Obiectivele turistice din judetul Iasi Categoria: Referat Geografie
Descriere: Reteaua hidrografica ce dreneaza perimetrul judetului Iasi, cu o
densitate medie de 0,5 km/km2, este formata din bazinul mijlociu al
raului Prut, care uda partea de E a judetului Iasi, pe o distanta de 231
km, formand, totodata, si granita cu Republica Moldova, din cursul
mijlociu al Siretului, care strabate extremitatea de NV a judetului Iasi
pe directie NNV-SSE, pe o lungime de 76 km. Cursul inferior al Jijiei,
cu afluentii sai principali Bahlui, Miletin, Frasin, Bohotin s.a., este
afluentul drept al Prutului... |
|
||
|
|
|||
|
1 JUDETUL IASI. OBIECTIVE TURISTICE Motto... ”Sunt romani care n-au fost niciodata la Iasi , desi n-ar trebui sa fie nici unul , caci cine n-a fost aici nu poate sa strabata cu intelegere foile celor mai frumoase cronici , nu se poate patrunde dupa cuviinta de spiritul trecutului nostru care traieste in acest loc mai viu si mai bogat decat oriunde aiurea [...]. In constiinta lui nationala ar fi o lipsa daca el n-ar fi vazut orasul care a fost si-si zice inca astazi , cu mandrie , capitala Moldovei...” Nicolae Iorga Cine vrea sa descopere Iasul va intra aici ca pe o imensa poarta a istoriei noastre. La Iasi ”fiecare piatra vorbeste de trecut” , prin numarul mare de manastiri , muzee , case memoriale. De aceea putem spune ca orasul Iasi este un veritabil muzeu national , prin comorile de visterie si de arta pe care le are. Orasul Iasi , este resedinta si cel mai mare oras al judetului Iasi , fosta capitala a Moldovei , Romania. Astazi Iasul este cel mai important centru social,economic si cultural al Moldovei , remarcandu-se prin trecutul lui care se amesteca remarcabil cu prezentul. Vechile cladiri, acoperite de patina timpurilor se imbina armonios cu noile constructii, orasul cunoscand o dezvoltare puternica datorita invatamantului si economiei locale. Dintre personalitatile remarcate ale Iasului amintim: mitropolitul Varlaam, Dosoftei, Grigore Ureche, Miron Costin, Nicolae Milescu Spatarul, Ion Neculce, savantul de renume european Dimitrie Cantemir. Tot de aici s-au ridicat de-a lungul vremurilor Gheorghe Asachi, Mihail Kogalniceanu, Alexandru Ioan Cuza, Vasile Alecsandri, Alecu Russo, A. D. Xenopol, Vasile Conta, Titu Maiorescu, Mihai Eminescu, Ion Creanga, George Ibraileanu, Mihail Sadoveanu, Nicolae Iorga, Marian Ralea, dr. C. I. Parhon, Horia Hulubei, Gr.Cobalcescu, Petru Poni, Radu Cernatescu, Otilia Cazimir, Ionel Teodoreanu, Costache Negruzzi, Alexandru Philippide si Emil Racovita. De asemenea, Iasul se remarca prin faptul ca aici s-a nascut singurul roman care a primit premiul Nobel, si anume George Emil Palade. I Asezare geografica Iasul ofera o imagine unica prin asezarea sa. Este situat in zona de contact a Podisului Central Moldovenesc cu Campia Jijiei Inferioare (Campia Moldovei), in lunca si pe terasele raului Bahlui, la 45 – 95 m alt., un afluent al Jijiei, care se varsa in raul Prut. Situat in NE tarii, in partea central – estica a Moldovei, in bazinele mijlocii ale raurilor Prut si Siret, la intersectia paralelei de 47˚ latitudine N cu meridianul de 27˚ longitudine E, la granita cu Republica Moldova (in E), intre jud. Botosani (N), Suceava (NV) , Neamt (V si SV) si Vaslui (S si SE), se intinde pe 7 coline domoale, asemenea orasului Roma, cu altitudini variind intre 40 m in Lunca Bahluiului si 400 m in Dealul Paun si Dealul Repedea. Principalele coline sunt Copou, Tatarasi si Galata, are o suprafata de 3.770 ha si o populatie de 339.889 de locuitori. II Elemente generale privind cadrul natural A Relieful Apartine in intregime Podisului Moldovei, are un caracter pregnant sculptural, fiind alcatuit din platouri si dealuri prelungi, usor inclinate catre SE, cu inaltimi ce variaza intre 200 si 593 m, din campii colinare cu altitudini medii de 150 m si din vai largi cu sesuri aluviale extinse. Partea de NV a judetului Iasi este ocupata in proportie de 24 % de prelungirile de SE ale Podisului Sucevei in cadrul caruia se evidentiaza dealurile Holm, Lespezi, Tudora, Sangeap, Pietraria s.a. (ce formeaza laolalta o unitate deluroasa mai mare, cunoscuta sub numele de Dealu Mare) si colinele Ruginoasa-Strunga, ambele pe stanga Siretului si dealurile Runcu 454 m, Parcului 445 m, Soci 437 m, Tatarus sau Trestioara 430 m s.a. pe dreapta Siretului. Aici se inregistreaza si cea mai mare altitudine a judetului Iasi, respectiv 593 m in Dealul Tudora. Limitele intre Podisul Sucevei si Campia Moldovei (respectiv Campia Jijiei Inferioare) sunt foarte clare si sunt marcate printr-un abrupt cuestic de 200-300 m inaltime, pe aliniamentul localitatilor Deleni – Harlau – Cotnari – Cucuteni – Targu Frumos – Strunga. In partea de S si SE a judetului, se afla prelungirile de N ale Podisului Barlad, mai precis o subunitate a acestuia, cunoscuta sub numele de Podisul Central Moldovenesc, care ocupa 27 % din suprafata judetului. Podisul Central Moldovenesc se prezinta sub forma unei culmi principale cu directie E – V, cu inaltimi de 350 – 400 m, din care se desprind culmi secundare, mai scurte spre N si mai prelungi catre S. Inaltimile