavorabile Romaniei:
● Dobrogea era anexata de Bulgaria
● Austro-Ungaria isi extindea granitele pe crestele Carpatilor
● bogatiile Romaniei erau puse la dispozitia inamicului
● armata romana era demobilizata
● pe teritoriul tarii erau mentinute trupe de ocupatie pana la
incheierea pacii.
In 1918 Antanta a obtinut importante succese militare, fapt ce a permis
Romaniei sa reintre in razboi la 28 octombrie 1918. razboiul s-a
incheiat la 11 noiembrie 1918 prin armistitui intre Antanta si Germania.
Formarea statului national unitar
(unirea)
Marea unire s-a realizat prin unirea Basarabiei, Bucovinei si
Transilvaniei cu Romania
Unirea Basarabiei cu Romania
In martie 1917 s-a constituit Partidul National Moldovenesc care a
condus miscarea pentru obtinerea autonomiei Basarabiei. La 2 decembrie
1917 Sfatul Tarii a proclamat constituirea Republicii Democratice
Moldovenesti care la 24 ianuarie 1918 se proclama independenta. La 27
martie 1918 Sfatul Tarii a hotarat unirea Basarabiei cu Romania.
Unirea Bucovinei cu Romania
In octombrie 1918 deputatii romani de la Viena au constituit Consiliul
National Roman care a cerut in numele natiunii dreptul la
autodeterminare si a exprimat dorinta de desprindere de Austria. In
octombrie 1918 a avut loc la Cernauti o adunare care s-a proclamat
Adunare Nationala Constituanta. In conditiile in care Ucraina dorea
anexarea Bucovinei, Consiliul National a cerut sprijinul armatei romane
care a actionat. La 15 noiembrie 1918 la Cernauti s-a decis unirea
Bucovinei cu tara.
Unirea Transilvaniei cu Romania
29 septembrie 1918 Partidul National Roman a adoptat „Declaratia de la
Oradea” care era o declaratie de autodeterminare. La 30 octombrie 1918
se constituie Consiliul National Roman Central cu sediul la Arad care
devine coordonatorul miscarii din Transilvania. C.N.R.C decide
convocarea unei adunari nationale la Alba Iulia la 1 decembrie 1918,
prezidata de Gheorghe Pop de Basesti. Rezolutia de unire a fost
prezentata regelui Ferdinand la Bucuresti. Unirea Transilvaniei cu
Romania hotarata la 1 decembrie 1918 la Alba Iulia a marcat incheierea
procesului de realizare a Marii Uniri.
Romania dupa Marea Unire(unificarea politica si administrativa)
Dupa unirea din 1918 au crescut considerabil
suprafata tarii, populatia
Evolutia economiei
- perioada maximei dezvoltari economice (1934 – 1938)
- criza economica cu efecte foarte grave (1929 – 1933)
- Agricultura continua sa fie principala ramura
economica. Reforma
agrara din 1921 a fost una radicala prin care au fost improprietariti
peste 1,4 milioane de tarani.
Industria
Cunoaste o dezvoltare economica: apar noi ramuri industriale. Se
dezvolta sistemul transporturilor prin construirea in special de cai
ferate si sosele.
Monarhia si partidele politice in Romania
interbelica
Dupa marea unire, viata politica devine mai complexa ca urmare a
diversificarii optiunilor politice, a crescut numarul partidelor
politice, regimul politic a fost unul democratic. In 1918 este publicat
decretul lege care stabilea anularea votului cenzitar si introducerea
votului universal.
- 1919 – legile de ratificare a unirii Basarabiei,
Bucovinei si Transilvaniei
- 1920 – legea privind unificarea monetara
- 1921 – legea financiara
- legea agrara
- legea instructiunii publice – introducerea
invatamantului obligatoriu de 7 ani
- 1925 – Patiarhia de la Constantinopol a recunoscut
Patriarhia Romana
In martie 1923 este promulgata o noua Constitutie care prevedea:
- teritoriul Romaniei era declara inalienabil si
indivizibil
- regatul Romaniei era declarat stat national unitar.
- seful statului nu mai avea drept de veto
- principiul separarii puterilor in stat
- puterea legislativa era exercitata de rege si
parlament care era ales prin vot universal
- a asigurat functionarea regimului democratic din
Romania.
Aceasta Constitutie a fost in vigoare pana in 1938.
Incepand cu anul 1926, Romaia s-a confruntat cu o criza dinastica.
Carol al II-lea a renuntat la drepturile sale de mostenitor al
tronului. In iulie 1927 regele Ferdinand moare. Intre 1927 – 1930
statul este condus de Mihai I iar din 1930, Carol II revine in tara si
se proclama rege al Romaniei.
