1
Miron
Cornel
Clasa aVII-a A
Steagul Vietnamului
Stema Vietnamului
Vietnam
Referat la geografie
Vietnam
Republica Sociala Vietnam este o tara in Asia de
Sud-Est. Economia sa are unul dintre cele mai mari ritmuri de crestere
din aceasta regiune a continentului. Vietnamul
si-a pus in scop sa devina o natiune dezvoltata pana in anul 2020
Pozitia geografica: Vietnamul este o tara din Asia din regiunea Asia de
Sud-Est, avand iesire la Marea Chinei de Sud, in care se afla Golful
Tonkin.
Are ca vecini pe: -N: China;
-V: Laos si Cambogia;
-E: Marea Chinei de Sud;
-S: Marea Chinei de sud;
Cadrul natural:
Relieful: Relieful acestei tari este alcatuit
in cea mai mare parte din dealuri si campii joase. ... Hanoi, capitala
Vietnamului, este un oras inconjurat de lacuri. Datorita unei suprafete
mici Vietnamul nu se poate careacteriza printr-un relief foarte bogat.
Din aceasta cauza amintesc cele mei importante unitati de relief:
Muntii: Trunong
Podisuri:nu avem podisu insemnate in Vietnam;
Campii: Campii litorale;
Clima: Intalnim in sudul Vietnamului o clima
tropicala, iar in nord o clima musonica;
Hidrografia:-Rauri: Mekong, (rau aflat in
pericol), Yuangjiang, Ruak;
- Lacuri: Hoan Kiem, Hoan (o principala atractie turistica);
Vegetatia: Paduri musonice (Palmier si
Santal), paduri tropicale (Laur, Palmier);
Fauna: In padurile musonice elefanti si
maimute, iar in padurile tropicale maimute si reptile;
Harta fizica
Populatia si asezarile: In vietnam traiesc aproximativ 72 de milioane
de locuitori. Iar in 2010 prin calcule efectuate de specialis populatia
ajunge la 92 milioane locuitori. Media de viata la femei este de 66
ani, iar la barbati de 62 ani. Densitatea acestei tari este de
aproximativ 883loc/km2.
Limba: Vitnameza;
Religia: Budism;
Moneda: Dongul care circula numai in bagnote;
Capitala: Hanoi ;
Orase:
Ron;
Da Nang;
Qui Nhon;
Nha Trang;
Ho Chi Minh City;
Suprafata: 329,560 km2
Economia: In aceasta tara economia are un ritm de crestere foarte mare
fata de statele din Asi de Sud-est.
Resurse naturale: Saraca in resurse naturale
importa de la: Japan, Singapore, Thailand, Eastern Europe, USSR
Industria:
Extractiva
Electrica
Alimentara
Textila
Agricultura: In Vietnam agricultura se
practica pe aproximativ 21%. Se cultiva: plantatii de ceai, de cafea,
de banane. Se cres animale precum: Porcine, gaini, rate, cabaline.
Transporturile:
Maritime; avem porturi la: Da Nang, Haiphong, Ho
Chi Minh City
Rutiere
Feroviare
Aeriene
Turism: Atractiile turistice din vietnam sunt
peisajele care sunt adorate de catre turisti si plajele.
Harta politica
1
Razboiul din Vietnam
Consfinţirea oficială a "escaladării" de către Statele Unite a
războiului din Vietnam a fost rezoluţia asupra Golfului Tonkin, votată
de către Congres la 7 august 1964. Īn cuvāntul său adresat naţiunii,
Johnson a anunţat că două distrugătoare americane fuseseră atacate de
vase nordvietnameze pe 2 şi 4 august, īn
Golful Tonkin, īn largul
coastelor Vietnamului de Nord. Deşi Johnson a descris atacurile ca
fiind neprovocate, adevărul era că distrugătoarele americane
monitorizau raidurile sud - vietnameze īmpotriva nordului, raiduri
plănuite de consilierii americani.
Razboiul din Vietnam s-a soldat cu cateva milioane de morti
La 9 februarie 1965 a inceput razboiul din Vietnam.
Razboiul din Vietnam s-a soldat cu cateva milioane de morti (marea
majoritate vietnamezi), pagube materiale, dezastre ecologice, cu alte
sute de mii de vieti distruse si cu aparitia unei noi maladii in
mentalul colectiv: sindromul vietnamez. Razboiul din Vietnam a fost cel
mai ucigator razboi cald din perioada razboiului rece.
