1
Plaiul
Closani. Datini si obiceiuri
Principalele cuvinte cheie ar putea fii
:
,,traditie’’, ,,harnicie’’,
,,ospitalitate’’.
Inainte de a studia acest subiect stiam
cateva lucruri despre traditiile si obiceiurile din aceasta zona insa
nu era
multumit .
Am ales acest subiect din doua motive:
unu
pentru a sti mai multe despre traditiile si obiceiurile din zona mea
natala si
al doilea motiv pentru a prezenta si altora aceste traditii.
Sursele de informare au fost sarace din
punct de vedere material, insa cea mai mare parte a informatiei am
cules-o de
la oamenii din partea acestor locuri.
Zona etnografica Plaiul Closani
face parte
din regiunea Oltenia Nordica, fiind incadrata in podisul Mehedinti la
care se
aduga asezarile situate pe Motrul Superior. Se prezinta ca o unitate
distincta,
cu trasaturi fizico- geografice si umane aparte, care o
individualizeaza de
zonele limitrofe.
Apelativul de Plaiul Closani a intrat in
constiinta poporului roman la inceputul secolului al –XIX- lea,
datorita lui
Tudor Vladimirescu. Acesta a fost conducatorul revolutiei de la 1821 si
Vataf
de Plai al tinutului Closanilor,
bucurandu-se de mult respect din partea mosnenilor din satele Plaiului,
sate
care au dat si cea mai mare parte de luptatori din oastea de panduri.
Zona este
situata intr-un fermecator peisaj natural ce se intinde pe suprafta a
doua
judete, Gorj si Mehedinti, a avut legaturi permanente in decursul
istoriei , cu
asezarile din zona de munte de pe raurile Timis
si Cerna, dar si posibilitati de
comunicare cu Transilvania.
Zona
este situata in
partea de nord a judetului Mehedinti si in nord-vestu judetului Gorj.
Alcatuirea litologica, fragmentare
tectonica si varietatea reliefului,
caracterizat prin vai stramte si forme carstice , confera un aspect
muntos, cu
toate ca altitudinea este mai coborat si sunt prezente numeroase
platouri, ceea ce a dus la aparitia de
locuinte
neparmanente (conace) . Reteaua hidrografica este formata din raurile Cerna, Topolnita, Bulba, Brebina, Motru Sec,
Motru
in care se varsa o serie de paraie. Datorita reliefului carstic
cursurile de
apa se pierd in subteran , aparand intr-un alt loc, purtand denumirea
de
sohodoalele (Ex: Sohodolaele Mari, Sohodoalele Mici). Tot la reteaua
hidrografica intra si lacurile, care sunt de acumulare (Valea Mare) sau
carstice (Zaton) .
In satele din Plaiul Closani s-a
instalat un
mod de viata si o cultura populara cu
trasaturi originale ce difera de zonele
invecinate din Gorj si Mehedinti, dar si de cele din imediata
apropiere, Banat
si Transilvania.
Aceste
particularitati distincte se constata in structura asezarilor cu
gospodarile
din sat ce sunt dublate de conace in zona de deal si munte, in ocupatii
si
mestesuguri, in arhitectura locuintei si a constructiilor gospodaresti,
in
tesaturi decorative si de uz propiu, in obiecte de podoaba, in creatii
artistice si in obiceiuri.
In Plaiul Closanilor se practica
ocupatiile
mixte de tip agro –pastoral la care se adauga
si altele(prelucrarea lemnului, torsul si tesutul, vararitul).
Terenurile agricole sunt slab roditoare si
reduse ca intindere, acestea aparand printre fanete , pe dealuri si
chiar in
paduri ( spatii rezultate in urma secuirii copacilor). Tehnicile
folosite la
prelucrarea pamantului sunt arhaice,iar ca unelte se folosesc : sapa,
sapoiul,
cazmaua, grapa facuta din maracini si plugul.
Un
obicei important,
care se petrece de 2 ori pe an, este suitul si coboratul oilor de la
munte (transhumanta).
Suitul oilor la munte se face de obicei in prima duminica din mai, cand
oile
sunt luate in ,,paza’’, atunci are loc masuratul oilor si se stabileste
cantitatea de branza pe care o ai de primit. Sunt cunoscute asa- zisele
,,drumuri ale oilor’’ ( Ex: prin Motru Sec trec cei care vin din zona
Titerlesti, Brebina, Orzesti, Motru Sec si se indreapta spre muntii
Oslea,
Bulzu,Balmesu,Scarita etc.).