Partidele politice
- PNL: si-a consolidat pozitia pe scena politica
romaneasca ca
urmare a implicarii sale in relizarea Romaiei Mari. PNL reprezenta
interesele burgheziei industriale si financiare. Liderii partidului au
fost: Ion I.C.Bratianu, Vintila Bratianu. PNL a dominat viata politica
in perioada interbelica. De asemenea, acest partid a fost adeptul
industrializarii tarii si aplicarii unei politici protectioniste. Dupa
moartea lui Ionel Bratianu in 1927, partidul si-a pierdut intaietatea
in viata politica.
- PNT: a luat fiinta in 1926. liderii de seama au
fost: Iuliu Maniu
si Ion Mihalache. PNT s-a proclamat ca al doilea partid politic
important. Acesta partid reprezenta interesele burgheziei mici si
mijlocii, taranimii si intelectualilor. PNT a guvernat in perioada
marii crize economice cand a fost obligat sa adopte o serie de masuri
pentru a micsora efectele crizei.
- PC: a luat nastere in 1921. Acest partid a fost un
instrument al
intereselor conducerii comuniste de la Moscova. Acest partid sustinea
schimbarea sistemului politic existent si instituirea dictaturii
proletariatului.
- PL: a luat fiinta in 1923 si preconiza realizarea
unor schimbarisi
nu instaurarea unui regim totalitar. In 1927 se formeaza Legiunea
Arhanghelului Mihail. Aceasta a fost prima organizare politica de
extrema dreapta care si-a propus sa schimbe sistemul politic al
Romaniei.
Pierderile teritoriale din 1940 si
prabusirea Romaniei Mari
La inceputul celui de-al II-lea Razboi Mondial Romaia s-a declarat
neutra. In vara lui 1940 Uniunea Sovietica, Ungaria si Bulgaria
revendica teritorii ce apartineau Romaniei, profitand de faptul ca tara
noastra ramasese fara aliati. In iunie 1940 URSS considera ca a sosit
momentul sa anexeze Basarabia si Bucovina. La 26 iunie 1940 URSS
inainteaza un ultimatum Romaniei, cerand ca Basarabia si Bucovina de
nord sa fie cedate in termen de 24 de ore. La 28 iunie a fost dat un al
doilea ultimatum pe care guvernul roman il accepta. Trupele sovietice
au ocupat si tinutul Herta provocand o serie de incidente si jafuri. La
sfarsitul lunii iulie Germania face presiuni asupra Romaniei pentru ca
aceasta sa accepte tratativele cu Ungaria si Bulgaria. La 30 august
Romania cedeaza Ungariei o parte din Transilvaniei. De asemenea
Cadrilaterul a fost cedat Bulgariei.
In vara anului 1940 Romania a pierdut urmatoarele:
- Basarabia, N Bucovinei si tinutul Herta care au
fost anexate de URSS
- O parte insemnata din Transilvania care a fost
anexata Ungariei
- Cadrilaterul catre Bulgaria
Economia si societatea in perioada
comunista
Industrializarea
Romania urma sa ramana printre tarile agricole ale lagarului socialist,
in special prin porduse agricole si cereale. In semn de protest,
Gheorghiu Dej si conducerea de la Bucuresti au inceput aplicarea unui
masiv proiect de industrializare a tarii. O prima consecinta a acestui
fapt a fost reluarea legaturilor economice cu statele occidentale, care
a dus la o revigorare treptata a relatiilor politice cu statele
democratice. Acelasi proces a avut si consecinte nedorite. Aceata
industrializare a modificat structura demografica a tarii.
Colectivizarea si impactul asupra satului
Reforma agrara din 1944 a improprietarit peste 917.000 de familii de
tarani dar aceasta preocupare pentru taranime era doar o masca. Dupa
aceasta a urmat o colectivizare fortata in 1949. acesta este inceputul
unei campanii intense de fortare a taranimii pentru aderarea la formele
de proprietate colectiva. Iau deci nastere gospodariile agricole
colective (GAC, infiintate in august 1949) si cooperativele agricole de
productie(CAP). Prima recunoastare, fortata de evidenta, a abuzurilor
savarsite in procesul de colectivizare silita a gospodariilor se
produce in toamna anului 1951.
Consecintele colectivizarii
Aceste masuri vor duce in timp la distrugerea temeliilor nationale ale
satului romanesc. In aprilie 1962, Gheorghiu Dej anunta incheierea
procesului de colectivizare a agriculturii. Consecintele pe termen lung
ale acestui proces au fost nefaste pentru agricultura romaneasca si, pe
de alta parte, au condus la dramatice transformari sociale in mediul
rural adica s-a ajuns la un dezechilibru demografic din cauza
depopularii satelor.
|