Subcarpatii Romaniei Categoria: Referat Geografie
Descriere: Subcarpatii Curburii:s-au format prin cutarea si tectonizarea (inaltarea
sedimentelor) din zona de avanfosa a Carpatii de Curbura, proces ce a
avut loc in faza alpina finala... |
|
||
|
|
|||
|
1 SUBCARPATII Alc o zona deluroasa de tranzitie, de origine carpatica spre reg de podis si campie Marginesc spre ext Carp Orient si Merid, fiind alc dintr-un sir de depres marginite spre ext de un sir de culmi deluroase(Subcarp Moldovei) sau de 2 siruri de depres marginite spre ext de 2 siruri de culmi deluarose (subcarp Getici si Curburii) Geneza: prin modul de formare fac parte din orogenul carpatic, formandu-se la fel ca si acestia prin miscare de ridicare si incretire a sedimentelor de la periferia geosinclinalului carp(zona de avanfosa) Moldovei Curburii Getici 1 Limite N: v Moldovei S: Valea Trotuşului V: Carpaţii Orientali E: Culoarul Siretului. N: Valea Trotusului S, S-E, E: Campia Romana V: v Dambovitei N: v Carp Meridionali S: Pod Getic V: v Motrului E: v Dambovitei 2 Evolutie paleogeografica Reprez sectorul cel mai vechi Formarea incepe in miocen, se cont in pliocen si incheindu-se evolutia in cuaternar, faza valaha Formarea lor incepe in miocen, cont in pliocen, incheindu-se in cuaternar Strans legata de evolutia podisului getic Ambele unitati, formand la origine un intins piemont- zona de tranzitie intre Carp si Campia Romana, formate de aluviunile aduse de raurile carpatice, ulterior, piemontul a consemnat o evolutie deosebita: a) in partea N:de langa munte este antrenata intr-o misc de ridicare si incretire, dand nastere Subcarp Getici b) in S: neantrenata in aceasta misc isi pastreaza caracterul de piemont fiind alc din pietrisuri(de „Candesti”)ce form dealuri netede numite „podisuri”sau „platfome”ce alc Pod Getic 3 Geneza s-au format prin cutarea si tectonizarea (inaltarea sedimentelor) din zona de avanfosa a Carp Orientali intr-o succesiune de anticlinale (culmi deluroase) si sinclinale (depresiuni) s-au format prin cutarea si tectonizarea (inaltarea sedimentelor) din zona de avanfosa a Carp de Curbura, proces ce a avut loc in faza alpina finala s-au format prin cutarea si tectonizarea formatiunilor de varsta neozoica si cuaternara din zona de avanfosa a Carp Meridionali intr-o succesiune de anticlinale (culmi) si sinclinale (depres) 3 Litologie Sunt alc din roci moi. Friabile, de varsta neozoica si cuaternara: Conglomerate, gresii, argile, marne, pietrisuri, nisip Alc din formatiuni de varsta neozoica si cuaternara Calcare, argile, marne, nisipuri, pietrisuri Remarcam patrunderea flisului cretacic si paleogen din zona montana sub forma unor pinteni montani (pintenu Ivanetu 1021m) Constituie cel mai tanar sector subcarp alc din formatiuni de varsta neozoica si cuaternara: Argile, marne, nisipuri, pietrisuri Predominante: pietrisurile de „Candesti” 4 Tipuri de relief a)major:depres:Neamt, Cracau-Bistrita, Tazlau-Casin dealuri: clm Plesului, dl Runc, clm Pietricica b)mediu vai: Moldovei, Bistritei, Trotus, Tazlau c)minor organisme torentiale si alunecari de teren frecvente pe versanti a)major –depres- int/subcarp: Soveja, Vrancei, Valeni de Munte, Campina, Pucioasa - ext/intracolinare: Vidra, Nera, Dumitresti, Policiori(vulc noroiosi) - dealuri int si ext: unele cu struct de cute diapire (au samburi de sare) - pinteni montani Ivanetu 1021m b)mediu vai: Trotus, Susita, Putna, Milcov. Buzau, Prahova, Ialomita cu lunci si