Coboratul
oilor de la
munte incepe dupa Sfanta Marie Mare (15 august).
O alta caracteristica a zonei este dat
de
produsele rezultate in urma prelucrari lemnului. Astfel apar produse
diferite
de alte zone, cum sunt: leaganul pentru copii, lada de zestre din zona
Motru
Sec, banita, ciubere, sindrila etc. Un alt element reprezentativ este
dat de
prezenta numeroasa a morilor cu ciutura si a pivelor, cunoscute de
localnici dupa
numele propietarilor: Martineasca,
Orzestilor, Moara lu’ Romica etc.
Specificitatea acestei zone este
data si de
obiceiurile si traditiile care sunt pastrate cu sfintenie din mosi
stramosi.
Taranul din aceasta zona stie sa sa bucure de fiecare lucru dat de la
Dumnezeu
si stie sa-i multumeasca, in felul lui, pentru orice fapta.
De la ritualurile legate de botez, nunta si
moarte la traditiile de peste an, acesti ,,oameni ai muntilor ’’
pastreaza si
duc mai departe fiecare obicei in parte.
In
urmatoarele randuri voi face o prezentare a obiceiurilor din Plaiul
Closanilor:
Obiceiurile de
nastere: Toate
ritualurile sunt facute de catre moasa. O atentie deosebita se acorda primei scalde, in care se pune un
banut de argint, ou, grasime flori precum si alte obiecte ale caror
insusiri
pot trece asupra copilului ( ex: creion, carte, bani, etc.). Daca
copilul este
bolnav sau daca unei femei nu i-au trait
copiii, atunci copilul va fii ,,vandut’’, fie va fi pus in drum si va
fi dat
primei persoane care trece fie va fi dat pe o fereastra, asezat pe un
foras cu
cenusa. In ziua de 1 ianuarie copilul este ridicat cu capul la grinda
casei.
Obiceiurile de
nunta : Nunta este ritualul cel mai bogat si mai plin de bucurie dintre toate celelate
manifestari din ciclurile vietii. Nunta incepe cu petitul fetei si
invitarea
nuntasilor. Un rol important il are cumnatul de mana, acesta merge
sambata
seara sa invite sateni la bucuria lor , dandu-le sa bea rachiu din
plosca care
este ornata cu busuioc si o batista.
Ziua de duminica incepe cu imbracarea
miresei
, apoi cu ,,adapatul miresei’’, urmata de venirea mirelui la casa
miresei. Cand
ajunge la casa miresei acestuia i se arata o baba spunandu-i ca aceasta
este
mireasa, pe care acesta o refuza. Intrebat
de gazda ce cauta, acesta raspunde, prin versuri (cocolosenii) ca isi
cauta
mireasa. Dupa cocolosenii mireasa se arata, privindu-l pe ginere
printr-un inel
si il stropeste cu apa adusa de la fantana. Ginerele merge apoi la
soacra, ii
rupe nasturele de la gat si ii pune bani in san, aceasta punandu-i la
gat un
prosop artizanal. Pentru a testa abilitatile nuntasilor, acestia sunt
pusi sa
ia un stegulet (in care sunt bani) din varful unei prajini inalte,
aceasta
fiind unsa pentru a deveni alunecoasa.
Alaiul
pleaca apoi
spre casa mirelui unde mama mirelui ii leaga cu un bracir (semnifica
unirea
celor doi). Apoi soacra o duce pe mireasa la vatra focului unde este o
masa
joasa pe care este un pahar de apa, mireasa inconjoara masa de trei ori apoi rastoarna masa cu piciorul . A
doua zi are loc o petrecere la parintii miresei numita ,, cuscrii’’.
Un alt obicei legat de nunta este jucatul
steagului ( un brad tinar este ornat cu ciucuri, batista, batic si este
jucat
in hora de catre un baiat neinsurat ).
1
Obiceiuri de inmormantare: obiceiurile
de inmormantare sunt marcate de o serie de ritualuri menite sa ajute la
desprinderea decedatului de lumea celor vi. Omul trebuie sa moara
imbracat si
cu ,, lumina aprinsa ’’ in mana pentru ai lumina drumul in lumea cea
intunecata.