cele mai mari din acest sector se intalnesc in dealurile Tansa (466 m), Cetatea (467 m), Cheia Domnitei (458 m), Crasna (417 m), Movila (417 m), Repedea (416 m) s.a. Cea mai mare parte a teritoriului iesean (49 %) este ocupata insa de Campia Jijiei Inferioare, extinsa in partea central – estica a judetului cu altitudinea medie de 150 m, marginita la V si E de abrupturi cuestice, cu diferente de nivel de 200 – 300 m. B Clima Clima are un pronuntat caracter continental, apartinand tinutului climatic al Podisului Moldovei, marcat prin amplitudini termice (lunare si anuale) mari. Regimul climatic, influentat in mare masura de prezenta maselor de aer ale anticiclonilor atlantic si siberian, se caracterizeaza prin veri calduroase si secetoase si ierni friguroase, bantuite frecvent de viscole puternice, prezenta secetelor, brumelor tarzii de primavara si timpurii de toamna, a averselor de ploaie din timpul verii, insotite adeseori de caderi de grindina etc. Regimul termic inregistreaza valori medii multianuale ce variaza intre 8˚C in regiunile deluroase si 9,6˚C in campie. Temperatura maxima absoluta (40˚C) s-a inregistrat la Iasi (27 iulie 1909), iar minima absoluta (-36,3˚C) tot la Iasi (1 februarie 1937). Precipitatiile inregistreaza cantitati relativ mici, insumand, in medie, 500 mm anual pe cea mai mare suprafata a teritoriului iesean si 600 mm anual in partea de V a acestuia. Vanturile predominante bat dinspre NV, cu o frecventa medie anuala de 21,5 %, urmate de cele dinspre SE (13,0 %) si N (9,5 %). Cu toate ca vanturile care bat dinspre N, NE si E au o frecventa mai redusa, ele se manifesta foarte activ, mai ales in anotimpul rece, sub forma Crivatului. C Hidrografia Reteaua hidrografica ce dreneaza perimetrul judetului Iasi, cu o densitate medie de 0,5 km/km2, este formata din bazinul mijlociu al raului Prut, care uda partea de E a judetului Iasi, pe o distanta de 231 km, formand, totodata, si granita cu Republica Moldova, din cursul mijlociu al Siretului, care strabate extremitatea de NV a judetului Iasi pe directie NNV-SSE, pe o lungime de 76 km. Cursul inferior al Jijiei, cu afluentii sai principali Bahlui, Miletin, Frasin, Bohotin s.a., este afluentul drept al Prutului. Lacurile naturale sunt putine si de mica importanta, fiind intalnite in luncile Prutului, Siretului, Jijiei (lacul Rotunda), in schimb abunda cele antropice (iazurile si helesteele), construite de-a lungul vailor, constituind adevarate salbe, cu scopuri piscicole, pentru irigatii, de regularizare a debitelor raurilor si ca “supape” de atenuare a viiturilor etc. Judetul Iasi are peste 100 de iazuri si helestee, cele mai importanrte fiind Bulbucani, Gropnita, Malaesti, Larga-Jijia (construite pe Jijioara, afluent drept al Jijiei), Gurguiata, Strambu, Cantas, Ureche, Plopi (pe raul Gurguiata, afluent stang al Bahluiului), Paharnic (pe Bahluiet, afluent drept al Bahluiului), Cucuteni (pe Parau Voinesti, afluent drept al Bahluiului), Ciurbesti (pe Valea Locii), Aroneanu (pe raul Ciric) s.a. Dintre lacurile de acumulare, cele mai mari sunt Podu Iloaiei (pe Bahluiet), cu o suprafata de 150 ha si Tansa (pe Bahlui), cu o suprafata de 352 ha. D Vegetatia Vegetatia naturala este reprezentata atat prin elemente ce apartin silvostepei, raspandite in Campia Moldovei pe arii restranse, cat si prin paduri de foioase, care ocupa inaltimile Podisului Sucevei si ale Podisului Central Moldovenesc. Silvostepa se caracterizeaza printr-o vegetatie ierboasa xeromezofila si xerofila: paius, colilie, barboasa, firuta cu bulb, firuta de faneata, pir, precum si din cateva specii rare, ca stanjenelul, amareala, o specie xerofila de macris, sanziana s.a. In componenta padurilor de silvostepa se intalnesc stejarul, carpenul, ulmul, frasinul, teiul s.a. Zona padurilor de foioase se remarca prin existenta unor paduri de amestec, in componenta carora intra gorunul, stejarul, carpenul, jugastrul, frasinul s.a. Substratul de arbusti al acestor paduri este alcatuit din paducel, corn, sanger, alun, maces s.a. Local, pe dealurile mai inalte se intalnesc si paduri colinare de fag. In luncile raurilor se dezvolta zavoaie de plop si salcie. E Fauna Fauna este strans legata de specificul invelisului vegetal, distingandu-se elemente care traiesc in padurile de foioase, in zona de silvostepa, in luncile raurilor si in apele raurilor si lacurilor. In paduri sunt prezente cele mai multe specii faunistice, printre care se remarca mistretul, capriorul, veverita, lupul, vulpea, ciocanitoarea pestrita, cucul, turturica, porumbelul salbatic, fazanul s.a. Fauna de stepa si silvostepa cuprinde iepurele, popandaul, soarecele de camp, catelul pamantului, bizamul, ciocarlia, pitpalacul, graurul, prigoria, pajura de stepa, soparla, sarpele etc. Se intalnesc si unele raritati faunistice, ocrotite in rezervatia ”Fanatele de la Valea lui David”: o specie rara de vipera(Vipera ursinii), greierele improscator si fluturele Erergestis ostrogorichi. In apropiere de Iasi, la Cristesti, a fost colonizat iepurele de vizuina. In luncile raurilor si in preajma baltilor si iazurilor se intalnesc lisita, rata