Motorul electric cu curent continuu     
    Categoria: Referat
        Fizica     
    
             
    Descriere: 
      Daca un rotor se invarte intre doi poli magnetici stationari, curentul
din rotor circula intr-o directie pe parcursul unei jumatati de rotatie
si in cealalta pe parcursul celeilalte jumatati. Pentru a produce o
trecere constanta, intr-o singura directie a curentului dintr-un astfel
de dispozitiv, este necesara furnizarea unui mijloc prin care curentul
rezultat sa aiba acelasi sens pe parcursul intregii rotatii...       | 
    
    
       | 
  
  
    
	
 Motorul electric cu curent  continuu
  Generatoarele  de curent continuu
Dacă un rotor se învârte între doi poli magnetici  staţionari, curentul din rotor circulă într-o direcţie pe parcursul unei  jumătăţi de rotaţie şi în cealaltă pe parcursul celeilalte jumătăţi. Pentru a  produce o trecere constantă, într-o singură direcţie a curentului dintr-un  astfel de dispozitiv, este necesară furnizarea unui mijloc prin care curentul  rezultat să aibă acelaşi sens pe parcursul întregii rotaţii. La maşinile mai  vechi aceasta este realizată cu ajutorul unor plăcuţe colectoare, un inel de  metal împărţit în două, montat pe axul rotorului. Cele două jumătăţi sunt  izolate  şi sunt bornele bobinei. Perii  fixe de metal sau carbon sunt ţinute pe plăcuţele colectoare în timp ce acestea  se rotesc, conectând electric bobina la fire exterioare. În timp ce rotorul se  învârte, fiecare perie intră în contact alternativ cu plăcuţele colectoare,  schimbându-şi poziţia în momentul când curentul din bobină îşi schimbă sensul.  Astfel circuitul exterior la care generatorul este conectat este alimentat cu  un curent continuu. Generatoarele de curent continuu sunt de obicei folosite la  tensiuni mici pentru a evita scânteile dintre perii şi plăcuţe care rezultă la  tensiuni mari. Cel mai mare potenţial obţinut în general de astfel de  generatoare este de 1500 de volţi. În unele maşini mai noi această inversare se  face folosind dispozitive electronice de mare putere, cum ar fi de exemplu  diode redresoare. 
  Generatoarele moderne folosesc rotoare cilindrice  care, de obicei sunt constituite dintr-un număr mare de bobinaje aşezate  longitudinal în lăcaşuri speciale şi conectate la plăcuţe colectoare. Într-un  bobinaj în care este un număr mic de lăcaşuri, curentul produs va creşte şi  scădea în funcţie de partea de câmp magnetic prin care rotorul trece. Un  bobinaj compus din mai multe segmente şi un rotor circular conectează în  permanenţă circuitul aproape constant deoarece întotdeauna un bobinaj  longitudinal se deplasează printr-o suprafaţă cu un câmp magnetic intens.  Câmpurile de la generatoarele moderne sunt de obicei din patru sau mai mulţi  poli, pentru a creşte mărimea şi puterea câmpului magnetic. Câteodată poli mai  mici sunt adăugaţi pentru a compensa distorsiunile din fluxul magnetic cauzat  de efectul magnetic al rotorului. 
  Motoarele  cu curent continuu
În general, sunt similare în construcţie cu  generatoarele de curent continuu. Ele pot, de fapt să fie descrise ca  generatoare care „funcţionează invers”. Când curentul trece prin rotorul unui  motor, este generat un câmp magnetic care generează o forţă electromagnetică,  şi ca rezultat rotorul se roteşte. Acţiunea periilor colectoare şi a plăcuţelor  colectoare este exact aceiaşi ca la generator. Rotaţia rotorului induce un  voltaj în bobinajul rotorului. Acest voltaj indus are sens opus voltajului  exterior aplicat rotorului. În timp ce motorul se roteşte mai rapid, voltajul  rezultat este aproape egal cu cel indus. Curentul este mic, şi viteza motorului  va rămâne constantă atât timp cât asupra motorului nu acţionează nici o  sarcină, sau motorul nu efectuează alt lucru mecanic decât cel efectuat pentru  învârtirea rotorului. Când asupra rotorului se aplică o sarcină, voltajul va fi  redus şi un curent mai mare va putea să treacă prin rotor. Astfel, motorul este  capabil să primească mai mult curent de la sursa care îl alimentează, şi astfel  să efectueze mai mult lucru mecanic. 
  Deoarece viteza rotaţiei controlează trecerea  curentului prin rotor, mecanisme speciale trebuie folosite pentru pornirea  motoarelor cu curent continuu. Când rotorul se află în repaus, el, efectiv, nu  are nici o rezistenţă, şi dacă voltajul normal este aplicat, va trece un curent  mare, ceea ce ar putea avaria periile colectoare sau motorul. Mijloacele  obişnuite pentru prevenirea acestor accidente este folosirea în serie a unei  rezistenţe, la început, împreună cu rotorul, pentru a limita curentul până când  motorul începe să dezvolte un curent suficient. Pe parcurs ce motorul prinde  viteză, rezistenţa este redusă treptat, fie manual ori automat. 
  Viteza cu care un motor cu curent continuu  funcţionează, depinde de puterea câmpului magnetic care acţionează asupra  rotorului, cât şi de curentul rotorului. Cu cât este mai puternic câmpul  magnetic, cu atât este mai mică rata rotaţiei necesare să creeze un curent  secundar necesar pentru a contracara curentul aplicat. Din acest motiv viteza  motoarelor cu curent continuu poate fi controlată prin variaţia câmpului  curentului. 
 |