Fauna - vegetatia municipiului Pitesti
Categoria: Referat
Geografie
Descriere:
Ca urmare a transformarilor petrecute in orizontul local, mai ales in
cazul amenajarilor hidrotehnice(lacurile de acumulare),pe drumul de
migratie al raului Arges ,in aria orasului pot fi observate zborurile
pescarusilor(Alcedo ispida), garlitelor-gaste salbatice mici(Anser
albifrons), rate salbatice(Ansa platyrhynchos),etc... |
|
|
1
Fauna,Vegetatia municipiului Pitesti
La Pitesti predomina vegetatia caracteristica dealurilor din Piemontul
Getic.Pe terenul urban si periurban se dezvolta vegetatia de padure
colinara, vegetatia de silvostepa , iar ca tip azonal, vegetatia de
lunca.Teritoriul Pitestiului si al comunelor suburbane este populat de
animale specifice zonei de interferenta a faunei central-europene de
padure,est europene de stepa si sudice.Majoritatea animalelor din fauna
terestra apartine biotopului de padure colinara si, mai in mica masura,
biotopului de silvostepa.
In padurile din perimetrul municipiului pot fi intalnite exemplare
obisnuite ale faunei din tara noastra, unele de interes
cinegetic.Dintre acestea notam: carnivore din familia Canide-
lupul(Canis lupus), vulpea (Vulpes vulpes), carnivore din familia
Mustelide- viezurele sau bursucul(Meles meles), jderul(Martes martes),
dihorul comun(Mustela-Putorius putorius), nevastuica (Mustela nivalis),
erbivore- caprioara sau capriorul (Capreolus capreolus);erbivore din
familia Suide (nerumegatoare)–mistretul (Sus scrofa);rozatoare din
familia Leporide- iepurele(Lepus europaeus),diferiti soareci si
sobolani(muride si microtide).
In padurea Trivale sunt admirate numeroase specii de veverite(Sciurus
vulgaris).Nu lipsesc animalele insectivore ca:ariciul(Erinaceus
eupropaeus roumanicus), cartita(Talpa europaea), chitoranii sau
chitanii(Sores araneus).Pe intuneric isi fac aparitia
liliecii(Vespertilio murimus). In zona mai traiesc:diferite
broaste(Rana esculenta), inclusiv broasca rosie de padure(Rana
dalmatina),reptile (serpi,soparle,gusteri),broasca testoasa de apa(Emys
orbicularis), broasca testoasa de uscat(Testudo), rame, paienjeni,
gasteropode,etc.
Numeroase pasari,unele cantatoare , se gasesc in padurile, parcurile,
spatiile verzi, gradinile, curtile din zona municipiului, asa cum sunt
cucul(Cuculus canorus), pupaza(Upupa epops), grangurul (Oriolus
oriolus), graurul(Sturnus vulgaris), mierla(Turdus
merula),privighetoarea(Luscinia megarphynchos brehm), ciocarlia(Alauda
arvensis), gugustiucul(Streptopelia decaocto
Friv.),turturica(Streptopelia turtur), cinteza(Fringilla
coelebs),mugurarul(Pyrrula pyrrula).Notam si prezenta altor pasari:
randunica(Hirundo rustica),vrabia(Passer domescicus),ciocanitoarea
pestrita
(Dendrocopus major) , gaita (Garrulus glandarius) ,
presura(Embriza),Pitulicea (Troglodytes troglodytes),pitigoiul(Parus
major),codobatura(Motacilla alba) al carei nume s-a pastrat din
latinescul “codabattula”, ca de altfel si la alte pasari:corbul(Corvus
corax),cioara,bufnita(Bubo-bubo),huhorezul(Strix
aluco),uliul(Accipiter),soimul(Falco),pasari cautate de vanatori-
sitarul(Scolopax rusticola) si porumbelul salbatic(Columba) etc.
Ca urmare a transformarilor petrecute in orizontul local, mai ales in
cazul amenajarilor hidrotehnice(lacurile de acumulare),pe drumul de
migratie al raului Arges ,in aria orasului pot fi observate zborurile
pescarusilor(Alcedo ispida), garlitelor-gaste salbatice mici(Anser
albifrons), rate salbatice(Ansa platyrhynchos),etc.
In paduri,pajisti,zavoaie au fost identificate numeroase
insecte,printre care anumite exemplare rare din familia Itonididae,
specii de insecte mentionate pentru prima data in fauna Romaniei.De
asemenea, in acasta arie se afla si alte specii interesante ale
microfaunei.In padurea Trivale, la inceputul verii,o multime de
licurici raspandesc feeric in intuneric lumina lor fluorescenta,
intermitenta.In zilele calduroase de primavara si de vara fluturi
multicolori sunt vazuti in atmosfera sau pe plante.
Cercetările pedologice au pus īn evidenta existenta pe teritoriul
judeţului Argeş a unei mari varietăţi de soluri, īncepānd de la
solurile pajiştilor alpine pana la cele slab dezvoltate şi de lunca.
Īn partea nordica a judeţului au o larga răspāndire solurile montane,
acestea fiind soluri brun acide, soluri brune-podzolice feriiluviale,
regosoluri, rendzine.
A doua categorie de soluri o constituie cele din etajul pădurilor de
răşinoase şi de amestec, care sunt soluri brun acide montane de pădure
cu diferite grade de podzolire şi soluri podzolice montane.
Dealurile piemontane şi subcarpatice ale Argeşului reprezintă domeniul
de dezvoltare a solurilor silvestre podzolice brune şi brune-gălbui,
iar podişurile piemontane Cotmeana şi Cāndesti au soluri podzolice
pseudogeice şi brune-gălbui, cu aciditate ridicată. Īn sud, inclusiv īn
cāmpie, apar soluri pseudogleizate, iar īn lungul văilor apar soluri
brun roşcate, şi brun-roşcate podzolice, specifice unui climat mai cald.
|
Referat oferit de www.ReferateOk.ro |
|