salbatica, carsteiul de balta, barza, starcul, cainele enot. Apele raurilor si lacurilor sunt bogate in crap, clean, lin, biban, scobar, mreana, somn, caras s.a. F Rezervatii naturale 1. Rezervatii Floristice si Forestiere REZERVATIA VALEA LUNGA Reprezinta o interesanta rezervatie floristica cu o suprafata de 0,20 ha, situata in apropierea satului Valea Lunga, la 3 km de orasul Iasi, pe niste dealuri domoale, in imprejurimile iazului Chirita. Aici avem posibilitatea sa admiram o leguminoasa rara, sub forma de tufa, cu flori galbene, denumita stiintific Caragana frutex, semnalata pentru prima data in aceasta statiune in anul 1863 de catre Joseph Szabo. Aceasta specie este raspandita din Siberia pana in Moldova unde intalnim cele mai vestice statiuni. FANETELE DE LA VALEA LUI DAVID Rezervatie floristica cu o suprafata de 50 ha, situata in partea sudica a Campiei Moldovei, la 5 – 6 km de orasul Iasi, pe valea paraului Valea lui David, la o altitudine de 80 – 100 m. Fanatul apartine regiunii de silvostepa din nordul Moldovei, cu palcuri de stejarete si gorunete, bogate in poieni, iazuri si terenuri mlastinoase, unele din ele cu soluri salinizate. Acest biotop natural prezinta numeroase alunecari de teren, formand un microrelief variat care in corelatie cu factorii abiotici au dat posibilitatea instalarii unui covor vegetal bogat in specii cu caracter pontic. Aici s – au identificat peste 500 de specii de plante superioare dintre care unele constituite raritati floristice pentru tara noastra, ca: amareala, barbusoara, stinjenei de stepa, clopoteii, varza tatarasca, steluta cu flori albastre, patlagina, stinjenelul, macrisul, migdalul pitic, insotite de unele specii de Stipa. Desi, rezervatie floristica, in acest mic parc natural intalnim si o bogata si variata fauna cum ar fi: lepidopterul, greierul improscator, vipera, soparla. Din cele cunoscute si prezentate succint reiese ca aceasta rezervatie adaposteste o flora si o fauna veche instalata pe teritoriul tarii noastre ce trebuie cunoscuta si protejata pentru prosperitate. PADUREA URICANI Rezervatie forestiera situata in regiunea dealurilor mijlocii din Podisul Moldovei, la cca 1 km sud de comuna Uricani, la o altitudine de 140 m, pe versantii usor inclinati unde se intinde o frumoasa padure de “sleau de deal” cu gorun si stejar pedunculat din care 68 ha sunt ocrotite de lege. Aceasta rezervatie contine pe langa gorun si stejar pedunculat, care sunt speciile de baza ale padurii, in proportii mai mici, carpenul, teiul, jugastrul, ciresul s.a. Subarboretul, destul de rar este compus din corn, singer, paducel, catina alba, salba moale. Flora ierbacee este constituita in principal din rogoz si lipitoare, specii indicatoare a solurilor bine structurate si intens humifere. Rezervatia forestiera Uricani se afla la 8 km de Iasi si reprezinta o zona de agrement a orasului, care trebuie protejata de distrugere. PADUREA HOMOSU DIN DEALUL MARE AL HIRLAULUI Rezervatia forestiera Homosu, cu o suprafata de 73,30 ha se afla in partea de nord – est a masivului paduros Dealul Mare – Hirlau, intre piraiele Dracului la sud si Valea Larga la nord, afluenti ai Humosului din bazinul Bahluiului, la hotarul comunei Deleni. Rezervatia este situata in regiunea de dealuri din nordul Moldovei, in etajul gorunetelor si al amestecurilor dintre acestea, si fag la o altitudine de 410 – 470 m, si reprezinta un interesant codru secular de fag, instalat pe un sol brun – roscat de padure. Stratul arborescent este reprezentat de fag, care este dispus in doua etaje: unul cu o longevitate de cca 160 de ani, tulpinile avand diametrul de 60 cm si altul de 60 de ani cu tulpini mai subtiri de cca 25 – 30 cm. Izolat, mai intalnim carpenul, frasinul si teiul argintiu. Stratul ierbaceu este format din: pochivnic, coltisor, brebenei, alior, pastita, gainusi s.a. 1 JUDETUL IASI. OBIECTIVE TURISTICE Motto... ”Sunt romani care n-au fost niciodata la Iasi , desi n-ar trebui sa fie nici unul , caci cine n-a fost aici nu poate sa strabata cu intelegere foile celor mai frumoase cronici , nu se poate patrunde dupa cuviinta de spiritul trecutului nostru care traieste in acest loc mai viu si mai bogat decat oriunde aiurea [...]. In constiinta lui nationala ar fi o lipsa daca el n-ar fi vazut orasul care a fost si-si zice inca astazi , cu mandrie , capitala Moldovei...” Nicolae Iorga Cine vrea sa descopere Iasul va intra aici ca pe o imensa poarta a istoriei noastre. La Iasi ”fiecare piatra vorbeste de trecut” , prin numarul mare de manastiri , muzee , case memoriale. De aceea putem spune ca orasul Iasi este un veritabil muzeu national , prin comorile de visterie si de arta pe care le are. Orasul Iasi , este resedinta si cel mai mare oras al judetului Iasi , fosta capitala a Moldovei , Romania. Astazi Iasul este cel mai important centru social,economic si cultural al Moldovei , remarcandu-se prin trecutul lui care se amesteca remarcabil cu prezentul. Vechile cladiri, acoperite de patina timpurilor se imbina armonios cu noile constructii, orasul cunoscand o dezvoltare puternica datorita invatamantului si economiei locale. Dintre