1
ERA
GLACIARA
Sa ne inchipuim un frig mare de tot, furtuni de
zapada
dinspre nord, un peisaj plin de zapada si ghetari, si astfel putem avea
o
imagine despre cum arata Pamantul in era glaciara cu 1,7 milioane de
ani pana
la 10 mii de ani in urma.
Aproape in toate colturile lumii au ramas urme din
timpurile
stravechi ale felului in care s-a format Pamantul. Muntii inalti,
dealurile ce
se intind la poalele lor, piatra utilizata pentru constructia oraselor
spun
foarte multe despre aceste transformari. Aceste urme le dau geologilor
date
despre o perioada care difera foarte
mult de conditiile climaterice de azi. Marea parte a lumii era
acoperita de un
strat gros de gheata, care se intindea de la polurile foarte reci spre
Ecuator.
Pamantul, in stransoarea erei glaciare, in timpul furtunilor de zapada,
ce
suflau dinspre nord spre sud, era o
planeta rece, cenusie.
Planeta inghetata
Din depunerile de sfaramaturi lasate de gheata,
cat si din
suprafetele line rase de aceasta in miscare, geologii considera ca nu
este
vorba doar de o singura era glaciala, ci de sapte ere. Prima a inceput
cu 2,3
miliarde de ani in urma, in perioada precambrianului. Ultima si cea mai
bine
cunoscuta, a fost in pleistocen, a inceput cu 1,7 milioane de ani in
urma, si
s-a terminat acum 10 mii de ani. Aceasta perioada se numeste simplu -
era
glaciara.
Valuri de caldura
In aceasta perioada stratul de gheata polara s-a
extins pe
partile de nord ale Europei si ale Americii de Nord. Acele locuri, care
nu au
fost acoperite de gheata au devenit tinuturi reci de tundra si de
stepa, dar
existau si zone de clima mai calda, in jurul Ecuatorului existau paduri
tropicale si deserturi. Aceste oaze calde au mentinut in viata multe
specii de
plante, reptile si mamifere.
In perioada glaciara clima nu a fost rece tot
timpul. Calota
de gheata nordica de multe ori s-a extins, apoi s-a retras, in
perioadele de
mijloc, in unele parti ale planetei era mult mai cald decat azi. Clima
din
sudul Angliei intr-o perioada a fost aproape tropicala: din fosile
pietrificate
se stie ca pe malul Tamisei odinioara traiau elefanti si hipopotami.
Chiar si
Bazinul Carpatic a avut o clima mai calda.
Aceste perioade caracterizate de clima calda -
interglaciarele, sau perioadele inter-glaciare, au durat cateva sute de
mii de
ani. Cand ghetarii imensi au pornit iarasi spre sud, au produs mari
schimbari
in formele geografice pe care analizandu-le geologii pot urmari cu
exactitate
ce s-a intamplat. Miscarea ghetarilor uriasi schimba relieful in doua
feluri:
prin eroziune si prin depunere de aluviuni.
1
Gheata in miscare a ras suprafata de pamant pe
care a
alunecat: acesta a fost eroziunea. A taiat noi stanci, si sfaramaturile
le-a
transportat cu sine. Gheata in miscare si piatra sfaramata, impreuna
actionau
ca o pila uriasa: unde au trecut au slefuit pamantul si au taiat in el
brazde
uriase, vaile astfel create apoi s-au adancit si s-au latit in
formatiuni cu
sectiunea in U.
Aluviunile s-au format din sfaramaturile lasate de
ghetari.
Deseori gheata s-a topit peste aluviunile aduse: in acest caz este
caracteristica depunerea creata din argila formata din granule fine,
amestecata
cu pietris, si pietre "imprastiate" pe suprafete intinse, denumite si
pietre calatoare. Majoritatea tinuturilor Europei de Nord si ale
Americii de
Nord s-au format in acest fel.
Ce cauzeaza glaciatiunea?
Cercetatorii inca nu stiu exact de ce apar erele
glaciare.
Unii considera ca in ultimele cateva milioane de ani Polul Nord si
Polul Sud
treptat au devenit mai reci ca niciodata, pana azi. Se presupune, ca
aceasta
este cauzata de translatia continentelor: este vorba despre procesul
care
treptat desparte si indeparteaza intre ele cele sase continente ale
planetei
noastre.
Acum 300 milioane
de ani
exista
un singur continent urias:
Pangaea. Cu toate ca acesta s-a faramitat in mod treptat, miscarea
continentelor a fost de asa natura, incat Oceanul Inghetat din jurul
Polului
Nord a fost inconjurat de uscat.
Din aceasta cauza apele Oceanului Inghetat se
amesteca in
foarte mica masura cu apele calde din sud. Vara niciodata nu poate sa
se
incalzeasca cu adevarat, in partile nordice este acoperit de gheata pe
toata
perioada anului.
Apele mai calde nu au nici o influenta asupra
Antarcticii
(la Polul Sud), din aceasta cauza continentul este vesnic inghetat.
Intoarcerea marelui inghet
Scaderea temperaturii globale are si alte cauze.
Una dintre
cauzele posibile poate fi schimbarea continua a unghiului de inclinare
a axei
Pamantului, in plus traiectoria Pamantului are o forma neregulata:
aceasta
inseamna ca periodic suntem mai departe de Soare.
Daca activitatea Soarelui se schimba numai cu 1%,
aceasta,
se presupune ca va produce schimbarea cu 1 grad Celsius a temperaturii
medii
globale. Toate aceste efecte impreuna sunt suficiente pentru a produce
o noua
era glaciara.
Dupa alte teorii o glaciatiune poate fi produsa si
din cauza
acumularii de praf in atmosfera Pamantului ca urmare a poluarii
mediului
inconjurator. Unii cercetatori au ajuns la concluzia ca era
dinozaurilor a luat
sfarsit in urma impactului unui meteorit urias cu Pamantul, impact care
a
ridicat un imens nor de praf in atmosfera. Acest nor de praf a captat
razele
solare si a inghetat Pamantul. Cauze asemanatoare pot concura la
aparitia unei
noi ere glaciare.
Unii cercetatori prevad ca peste 5 mii de ani va
incepe o
noua perioada glaciara. Dupa altii, era glaciara nu s-a terminat!
Exponentii
acestei pareri aduc argumentul ca era glaciara din pleistocen s-a
terminat acum
zece mii de ani, si acum ne aflam probabil intr-o perioada
interglaciara, si
gheata s-ar putea intoarce la un moment dat in viitor.
|