Acţiunea câmpuluimagnetic asupra curentului electric
Inductia câmpului magnetic 
            Pentru a exprima  cantitativ proprietaţile câmpului magnetic va trebui să definim o mărime fizică  vectorială. Noua mărime fizică, se numeşte inducţie  magnetică. 
  Direcţia  vectorului inducţie magnetică  într-un  punct al câmpuli este tangentă la linia de câmp magmetic în acel punct, iar  sensul este acelaşi cu al liniei de câmp.Pentru a defini modulul inducţiei magnetice, vom porni, ca şi în cazul  câmpuli electric, de la studiul acţiunii pe care o exercită câmpul asupra  corpului de probă. Drept corp de probă vom considera un conductor rectiliniu  mobil, parcurs de curent electric. 
  Din clasele anterioare ştiţi că forţa pe care o exrcită câmpul magnetic  asupra unui conductor străbătut de curent, numită  forţă  electromagnetică este perpendiculară pe direcţia conductorului şi pe  liniile câmpului magnetic, deci şi pe vectorul, iar sensul ei depinde de sensul  curentului şi de sensul liniilor de câmp, deci şi de sensul vectorului  (fig10.7).Orientare forţei electromagnetice  poate fi găsită cu ajutorul reguli mâinii stângi.Spre deosebire de câmpul  electric, la care forţa este orientată pe direcţia câmpului electric, în câmpul  magnetic direcţia forţei nu coincide cu direcţia             inducţie magnetice. 
Fig 10.7. Sensul forţei electromagnetice depinde  de sensul curentului electric prin conductor şi de sensul câmpului magnetic. 
            Pentru a găsi o expresie  adecvată definiri lui, vom studia factorii de care depinde forţa  electromagnetică. 
  Experimentul 1. Se realizează dispozitivul din fig.10.9,a. Cadrul  mobil se leagă cu o aţa de cârligul de sub taler unei balanţe, montată pe  aceeaşi tijă cu suportul cadrului. Câmpul magnetic între piesele polare ale  bobinelor este aproape uniform. Se echilibrează balanţa şi se potriveşte cadrul  cadrul în poziţie orizontală, la aproximativ 1cm de marginea superioară a  pieselor polare, astfel încât latura lui mobilă să fie între piesele polare  (fig.10.9,b). Se alimentează cu tensiune continuă bobinele şi cadrul. Balanţa  se dezechilibreză datorită forţei electromagnetice exercitate de câmpul magnetic  produs de bobine asupra laturii mobile a cadrului, parcursă de  curent.Reechilibrând balanţa cu etaloane de masă, se determină mărimea forţei  electromagnetice. 
  Menţinând constant curentul prin bobine, se variază intensitatea curentului  I prin cadru. Se măsoară forţa electromagnetică la fiecare nouă valoare a  curentului I . Se constată că forţa  electromagnetică este direct proporţională cu intensitatea curentului prin  conductor: 
  F~I 
             
Fig.10.9. 
a)Dispozitiv pentru măsurarea forţei  electromagnetice :b)latura mobilă a cadrului se aşează între piesele polare ale  bobinelor. 
Un alt factor care poate influenţa mărimea forţei  electromagnetice este lungimea conductorului aflat în câmp.Astfel, două  conductoare de lungime egală, aşezate în prelungire şi parcurse de acelaşi  curent, vor fi acţionate împreună de o forţă dublă faţă de cea exercitată  asupra unuia singur, trei conductoare de o forţă triplă etc.Aşadar, forţa  electromagnetică este direct proporţională cu lungimea conductorului aflat în  câmp: 
F~l. 
  Păstrând aceeaşi  intensitate a curentului prin bobine şi prin cadru, şi aceeaşi lungime a  laturii lui mobile, înlocuim latura mobilă cu conductori din diferite materiale  şi diferite grosimi. Constatăm că forţa electromagnetică nu se modifică.  Aşadar, raportul F/Il este  independent de corpul de probă. 
  Păstrând aceleaşi valori pentru intensitatea curentului din cadru I şi  lungimea laturii lui mobile l, variem  intensitatea curentului din bobinele care produc câmpul magnetic şi masurăm  forţa electromagnetică. Se constată că forţa electromagnetică are de fiecare  dată altă valoare. Aşadar, raportul F/Il ; independent de corpul de probă si specific câmpului magnetic, poate servi  pentru definirea inducţiei magnetice, coform relaţiei: 
  (10.1) 
  Inducţia unui câmp magnetic  uniform este o mărime fizică vectorială, al cărei modul este egal cu raportul  dintre forţa cu care acel câmp magnetic acţionează asupra unui conductor  rectiliniu, perpendicular pe liniile câmpului magnetic, şi produsul dintre  intensitatea curentului din conductor şi lungimea conductorului, aflat în  câmpul magnetic. 
  Unitatea de măsură a  inducţiei magnetice în SI se numeşte tesla, cu simbolul T 
  . 
  Un câmp magnetic uniform  are inductia de 1T daca exercită o forţă de 1N asupra fiecărui m din lungimea  unui conductor, perpendicular pe câmp, parcurs de un curent cu intensitatea de  1A. 
  Din relaţia (10.1) rezultă  expresia forţei electromagnetice, în   cazul unui conductor perpendicular pe liniile de câmp: 
  F=Bil.                                                   
  În măsurătorile efectuate  până aici, am aşezat mereu conductorul perpendicular pe liniile câmpului  magnetic.Ce se întâmplă însă dacă aşezăm conductorul paralel cu liniile de  câmp? 
 |