personalitatile remarcate ale Iasului amintim: mitropolitul Varlaam, Dosoftei, Grigore Ureche, Miron Costin, Nicolae Milescu Spatarul, Ion Neculce, savantul de renume european Dimitrie Cantemir. Tot de aici s-au ridicat de-a lungul vremurilor Gheorghe Asachi, Mihail Kogalniceanu, Alexandru Ioan Cuza, Vasile Alecsandri, Alecu Russo, A. D. Xenopol, Vasile Conta, Titu Maiorescu, Mihai Eminescu, Ion Creanga, George Ibraileanu, Mihail Sadoveanu, Nicolae Iorga, Marian Ralea, dr. C. I. Parhon, Horia Hulubei, Gr.Cobalcescu, Petru Poni, Radu Cernatescu, Otilia Cazimir, Ionel Teodoreanu, Costache Negruzzi, Alexandru Philippide si Emil Racovita. De asemenea, Iasul se remarca prin faptul ca aici s-a nascut singurul roman care a primit premiul Nobel, si anume George Emil Palade. I Asezare geografica Iasul ofera o imagine unica prin asezarea sa. Este situat in zona de contact a Podisului Central Moldovenesc cu Campia Jijiei Inferioare (Campia Moldovei), in lunca si pe terasele raului Bahlui, la 45 – 95 m alt., un afluent al Jijiei, care se varsa in raul Prut. Situat in NE tarii, in partea central – estica a Moldovei, in bazinele mijlocii ale raurilor Prut si Siret, la intersectia paralelei de 47˚ latitudine N cu meridianul de 27˚ longitudine E, la granita cu Republica Moldova (in E), intre jud. Botosani (N), Suceava (NV) , Neamt (V si SV) si Vaslui (S si SE), se intinde pe 7 coline domoale, asemenea orasului Roma, cu altitudini variind intre 40 m in Lunca Bahluiului si 400 m in Dealul Paun si Dealul Repedea. Principalele coline sunt Copou, Tatarasi si Galata, are o suprafata de 3.770 ha si o populatie de 339.889 de locuitori. II Elemente generale privind cadrul natural A Relieful Apartine in intregime Podisului Moldovei, are un caracter pregnant sculptural, fiind alcatuit din platouri si dealuri prelungi, usor inclinate catre SE, cu inaltimi ce variaza intre 200 si 593 m, din campii colinare cu altitudini medii de 150 m si din vai largi cu sesuri aluviale extinse. Partea de NV a judetului Iasi este ocupata in proportie de 24 % de prelungirile de SE ale Podisului Sucevei in cadrul caruia se evidentiaza dealurile Holm, Lespezi, Tudora, Sangeap, Pietraria s.a. (ce formeaza laolalta o unitate deluroasa mai mare, cunoscuta sub numele de Dealu Mare) si colinele Ruginoasa-Strunga, ambele pe stanga Siretului si dealurile Runcu 454 m, Parcului 445 m, Soci 437 m, Tatarus sau Trestioara 430 m s.a. pe dreapta Siretului. Aici se inregistreaza si cea mai mare altitudine a judetului Iasi, respectiv 593 m in Dealul Tudora. Limitele intre Podisul Sucevei si Campia Moldovei (respectiv Campia Jijiei Inferioare) sunt foarte clare si sunt marcate printr-un abrupt cuestic de 200-300 m inaltime, pe aliniamentul localitatilor Deleni – Harlau – Cotnari – Cucuteni – Targu Frumos – Strunga. In partea de S si SE a judetului, se afla prelungirile de N ale Podisului Barlad, mai precis o subunitate a acestuia, cunoscuta sub numele de Podisul Central Moldovenesc, care ocupa 27 % din suprafata judetului. Podisul Central Moldovenesc se prezinta sub forma unei culmi principale cu directie E – V, cu inaltimi de 350 – 400 m, din care se desprind culmi secundare, mai scurte spre N si mai prelungi catre S. Inaltimile cele mai mari din acest sector se intalnesc in dealurile Tansa (466 m), Cetatea (467 m), Cheia Domnitei (458 m), Crasna (417 m), Movila (417 m), Repedea (416 m) s.a. Cea mai mare parte a teritoriului iesean (49 %) este ocupata insa de Campia Jijiei Inferioare, extinsa in partea central – estica a judetului cu altitudinea medie de 150 m, marginita la V si E de abrupturi cuestice, cu diferente de nivel de 200 – 300 m. B Clima Clima are un pronuntat caracter continental, apartinand tinutului climatic al Podisului Moldovei, marcat prin amplitudini termice (lunare si anuale) mari. Regimul climatic, influentat in mare masura de prezenta maselor de aer ale anticiclonilor atlantic si siberian, se caracterizeaza prin veri calduroase si secetoase si ierni friguroase, bantuite frecvent de viscole puternice, prezenta secetelor, brumelor tarzii de primavara si timpurii de toamna, a averselor de ploaie din timpul verii, insotite adeseori de caderi de grindina etc. Regimul termic inregistreaza valori medii multianuale ce variaza intre 8˚C in regiunile deluroase si 9,6˚C in campie. Temperatura maxima absoluta (40˚C) s-a inregistrat la Iasi (27 iulie 1909), iar minima absoluta (-36,3˚C) tot la Iasi (1 februarie 1937). Precipitatiile inregistreaza cantitati relativ mici, insumand, in medie, 500 mm anual pe cea mai mare suprafata a teritoriului iesean si 600 mm anual in partea de V a acestuia. Vanturile predominante bat dinspre NV, cu o frecventa medie anuala de 21,5 %, urmate de cele dinspre SE (13,0 %) si N (9,5 %). Cu toate ca vanturile care bat dinspre N, NE si E au o frecventa mai redusa, ele se manifesta foarte activ, mai ales in anotimpul rece, sub forma Crivatului. C Hidrografia Reteaua hidrografica ce dreneaza perimetrul judetului Iasi, cu o densitate medie de 0,5 km/km2, este formata din bazinul mijlociu al raului Prut, care uda partea de E a judetului Iasi, pe o