Razboiul care a adus Vietnamului independenta si unitate sub un guvern
comunist, poate fi impartit in doua episoade:
• Primul episod, cunoscuta si ca “razboiul din
Indochina”, a durat
din 1946 pana in 1954 si a marcat sfarsitul dominatiei franceze in
Vietnam (divizat in Vietnamul de Sud si Vietnamul de Nord);
• Al doilea episod, din 1957 pana in 1975, a insemnat
infrangerea
regimului anticomunist din Vietnamul de Sud (sprijinit de interventia
directa a SUA) de catre luptatorii din Frontul National de Eliberare si
din Vietnamul de Nord.
Dupa esecul americanilor de a-l elimina pe Castro, acestia aveau de
refacut imaginea citadelei democratiei mondiale. Mlastina vietnameza a
fost aleasa ca scena pe care comunismul asiatic trebuia sa fie supus
unei infrangeri spectaculoase.
Principiul dominoului
Pentru a impiedica extinderea comunistilor de la Nord spre Sud, in 1955
SUA au solicitat crearea republicii Vietnamului de Sud sub conducerea
lui Ngo Dinh Diem. Americanii incercasera din 1964, prin
bombardamente
continue si masive, sa impiedice toate activitatile de productie din
Vietnamul de Nord, precum si orice posibilitate de ajutor pentru
trupele vietcong. In tot acest timp, nord-vietnamezii si vietcongul au
primit continuu arme si sprijin economic din partea Uniunii Sovietice
si a Chinei comuniste.
Trupele vietcong erau de sapte ori mai putin numeroase decat trupele
lui Diem – echipate si antrenate de americani – insa dispuneau de
atuuri importante: ardoarea lor revolutionara si nationalista,
experienta lor in luptele de gherila, ajutorul pe care-l primeau din
partea populatiei satelor si sprijinul Nordului care furniza arme si
combatanti, dirijati pe un drum care trecea prin Laosul si Cambodgia
vecine, prin asa numita “poteca Ho Shi Min”.
In august 1964 a avut loc “incidentul din golful Tonkin”: o nava de
razboi americana, Maddox, a fost mitraliata de vase de patrulare
nord-vietnameze. Momentul inceperii celui mai controversat razboi din
istoria Americii nu a fost fixat printr-o declaratie oficiala de
razboi, ci de o rezolutie a Congresului american care preciza ca
“Statele Unite considera ca mentinerea pacii si a securitatii
internationale in Asia de Sud-Est sunt esentiale pentru interesele lor
nationale si pentru pacea lumii”.
Esecul american
Dupa ce a ordonat raiduri de bombardament, Johnson, presedintele SUA, a
cerut Congresului mana libera pentru a actiona. Aprobarea forului
legislativ a fost cvasiunanima. Urmarea a fost declansarea
bombardamentelor sistematice asupra Vietnamului de Nord si, la 9
februarie 1965, trimiterea in sud a puscasilor marini cu misiuni de
lupta.
Pentru infrangerea comunismului vietnamez, americanii au folosit un
arsenal sofisticat din cadrul caruia nu au lipsit armele cu napalm,
defoliante, bombele “anti-personal” si “bombele cu aerosol”. Sutele de
mii de victime nu au reusit sa distruga vointa de rezistenta a
Hanoiului.
Puterea de la Saigon se dovedea a fi corupta si instabila, iar situatia
economica precara a Vietnamului de Sud a compromis regimul pana la cote
alarmante. Acuzatiile la adresa presedintelui Johnson, caruia i se
reprosa ca a pierdut Vietnamul, au inceput sa devina tot mai puternice
in societatea americana. In 1968, in Vietnam, se gaseau peste 700.000
de soldati americani, iar avioanele US Air Force lansasera mai multe
bombe decat trupele aliate in cel de-al doilea razboi mondial.
In martie 1972, 120.000 de militari nord-vietnamezi au patruns in
Vietnamul de Sud. Trupele americane si sud-vietnameze au fost luate
prin surprindere. Nici bombardarea masiva a Vietnamului de Nord,
inclusiv a Hanoiului si a portului Haifong, nu a mai putut schimba
soarta razboiului. “Ofensiva de Tet” (o sarbatoare din calendarul
vietnamez) a demonstrat guvernului de la Washington ca o victorie in
Vietnam ar implica angajamentul Statelor Unite intr-un razboi total.