Mortul este imbracat in haine de sarbatoare iar in buzunarul hainei i
se pune
piepten, oglinda, aparat de ras,
bomboane, ceas si bani fiindui necesare pentru a ,,plati granita
’’cand
trece in ,,lumea de dincolo”. In ziua inmormantarii este adus bradul
(sulita),
care este impodobit cu hartie alba ori albastra, ciucuri rosii, lana si
batiste. Spre deosebire de alte zone , ,,sulita” se pune la toti
oamenii
indifernt de varsta. In ziua inmormantarii se canta ,, zorile” care se
canta
dimineata,devreme, afara, cu fata spre rassarit, apoi la capul
mortului, cand
este asezat in ,,tron”, la aducerea bradului, la biserica si al
cimitir. Cand
este scos din casa, se sparge o oala de pamant care semnifica spargerea
tuturor
relelor din acea casa. Din ziua inmormantarii timp de 44 de zile, in
fiecare
dimineata un copil duce ,,izvorul mortului’’( o galeata si un ulcior
pline cu
apa). La intoarcerea de la cimitir toti participantii la inmormantare
se spala
pe maini.
Tot din acest obicei face parte si ,, hora de
pomana’’, ce se face dupa 6 saptamani de doliu. Hora este condusa de un
tinar,
iar rudele decedatului impart lumanari la care este atasata o batista
cu un
banut in ea si o floare, dupa care se prind si ele in joc, astfel are
loc
calcarea doliului.
Obiceiurile
de iarna: obiceiurile de iarna sunt cele mai bogate traditii de
peste an,
la acestea participa intreaga familie. In ajunul Craciunului copii
pleaca la
colindat pe ulitele satului, acestia poarta denumirea de pitarai,
strigand: ,,
Da-mi colacul si carnatul, daca nu ma duc la altul!”. Fiecare
colindator poarta
o traista in spate si un sacui pe umar si un bat de alun decorat cu
spirale si
romburi. Copiii trec pe la fiecare casa si sunt intampinati la poarta
de
gospodari care le ofera nuci, mere, colaci
etc. Tot de pitarai oameni isi pun masti pe fata si mimeaza tot
felul de
ritualuri din viata lor de zi cu zi.
Ajunul Anului Nou si Bobotezei
este destinat pentru prevederea vremii,
astfel se i-au 12 jumatati de ceapa, ce reprezinta cele 12 luni ale
anului, peste
care se pune sare, afland care luni vor fi ploioase.
In ziua de Sf.Trifon (1 februarie) se
stropesc cu apa sfintita pomi si viile, pentru a fi mai roditoare.
Obiceiuri
de primavara : in ziua ,,Simtilor” (9 martie) se afuma casa si
oameni din
gospodarie pentru a fi protejati de serpi in vara ce va urma. In ziua
de
Joimari se aprinde focurile in cimitir,ce semnifica incalzirea mortilor
,,veniti in acea zi printre cei vi”
De Sf.Gheorghe in fiecare poarta se pun
ramuri de frunza verde pentru un an mai bun.In dimineata de Pasti se
pun brazde
de iarba la intrarea in curte si la casa avand aceiasi semnificatie ca
si
aducerea ramurilor verzi de Florii.
Alte
obiceiuri : Sanzaienile (24 iunie)- fetele se uda pe fata cu roua,
culeg in
zori flori de camp, pe care le poarta in san cand merg la hora satului.
Camasa Ciumei – noua batrane
lucra intr-o singura noapte o camasa din canepa, apoi aceasta este
imbracata de fiecare locuitor de trei ori pentru a fi protejat de
ciuma. (
traditia se intalneste in zona Obarsia Closani).
Martea trasnetului, Marina, Foca- sunt
sarbatori populare, in aceste zile nu se lucreaza de frica traznetelor.
Un loc
important in
cadrul obiceiurilor il constituie nedeile la date fixe. La nedei se
strang
neamurile din alte sate, acestia nefiind invitati dinainte.
Cateva zile de nedeie : 1,2 februarie –
Sf.Trifon sau Trifu (Closani si Motru Sec)
9 martie
– Sf.Mucenici ( Vaieni)
Sf.Ilie
( Marasesti)
Vinerea
Ciumii ( Obarsia Closani)
Nedeile au pastrat un mare rol in pastrarea
caracterului specific, unitar al zonei, fiind prilejuri de cunoastere
si
apropiere intre oameni, de schimburi de valori culturale si materiale.
BiBliografie
:
1. Informatii Culese din Popor
2. Bratiloveanu-Popilian,
Marcela (1990), Zona etnogeografica
Plaiul Closani,Ed.Sport-turism,Bucuresti
3. Iordache,Gheorghe
(1986), Ocupatiile traditionale pe teritoriul
Romaniei. Ed.Scrisul Romanesc, Craiova.
4. Judetele
Patriei, Judetul Gorj (1971)
5. Judetele Patriei, Judetul
Mehedinti (1971)
|