distanta de 231 km, formand, totodata, si granita cu Republica Moldova, din cursul mijlociu al Siretului, care strabate extremitatea de NV a judetului Iasi pe directie NNV-SSE, pe o lungime de 76 km. Cursul inferior al Jijiei, cu afluentii sai principali Bahlui, Miletin, Frasin, Bohotin s.a., este afluentul drept al Prutului. Lacurile naturale sunt putine si de mica importanta, fiind intalnite in luncile Prutului, Siretului, Jijiei (lacul Rotunda), in schimb abunda cele antropice (iazurile si helesteele), construite de-a lungul vailor, constituind adevarate salbe, cu scopuri piscicole, pentru irigatii, de regularizare a debitelor raurilor si ca “supape” de atenuare a viiturilor etc. Judetul Iasi are peste 100 de iazuri si helestee, cele mai importanrte fiind Bulbucani, Gropnita, Malaesti, Larga-Jijia (construite pe Jijioara, afluent drept al Jijiei), Gurguiata, Strambu, Cantas, Ureche, Plopi (pe raul Gurguiata, afluent stang al Bahluiului), Paharnic (pe Bahluiet, afluent drept al Bahluiului), Cucuteni (pe Parau Voinesti, afluent drept al Bahluiului), Ciurbesti (pe Valea Locii), Aroneanu (pe raul Ciric) s.a. Dintre lacurile de acumulare, cele mai mari sunt Podu Iloaiei (pe Bahluiet), cu o suprafata de 150 ha si Tansa (pe Bahlui), cu o suprafata de 352 ha. D Vegetatia Vegetatia naturala este reprezentata atat prin elemente ce apartin silvostepei, raspandite in Campia Moldovei pe arii restranse, cat si prin paduri de foioase, care ocupa inaltimile Podisului Sucevei si ale Podisului Central Moldovenesc. Silvostepa se caracterizeaza printr-o vegetatie ierboasa xeromezofila si xerofila: paius, colilie, barboasa, firuta cu bulb, firuta de faneata, pir, precum si din cateva specii rare, ca stanjenelul, amareala, o specie xerofila de macris, sanziana s.a. In componenta padurilor de silvostepa se intalnesc stejarul, carpenul, ulmul, frasinul, teiul s.a. Zona padurilor de foioase se remarca prin existenta unor paduri de amestec, in componenta carora intra gorunul, stejarul, carpenul, jugastrul, frasinul s.a. Substratul de arbusti al acestor paduri este alcatuit din paducel, corn, sanger, alun, maces s.a. Local, pe dealurile mai inalte se intalnesc si paduri colinare de fag. In luncile raurilor se dezvolta zavoaie de plop si salcie. E Fauna Fauna este strans legata de specificul invelisului vegetal, distingandu-se elemente care traiesc in padurile de foioase, in zona de silvostepa, in luncile raurilor si in apele raurilor si lacurilor. In paduri sunt prezente cele mai multe specii faunistice, printre care se remarca mistretul, capriorul, veverita, lupul, vulpea, ciocanitoarea pestrita, cucul, turturica, porumbelul salbatic, fazanul s.a. Fauna de stepa si silvostepa cuprinde iepurele, popandaul, soarecele de camp, catelul pamantului, bizamul, ciocarlia, pitpalacul, graurul, prigoria, pajura de stepa, soparla, sarpele etc. Se intalnesc si unele raritati faunistice, ocrotite in rezervatia ”Fanatele de la Valea lui David”: o specie rara de vipera(Vipera ursinii), greierele improscator si fluturele Erergestis ostrogorichi. In apropiere de Iasi, la Cristesti, a fost colonizat iepurele de vizuina. In luncile raurilor si in preajma baltilor si iazurilor se intalnesc lisita, rata salbatica, carsteiul de balta, barza, starcul, cainele enot. Apele raurilor si lacurilor sunt bogate in crap, clean, lin, biban, scobar, mreana, somn, caras s.a. F Rezervatii naturale 1. Rezervatii Floristice si Forestiere REZERVATIA VALEA LUNGA Reprezinta o interesanta rezervatie floristica cu o suprafata de 0,20 ha, situata in apropierea satului Valea Lunga, la 3 km de orasul Iasi, pe niste dealuri domoale, in imprejurimile iazului Chirita. Aici avem posibilitatea sa admiram o leguminoasa rara, sub forma de tufa, cu flori galbene, denumita stiintific Caragana frutex, semnalata pentru prima data in aceasta statiune in anul 1863 de catre Joseph Szabo. Aceasta specie este raspandita din Siberia pana in Moldova unde intalnim cele mai vestice statiuni. FANETELE DE LA VALEA LUI DAVID Rezervatie floristica cu o suprafata de 50 ha, situata in partea sudica a Campiei Moldovei, la 5 – 6 km de orasul Iasi, pe valea paraului Valea lui David, la o altitudine de 80 – 100 m. Fanatul apartine regiunii de silvostepa din nordul Moldovei, cu palcuri de stejarete si gorunete, bogate in poieni, iazuri si terenuri mlastinoase, unele din ele cu soluri salinizate. Acest biotop natural prezinta numeroase alunecari de teren, formand un microrelief variat care in corelatie cu factorii abiotici au dat posibilitatea instalarii unui covor vegetal bogat in specii cu caracter pontic. Aici s – au identificat peste 500 de specii de plante superioare dintre care unele constituite raritati floristice pentru tara noastra, ca: amareala, barbusoara, stinjenei de stepa, clopoteii, varza tatarasca, steluta cu flori albastre, patlagina, stinjenelul, macrisul, migdalul pitic, insotite de unele specii de Stipa. Desi, rezervatie floristica, in acest mic parc natural intalnim si o bogata si variata fauna cum ar fi: lepidopterul, greierul improscator, vipera, soparla. Din cele cunoscute si prezentate succint