Pacea in onoare
Convins ca America nu va castiga razboiul impotriva partizanilor din
jungla, Nixon, noul presedinte american, si-a inceput mandatul reducand
efectivele militare si intensificand bombardamentele. Nixon a promis ca
in urmatorii trei ani va obtine “o pace in onoare”, dar convorbirile de
pace, demarate la Paris, bateau pasul pe loc. Razboiul din Vietnam a
subliniat si mai puternic dezacordurile existente intre Franta si
Statele Unite. De Gaulle a condamnat razboiul si a insistat asupra
faptului ca singura cale de rezolvare a conflictului trebuie sa fie
dialogul. In cele din urma, prabusirea armatei sud-vietnameze si
ocuparea Saigonului de catre nord-vietnamezi a pus capat razboiului.
Nordul si Sudul au fost reunificate in Republica Socialista Vietnam.
Trupele Nordului ocupasera deja Sudul in momentul in care pacea era
semnata la Paris, pe un document ce consfiintea acceptarea de catre SUA
a conditiilor puse de Vietnamul de Nord. Nixon a afirmat ca a obtinut,
in sfarsit, “pacea in onoare”. Our Times, almanahul american al
secolului, consemna faptul ca aceasta pace “onorabila” a fost obtinuta
la sfarsitul celui mai lung razboi purtat vreodata de americani, in
urma unei infrangeri militare in fata unei tari mici si inapoiata din
punct de vedere tehnologic.
Impotriva razboiului!
Protestele impotriva interventiei americane s-a amplificat in timp in
intreaga lume, antrenand forte de stanga, social-democratiile europene,
unele segmente ale lumii catolice si tarile nealiniate. Cele mai mari
proteste impotriva razboiului au fost inregistrate in SUA in special
dupa ce, pentru a putea sustine efortul presupus de un razboi care se
prelungea, a fost reintrodusa recrutarea obligatorie, si pierderile de
vieti in randurile corpului expeditionar american au inceput sa se
acumuleze in mod dramatic. In noiembrie 1965, Norman Morison s-a
stropit cu benzina si, tinandu-si in brate fetita de un an, si-a dat
foc chiar in fata ferestrelor biroului lui Robert McNamara, secretar de
Stat la Departamentul Apararii. Protestele din interiorul SUA au ajuns
la un moment dat sa scindeze societatea americana, antrenata intr-o
dezbatere pro si contra, si a facut ca presedintele Lyndon B.Johnson sa
ia decizia de a nu se mai prezenta in alegeri si de a incepe
tratativele de pace de la Paris.
America incearca si astazi sa-si vindece ranile razboiului, se
straduieste sa-l uite, dar multi dintre cei care au fost implicati
direct in aceasta aventura nu-si pot afla linistea memoriei. Constiinta
colectiva a Americii si constiintele individuale ale multor americani
apeleaza inca destul de frecvent la lectia Vietnamului.
Un veteran de razboi, colonelul David H. Hackworth, amintea, in sapta-
manalul „Newsweek“ ca „unele dintre greselile pe care le-am facut in
Somalia sunt aproape identice cu cele din Vietnam: dependenta excesiva
de puterea de foc a armelor si de tehnologie; neputinta de a-l intelege
pe inamic; esecul operatiunilor serviciilor secrete si aroganta
liderilor razboiului, de la cei aflati la Casa Alba si Pentagon pana la
generalii de pe campul de lupta“. In Vietnam s-au perindat, in anii
razboiului, 2,7 milioane de americani sub arme.
Sindromul vietnamez
In timpul razboiului, moralul militarilor angajati in operatiunile
“cauta si distruge” din jungla vietnameza a scazut in mod dramatic.
Veteranii razboiului s-au intors cu traume psihice severe, numite de
specialisti “sindromul vietnamez”. Traumele psihice provocate de razboi
au fost inregistrate de catre Organizatia Mondiala a Sanatatii sub
denumirea de “stare de stres posttraumatic”. Din randurile
combatantilor americani, 14% au prezentat tulburari psihice sau reactii
acute de lupta.
Raspunsurile comune dupa expunerea la evenimente traumatice includeau:
un sentiment neobisnuit de a fi provocat; dificultati de a adormi sau
de a mentine somnul; cosmaruri sau flashback-uri; dificultati de
concentrare a atentiei; indiferenta in realizarea unor obiective;
explozii de iritabilitate sau manie, pierderea credintei religioase si
revolta impotriva divinitatii; conflicte familiale si profesionale
frecvente; oboseala neobisnuita, impietrire emotionala; anxietate
recurenta legata de siguranta personala; sentiment de singuratate;
tristete exagerata si depresie; sentimente de neajutorare, de vinovatie
si autoculpabilizare.
|