1
Catastrofele naturale
Catastrofele
naturale sunt
schimbări cauzate de natură a suprafeţei pământului, a atmosferei, care
influenţează la rândul lor biosfera (vieţuitoarele din regiune).
Pentru
analizarea
catastrofelor naturale trebuie luate în vedere anumite componente
cauzale ca:
* Creşterea exponenţială a
numărului
populaţiei globului terestru
*
Ridicarea nivelului de trai a populaţiei cu acumulare de valori, ce
duce
la pierderi economice mai mari în cazul catastrofelor
*
Concentraţia mare a populaţiei în anumite regiuni (Tokio 30 milioane
loc.)
ridică de asemenea gradul pierderilor umane
*
Industrializarea zonei de coastă, sau turismul în regiunile expuse
catastrofelor (Florida)
* Prin
anumite construcţii, ca diguri limitând zona inundabilă pe cursul unui
râu
*
Schimbarea climatică la care după anumite studii ar contribui şi lipsa
suficientă de protecţie a mediului înconjurător (ecologie).
Exemple de catastrofe naturale
* Cicloanele
în regiunile unde bântuie musonul uraganul,
taifunul pot produce catastrofe naturale
Musonul (arabă
"mausin" = "anotimp) Este un vânt peramnent care
suflă pe teritoriul Asiei de sud (India, partea vestică a peninsulei
Indochina,
Bangladesh, Birmania, Indonezia) şi Oceanul Indian ajungând iarna până
la
coasta de nord a Australiei, şi coasta estică a Africii (Madagascar şi
Mozambic) deviază spre vest Alizeele şi conturbă calmul ecuatorial.
* Pe
când Musonul de vară suflă dinspre Oceanul Indian, aducând pe
teritoriul Asiei
de sud umezeală, cu ploi bogate care asigură agriculturii 2 - 3 recolte
pe an.
In această regiune geografică trăind 2/5 din numărul populaţiei
globului.
Dar
în
acelaşi timp Musonul de vară poate creşte ca intensitate
transformându-se în
cicloane ce produc adevărate catastrofe naturale.
*
Musonul de iarnă durează 6 luni, cealaltă jumătate a anului (octombrie
-
aprilie) schimbându-se raportul de presiune atmosferică, î-şi schimbă
direcţia
suflând dinspre uscat spre ocean, aduce secetă, influenţând direcţia
Alizeelor
(Pasat) şi calmul ecuatorial de pe teritoriul Africii de est (regiunea
pădurilor tropicale), unde spre deosebire de Asia, vântul traversând
Oceanul
Indian va deveni un vânt umed ce aduce ploi.
* Tsunami sau valul mareic reprezintă o undă energetică de
tip mecanic ce se propagă prin apa oceanelor, ca urmare a producerii
unor
erupţii subacvatice sau a unor cutremure submarine sau de coastă foarte
puternice (7-9 grade pe scara Richter).
Valul tsunami (din limba japoneză: val de port) se
propagă diferit faţă de valul obişnuit. În larg, la ape adânci, valul
mareic
prezintă viteze foarte mari: de la 300m/s la 700m/s, şi se propagă în
toată
masa apei (pe toata adâncimea oceanului), nu doar la suprafaţă, ca
valul
obişnuit, creat de vânturi. Înălţimea
lui variază de la câteva zeci de centimetri până la câţiva metri. El se
înalţă
spre coastă, căpătând aspectul unui mal teşit, măturând în continuare
fundul
oceanului, pentru ca la mal să se manifeste ca un zid de apă care
năvăleşte pe
uscat.
Semne de coastă la apariţia unui tsunami
1
La început, apa oceanului se retrage ca din senin.
La orizont apare un mic "zid de apă" sau nişte "vălurele",
dispuse unele peste altele, ce se reped spre uscat. Apa ocupă cu viteză
spaţiul
gol creat, şi intră cu viteză mare pe plajă.
* Cutremurele
de pământ pot produce de asemenea pierderi mari materiale şi de
vieţi
omeneşti
Cutremur sau
seism sunt termenii folosiţi pentru mişcările pământului, ce
constau în vibraţii originate în zonele interne ale Terrei, propagate
în formă
de unde prin roci. Aceste vibraţii rezultă din mişcările plăcilor
tectonice,
fiind des cauzate de o activitate vulcanică.
În unele ţări, cuvântul cutremur este folosit doar
pentru acele mişcări ale plăcilor tectonice care provoacă daune majore
şi seism
sau mişcări seismice pentru cele care trec neobservate.
Scara seismologică a lui Richter este o scală logaritmică, care este
folosită pentru a evalua intensitatea cutremurelor.
* Vulcanismul
cu toate formele sale este un factor determinant al catastrofelor
Vulcanii sunt
rezultatul proceselor geodinamice ale vulcanismului, ce au loc şi pe
celelalte corpuri din sistemul solar, nu numai pe pământ, ca vulcanii
cunoscuţi
pe lunile planetelor (Io - satelitul lui Jupiter sau Triton - satelit
al lui
Neptun) sau vulcanii stinşi de pe planetele Marte şi Venus.
Activitatea vulcanilor pot produce catastrofe
naturale semnalate în istorie, sau pot influenţa clima pământului prin
cantităţile mari de gaze şi cenuşă vulcanică produsă de vulcanii activi.
În acelaşi timp activitatea vulcanică are şi
efecte pozitive prin crearea unor soluri fertile, prin rocile nou
formate din
care rezultă materiale de construcţie; de asemenea energia geotermică
este tot
mai folosită la încălzire, sau vulcanii sunt atracţie turistică.
Un produs de asemenea important al vulcanismului
sunt mineralele utile importante mineritului.
O zecime din din populaţia globului terestru
trăiesc în zona de influenţă a vulcanilor activi.
Obsevatoare ţin sub supraveghere permanentă aceşti
vulcani activi, înregistrând şi analizând activitatea lor, aceste date
servind
în prognoza activităţii vulcanului şi alarmă în cazul unei erupţii
probabile.
* Seceta
sau inundaţiile care se repetă aproape periodic în anumite
regiuni
ale globului
Seceta este o
stare extremă, caracterizată prin faptul că o anumită regiune suferă
din cauza lipsei necesarului de apă. Seceta poate fi clasificată ca:
- Secetă
meteorlogică când domneşte o perioadă mai lungă de timp lipsa completă
a
precipitaţiilor sau când precipitaţiile cad în cantităţi foarte mici.
- Secetă
agricolă când există o cantitate insuficientă de apă necesară
agriculturii
(provenită din precipitaţii sau ape freatice)
- Secetă
hidrogeologică când scade substanţial nivelul pânzei de ape freatice
(rezervorul de apă subterană), nivelul apelor curgătoare şi al celor
stătătoare.
Urmări ale catastrofelor naturale
*
Dispariţia dinozaurilor
*
Dispariţia unor civilizaţii istorice, sau a continentului Atlantida
* In
prezent catastrofele naturale ca tsunami, cutremurele, inundaţiile şi
erupţiile
vulcanice, seceta cauzează pe lângă pierderile umane şi ajungerea unor
populaţii la limita sărăciei.
|