reiese ca aceasta rezervatie adaposteste o flora si o fauna veche instalata pe teritoriul tarii noastre ce trebuie cunoscuta si protejata pentru prosperitate. PADUREA URICANI Rezervatie forestiera situata in regiunea dealurilor mijlocii din Podisul Moldovei, la cca 1 km sud de comuna Uricani, la o altitudine de 140 m, pe versantii usor inclinati unde se intinde o frumoasa padure de “sleau de deal” cu gorun si stejar pedunculat din care 68 ha sunt ocrotite de lege. Aceasta rezervatie contine pe langa gorun si stejar pedunculat, care sunt speciile de baza ale padurii, in proportii mai mici, carpenul, teiul, jugastrul, ciresul s.a. Subarboretul, destul de rar este compus din corn, singer, paducel, catina alba, salba moale. Flora ierbacee este constituita in principal din rogoz si lipitoare, specii indicatoare a solurilor bine structurate si intens humifere. Rezervatia forestiera Uricani se afla la 8 km de Iasi si reprezinta o zona de agrement a orasului, care trebuie protejata de distrugere. PADUREA HOMOSU DIN DEALUL MARE AL HIRLAULUI Rezervatia forestiera Homosu, cu o suprafata de 73,30 ha se afla in partea de nord – est a masivului paduros Dealul Mare – Hirlau, intre piraiele Dracului la sud si Valea Larga la nord, afluenti ai Humosului din bazinul Bahluiului, la hotarul comunei Deleni. Rezervatia este situata in regiunea de dealuri din nordul Moldovei, in etajul gorunetelor si al amestecurilor dintre acestea, si fag la o altitudine de 410 – 470 m, si reprezinta un interesant codru secular de fag, instalat pe un sol brun – roscat de padure. Stratul arborescent este reprezentat de fag, care este dispus in doua etaje: unul cu o longevitate de cca 160 de ani, tulpinile avand diametrul de 60 cm si altul de 60 de ani cu tulpini mai subtiri de cca 25 – 30 cm. Izolat, mai intalnim carpenul, frasinul si teiul argintiu. Stratul ierbaceu este format din: pochivnic, coltisor, brebenei, alior, pastita, gainusi s.a. 2. Rezervatii Paleontologice DEALUL REPEDEA Are o suprafata de 38 ha, situata la miaza – zi de orasul Iasi, reprezentand depozite masive de gresie calcaroasa si calcare oolitice de varsta sarmatianului mijlociu, care adapostesc o bogata fauna fosila reprezentata prin diverse specii de moluste. Aceste faune au fost studiate de marele nostru geolog Grigore Cobalcescu si publicate in anul 1862 in lucrarea: “Calcariul de Rapidea’. Studiile paleontologice au fost continuate de alti doi paleontologi romani si anume: I. Simionescu si I. Barbu (1940). Dealul de la Repedea reprezinta un biotop natural foarte variat care ofera conditii propice cercetarilor geologice, paleontologice, pedologice, floristice, faunistice, ecologice, fenologice si hidrobiologice. Din partea nordica a sa, ca si de pe Dealul Paun, se poate distinge zona de contact dintre cele doua unitati geomorfologice ale Podisului Moldovenesc, cat si splendoarea peisajului iesean. III Caile de comunicatie Reteaua de strazi a judetului continua pe cea din evul mediu, asigurand un trafic fluent, cu exceptia orelor de varf, cand numarul tot mai mare al mlastinilor duce la producerea unor ambuteiaje. Transportul in comun este asigurat prin autobuze, tramvaie, troleibuze si maxi-taxi.La nivel local si central, se discuta tot mai insistent planul realizarii unei sosele de centura, care sa preia traficul greu din oras. Iasii sunt nod feroviar (linii spre Vaslui, Ungheni, Targu Frumos, plus ramificatii spre Harlau si Dorohoi) cu statie de triaj la Socola. In oras sunt trei gari: Gara Centrala Iasi (Iasi si Iasi Nord), Nicolina si Socola.In partea de rasarit a orasului se afla Aeroportul International, modernizat recent. Prin intermediul nodurilor feroviare Iasi, Pascani, Letcani, Podu Iloaiei se asigura o accentuata dispersie a transportului feroviar in perimetrul judetului Iasi, cel mai intens trafic inregistrandu-se pe tronsoanele Roman – Pascani – Suceava (al magistralei feroviare Bucuresti – Ploiesti – Buzau – Bacau – Suceava – Vicsani spre Ucraina si Polonia) si Scanteia – Iasi – Ungheni (al magistralei feroviare Bucuresti – Ploiesti – Buzau – Marasesti – Tecuci – Barlad – Vaslui – Iasi – Ungheni spre Republica Moldova si Rusia). Majoritatea drumurilor publice converg in marele nod rutier al municipiului Iasi si, de aici, prin punctul de vama Ungheni, se disperseaza catre Republica Moldova, Ucraina si Rusia. Transportul aerian se realizeaza prin intermediul aeroportului din Iasi, care asigura legaturile directe atat cu capitala tarii (municipiul Bucuresti) , cu zona de vest a Romaniei, prin aeroportul Arad, cat si cu Republica Moldova, prin aeroportul din Chisinau. IV Obiectivele turistice A Obiective turistice ale cadrului natural - Parcul Copou; - Gradina Botanica din Iasi. B Obiective turistice antropice In municipiul Iasi sunt peste 20 de muzee si case memoriale: Complexul National Muzeal “Moldova”, adapostit in Palatul Culturii, cu sectii de istorie a Moldovei, de arta, de etnografie, de stiinta si tehnologie; Muzeul Unirii, inaugurat in 1959, cu prilejul sarbatoririi centenarului Unirii Moldovei cu Tara Romaneasca, cuprinde piese de mobilier, obiecte de decoratie