terase c)minor org torentiale si alunecari de teren pamanturi rele a)major –depres int(subcarp): Novaci, Campulung, Arefu, Polovragi, Tismana - depres ext(intracol): Tg-Jiu, Campu Mare -dealuri int: Matau, Magura Slatioarei -dealuri ext: Bran, Negru b)mediu vai:Dambovita, Arges, Topolog, Olt, Oltet, Gilort, Motru, Tismana, cu lunci terase c)minor alunecari de teren si org torentiale frecvente pe versanti 5 Morfometrie Alc o zona deluroasa, ingusta la ext C orientali cu latimi de 5-30 km Mediu= 500-700m Max=911 clm Plesului , 740 Pietricica Alc o zona deluroasa de tranzitie de la C Orient la C Romana, cu latimi de 3-50 km Alt medii: 500-700 Max= Magura Odobestilor 996m Sectorul subcarp cu cea mai inalta alt Max= 1218 D Chicioara Min= 200m depres Tg-Jiu 6 Morfografie Alc o zona deluroasa de tranzitie de la C Or si Pod Moldovei formata dintr-un sg sir de depres, marginite la ext de un sg sir de culmi deluroase Alc din 2 siruri de depres int /subcarp si altele ext,/intracolinare, despartite de 2 mediane de culmi deluaroase int si ext Alc din 2 siruri de depres, unele in vecinatatea muntilor(int, sucarp) si spre periferie(ext, intracolinare) separate de 2 mediane de culmi deluroase ,dealuri int si ext. 1 7 Subdiviziuni a) siruri depresini: dep Neamt pe Neamt „Ozana” Cracau Bistrita pe Bistrita cu alf Cracau Tazlau – Casin pe Trotus cu afl Tazlau si Casin b) culmi deluroase: clm Plesului 911m dealul Runc clm Pietricica 740 m a)siruri depresini:int Soveja pe Susita Vrancei pe Putna cu alf Zabala Neculele pe Rm Sarat Lopatari pe Slanic Patarlage pe Buzau Valeni de Munte pe Teleajan Campina pe Prahova Pucioasa pe Ialomita b)dealuri int: Ousorul Gurbaneasa Salcia Ciolanu c)siruri depresini ext: Vidra pe Putna Policiori pe Slanic d)dealuri ext: Magura Odobestilor 996m Istrita Veleanu Bucovul a)siruri depresini:int Campulung pe Targ Arief pe Arges Jiblea pe Olt Horezu pe Luncavat Polovragi pe Oltet Novaci pe Gilort Tismana pe Tismana b)dealuri int Matau 1018m Chiciora Carlige Magura Slatioarei Deluri Gorjului c)siruri depresini ext Tg-Jiu – Campu Mare pe Jiu cu afl Gilort d)dealuri ext: delul Negru Barzei Govorei Bran 8 Resurse a) de supraf pad de foioase, pajisti de dealuri hidroenergetice: hidrocentrale pe Bistrita b)de subsol petrol Mainesti – Tazlau gaze asociate Beresti – Tazlau izv minerale Tg Ocna saruri de potasiu Tazlau sare Tg Ocna a) de supraf pad foioase, pajisti dealuri hidroenergetice: hidrocentrale pe Siriu, Doftana resurse viticole, podgorii: Panciu, Odobesti, Cotesti, Istrita, L Calugareasca supraf pomicole: PRUN b)de subsol petrol Berca, Sarata Monteoru, Urlati, Baicoi gaze asociate:Moreni, Sarata Monteoru lihnit: Filipesti de Padure, Margineanca sare: Slanic Prahova a) de supraf: paduri de foioase : fag, gorun, stejar pasuni de dealuri supraf pomicole PRUN hidroenergetice:hidrocentrale pe Arges, Olt, Tismana, Motru b)de subsol : petrol Ticleni, Balteni, gaze asociate Ticleni, Busteclin lihnit: baz Valcei, Baz Argesului sare Ocnele Mari 9 Orase Piatra Neamt, Onesti, Tg Neamt, Buhusi, Tg Ocna, Moinesti, Slanic Moldova Campina, Valeni de Munte, Breaza, Moreni, Nehoiu, Panciou, Odobesti Rm Valcea, Tg Jiu, Campulng, Curtea de Arges, Calimanesti Caciulata, Baile Olanesti, Govora, Ocnele Mari, Horezu, Novaci, Ticleni |
|||
| Referat oferit de www.ReferateOk.ro | |||
Varianta Printabila 
Free Download Referat Word
Free Download Referat PDF |
Home : Despre Noi : Contact : Parteneri |  |