interioara, documente si obiecte care au apartinut domnitorului Al. Ioan Cuza, lui Mihail Kogalniceanu, Vasile Alecsandri s.a. Muzeul etnografic al Moldovei (1943), adapostit (din 1954) in Palatul Culturii, poseda colectii de ceramica populara, piese de port popular, tesaturi, instalatii tehnice, obiecte legate de obiceiurile locuitorilor din Moldova etc.; Muzeul de istorie a municipiului Iasi; Muzeul Politehnic (masini cu aburi, motoare cu reactie si cu ardere interna, machete de centrale termice si hidraulice, aparate de telegrafie, telefonie si televiziune etc.); Muzeul chimiei iesene ”Petru Poni” (documente si obiecte legate de viata si activitatea savantului Petru Poni si a altor cercetatori printre care Anastasie Obregia, Radu Cernatescu, Petru Bogdan s.a.); Muzeul literaturii romane (inaugurat la 26 dec. 1972), cu exponate ale unor scriitori, amenajat in casa “Pogor” care a apartinut societatii literare “Junimea”; Muzeul teatrului, situat intr-un edificiu care dateaza din jurul anului 1800; Muzeul tiparului, organizat in casa “Dosoftei” (monument istoric) care, dupa restaurarea din 1970, cuprinde carti rare (Biblia de la Bucuresti, 1688, Psaltirea slavona, tiparita de Coresi in 1570 etc.); Muzeul de istorie naturala al Universitatii “Al. Ioan Cuza”, cu colectii de geologie, paleontologie si zoologie; Casele memoriale “Ion Creanga” (cunoscuta sub numele de “Bojdeuca din Ticau”, in care a locuit marele povestitor in perioada 1872 – 1889, amenajata ca muzeu in 1918), “Mihai Codreanu”, “George Toparceanu”, “Otilia Cazimir”, “Vasile Pogor”, unul dintre fondatorii Junimii; “Mihail Kogalniceanu”, “Mihail Sadoveanu” s.a. Spitalul “Socola”. In cartierul Nicolina din S-SV municipiului Iasi exista un complex balneo-climateric de interes local, cu functionare permanenta, cu ape minerale (de sonda) sulfuroase (de mare concentratie), iodurate, clorurate, bromurate, sodice, bicarbonatate, hipotermale, indicate pentru tratarea afectiunilor reumatismale, a celor posttraumatice, ginecologice, dermatologice. - Monumente Biserica avand hramul “Sfantul Nicolae” Domnesc, ctitorie din 1491 – 1492 a lui Stefan cel Mare (cu unele adaugiri din sec. 16), reconstruita in perioada 1884 – 1904 dupa planurile arhitectului francez André Lecomte du Noüy, este singurul monument pastrat in cadrul complexului Curtii Domnesti (care a fost intemeiata in 1434); aici au fost unsi domnii Moldovei din sec. 16 si pana in 1859; biserica Manastirii Galata, cu hramul “Inaltarea Domnului”, ctitorie din 1576 – 1578 a domnului Petru Schiopul (refacuta in anii 1582 – 1583, cu zid de incinta din 1726 – 1735 si turn – clopotnita datand din 1584 si completat in 1847 de Mihail Sturdza), are o catapeteasma pictata in 1838; biserica Manastirii “Trei Ierarhi”, ctitorie din anii 1635 – 1639 a domnuluiVasile Lupu, atribuita mesterului armean Ianache Etisi, reprezinta o sinteza a arhitecturii moldovenesti si muntenesti, fiind un monument unic prin bogatia si frumusetea decoratiei sculptate care imbraca in intregime fatadele (adevarate broderii in piatra). Infatisarea intiala a bisericii “Trei Ierarhi” a fost partial alterata de restaurarea efectuata in anii 1882 – 1890, dupa planurile arhitectului francez André Lecomte du Noüy, cand au fost distruse picturile murale interioare si s-au demantelat anexele bisericii. Manastirea “Trei Ierarhi” a fost reinfiintata in 1991, prin grija I. P.-S. Mitropolit Daniel. In biserica se afla mormintele lui Vasile Lupu, Dimitrie Cantemir si Alexandru Ioan Cuza. In apropiere de biserica “Trei Ierarhi” se afla Catedrala romano – catolica, avand hramul “Adormirea Maicii Domnului, cunoscuta si sub numele de “Biserica franciscanilor”, zidita in anii 1782 – 1789 pe locul unei biserici din lemn, construita in 1753 si distrusa de incendiul din 1766. Biserica actuala, construita in stil baroc, pastreaza picturi murale interioare, executate in 1869 de calugarul Franciscan Giuseppe Carta din Palermo, un altar din marmura, realizat in 1970 si o orga cu 21 de registre. In prezent, aici se afla sediul Episcopiei catolice Iasi; Manastirea Golia, cu biserica avand hramul “Inaltarea Domnului”, este o ctitorie de la inceputul sec. 16 a marelui logofat Ioan Golia si mentionata documentar, prima oara, in 1564 (o inscriptie pe o cruce din aur). Biserica Manastirii Golia este un important monument architectonic in care se imbina traditia moldoveneasca cu unele elemente renascentiste; biserica Manastirii Cetatuia, cu hramul “Sfintii Apostoli Petru si Pavel”, este ctitoria, din anii 1668 – 1672, a domnului Gheorghe Duca, fiind inconjurata de un puternic zid de aparare (inalt de 7 m si gros de 1,4 m), strajuit de turnul portii, datand din 1670. Manastirea Cetatuia, care mai cuprinde casele domnesti, o casa egumeneasca s.a., se afla pe inaltimea Cetatuia din SE orasului. Aici se afla mormantul domnului Gheorghe Duca si al fiicei sale, Maria; biserica cu hramul “Sfantul Ioan Botezatorul”, ctitorie din 1636 a domnului Miron Barnovschi; biserica Manastirii Frumoasa, cu hramul “Sfintii Arhangheli Mihail si Gavriil”, a fost construita in perioada 1583 – 1586 prin grija hatmanului Melentie Balica si refacuta in anii 1726 – 1733, cand i se adauga tinda, se executa picturile murale, se construiesc casele domnesti, zidul de incinta, turnul clopotnita s.a. Biserica pastreaza picturi murale interioare originare, executate in tempera, si o catapeteasma din 1833. In pridvorul bisericii se afla mormantul domnitei Ruxandra, fiica lui Grigore II Ghica; Catedrala mitropolitana cu hramul “Intampinarea Domnului”, a fost construita in anii 1883 – 1839 dupa planurile arhitectului roman de origine austriaca, Gustav Freiwald, prin grija Mitropolitului Veniamin Costache. Aici se afla racla cu moastele Sfintei Cuvioase Parascheva, adusa de domnul Vasile Lupu de la biserica “Sfantul Gheorghe” din cartierul Fanar din Istanbul si depusa intial la biserica “Trei Ierarhi”; biserica cu hramul “Nasterea Maicii Domnului” – Tarpalari; biserica avand hramul “Intrarea in Biserica a Maicii Domnului”; biserica cu hramul “Schimbarea la Fata” – Alba (fosta “Nasterea Maicii Domnului); biserica “Sfantul Ioan Gura de Aur” – Zlatavst; in aceasta biserica se afla mormantul lui Barbu Lautarul; biserica “Sfantul Dumitru” – Bals; biserica avand hramul “Duminica Tuturor Sfintilor” – Banu; biserica “Sfantul Teodor”; biserica cu hramul “Sfintii Patruzeci de Mucenici (1760), la care a fost diacon Ion Creanga; biserica “Sfantul Gheorghe” – Mitropolia Veche; Biserica romano – catolica (1789); biserica “Sfantul Spiridon”; biserica avand dublu hram – “Sfantul Apostol Toma si Sfanta Ecaterina”; biserica cu hramul “Schimbarea la Fata” – Socola; biserica “Buna Vestire”; biserica avand hramul “Nasterea Maicii Domnului”; biserica armeano – gregoriana, cu hramul “Sfanta Nascatoare”; biserica “Sfantul Haralambie”; biserica avand hramul “Cuvioasa Parascheva”; biserica “Sfantul Atanasie si Chiril” – Copou; biserica “Sfanta Treime” – Pacurari; biserica “Sfanta Maria” – Lipoveneasca; biserica “Sfintii Apostoli Petru si Pavel” in care se afla mormantul lui Alecu Russo. Arhitectura civila din municipiul Iasi este reprezentata prin mai multe constructii importante: casa “Dosoftei” in care a functionat o tiparnita in care este amenajat, astazi, Muzeul tiparului; palatul lui Alexandru Ioan Cuza, astazi Muzeul Unirii; palatul “Cantacuzino – Pascanu”, astazi spital; palatul lui Mihai Sturdza, astazi sediul Conservatorului); casa “Beldiman”; palatul “Roset – Roznoveanu”, astazi sediul Primariei municipale; casa “Alecsandri”; casa “Bals”; casa “Ghica”; casa “Gane”; casa “Pogor”; cladirea Universitatii “Alexandru Ioan Cuza”; cladirea Teatrului National; Palatul Culturii, edificiul monumental construit pe locul vechilor Curti Domnesti; Cladirea Bibliotecii Centrale Universitare “Mihai Eminescu”; Observatorul astronomic. Numeroase case memoriale: Bojdeuca lui Ion Creanga din cartierul Ticau, casele scriitorilor Mihail Sadoveanu, George Toparceanu, Vasile Alecsandri (azi Muzeul Teatrului), Mihail Kogalniceanu s.a., a istoricului A. D. Xenopol, a biologului Emil Racovita s.a. - Statui si monumente Monumentele scriitorilor Vasile Alecsandri, Mihail Kogalniceanu, Mihai Eminescu, Ion Creanga, Costache Negri, Gheorghe Asachi, Miron Costin, statuia lui Dimitrie Cantemir, statuia ecvestra a lui Stafan cel Mare, statuile lui Vasile Lupu, Alexandru Ioan Cuza, Stefan cel Mare, Dosoftei, Petru Rares. Obeliscul ridicat in memoria victimelor pogromului din 28 – 30 ianuarie 1941. La sfarsitul anului 1996, activitatea turistica de pe teritoriul judetului Iasi avea la dispozitie 46 de unitati de cazare cu o capacitate totala de 3.166 locuri, din care 16 erau hoteluri, 9 campinguri, 12 vile, 6 tabere pentru elevi si 2 cabane. V Concluzii “Tudor Arghezi a scris odata ca iubeste Parisul,nu pentru cladirile si monumentele sale,ci pentru lumina care sta deasupra lui de cand se numea Lutetia si pana azi.Parafrazandu-l cred ca pot spune ca si peste Iasi a stat o lumina,nu peste 20 de secole,ci aproape un secol,dar cu speranta reaprinderii ei cat mai curand.Este foarte greu sa insufli privitorului atmosfera si caracteristicile unui oras printr-o insiruire de carti postale mai ales cand acest oras se numeste Iasi.Ce poti scoate in evidenta prin acestea?cladirile si monumentele?strazile si animatia lor?si personalitatile care au circulat pe aceste strazi?Tot ele indica starea de spirit care a existat si s-a mentinut in decursul timpului,fie in vremuri de restriste,fie de prosperitate,cu plusuri si minusuri,atat pe plan material cat si spiritual…” Eduard Ionescu Bibliografie Sandru, I., Bacauan, V., Ungureanu, Al. (1972), – Judetele Patriei. Judetul Iasi, Editura Academiei Republicii Socialiste Romania, Bucuresti. Ghinea, D. (2000), - Enciclopedia Romaniei, Editura Stiintifica si Enciclopedica, Bucuresti. Mohan, Gh., Ardelean, A., Georgescu, M. (1993), - Rezervatii si monumente ale naturii din Romania, Editura Casa de Editura si Comert “Scaiul”, Bucuresti. www. despre Iasi. Ro www. Obiective turistice din Iasi. Ro |
|||
| Referat oferit de www.ReferateOk.ro | |||
Varianta Printabila 
Free Download Referat PDF
Free Download Referat Word |
Home : Despre Noi : Contact : Parteneri |  |
