1
ARHIPELAGUL INDONEZIAN
Este situat in SV Oceanului
Pacific,
7*30’ lat N – 12*06’ lat S si 94*55’ – 135*12’ long E.
Suprafata:
1497289 km patrati
Originea
continentala si vulcanica
Arhipelagul
formeaza teritoriul Republicii Indonezia ( impreuna cu partea vestica a
insului
Noua Guinee).
Cel
mai mare arhipelag din lume, cuprinzand aproape 14000 de insule, se
intinde de
la V la E pe circa 2100 km, iar de la N la S pe mai bine de 4400 km.
Datorita
pozitiei sala geografice intre Oceanul Pacific, Oceanul Indian si Marea Chinei de Sud, ca si a dimensiunilor
apreciabile, marile insule, arhipelagurile si grupurile de insule sunt
separate
intre ele de mai multe mari interioare: Celebes, Java, Flores, Banda,
Ceram,
Maluku , etc.
In
general se disting 3 grupari insulare dispuse pe selful dintre Asia de
sud-est
si Australia si la marginile acestuia in vecinatatea zonelor de
subductie
dintre placile tectonice Australiana, Chineza si Filipineza: Sondele
Mari
(Kalimantan, Sumatera, Java si Sulawesi), Sondele Mici (Bali, Sumbawa,
Sumba,
Flores, Timor) si Maluku sau Moluce ( Halmahera, Buru, Ceram, Wetar,
Tanimar
s.a.). Majoritatea acestor insule s-au format prin miscarile tectonice
de la
sfirsitul tertiarului (cea mai reprezentativa insula fiind Kalimantan)
sau in urma vulcanismului de la sfirsitul tertiarului si actual in
cazul
celorlalte insule. Manifestarile vulcanice au dus la formarea unor
conuri si
cratere inconjurate de platouri vulcanice dispuse in general in lungul
unor
linii tectono-vulcanice arcuite pe directia NV-SE si V-E, linii care au
orientat si dispunerea insulelor arhipelagului. Tot din aceasta cauza
predomina
relieful muntos (inaltimea maxima in virful Kinabalu din Kalimantan –
4101 m )
si mai ales lanturile de vulcanis stinsi sau activi ( in inmtregul
arhipelag
sunt 54 de vulcani printre care Tambora in insula Sumbawa; Bromo,
Semeru,
Merapi in Java; Dempo, Manidjan, Merapi in Sumatera; Krakatau ce
formeaza
insula omonima), apoi relieful de platouri pe cand campiile au o
pondere redusa
, dispuse in general pe tarmuri.
Temperaturile
medii anuale, frecvent peste 26 grade C, indica prezenta unui climat
ecuatorial
pe tot arealul arhipelagului. Precipitatiile bogate (1500 – 3500 mm/an)
caracteristice acestui climat ca si alizeele de
NE, alimenteaza o bogata retea hidrografica, precum si intinsele
mlastini din Sumatera.
1
In
aceste conditii de relief si de
clima, padurea ecuatoriala “urca” pe munti pina la 1000 – 1500 m
altitudine,
iar de aici mai sus, pana la 3200 – 3500 m, se intinde padurea
tropicala de
munte alcatuita din stejar vesnic verde. In insulele mari se intilnesc
alaturi
de acestea si padurea musonica, iar pe suprafete restrinse vegetatie de
savana.
Lumea animalelor cunoaste o si mai mare diversitate: maimute, tigri,
rinoceri,
tapiri, serpi, manguste, crocodili, broaste testoase etc. In unele
insule apar
endemisme: urangutanul in Kalimantan, pantera neagra in Sumantera,
sarpele
auriu in Java, porcul Babirusa in Sulawesi,
soparla uriasa in Komodo.
Populatia
arhipelagului (156670000 locuitori) este de origine malayeza, grupata
dupa
etnii in malayezi, jawanezi, sondanezi, madurezi si melanezi.
Desi
suprafata agricola abia trece de 10% din suprafata arhipelagului se
obtin
importante recolte de orez, porumb, manioc, batate , arahide, soia,
ulei de
palmier, trestie de zahar, cafea, mirodenii, tutun, kenaf, sisal,
ananas, nuci
de cocos, banane.
Subsolul
insulelor este de asemenea bogat in petrol, cositor, bauxita, nichel,
diamante,
aur si argint.
In
timpul celui de-al doilea razboi mondial, japonezii au acupat aceste
insule
bogate, atat de necesare pentru purtarea razboiului lor expansionist. Imensul arhipelag deschidea calea cuceririi
Asiei de SE, Australiei si Oceaniei, ceea ce corespundea planurilor
strategice
japoneze. Miscarea nationala de eliberare, cea a participat alaturi de
trupele
aliate la lupta de eliberare de sub ocupatia japoneza, proclama
independenta
arhipelagului la 17.08.1945. Incercarile Olandei si Marii Britanii de a
permanentiza vechiul regim colonial au impus un lung razboi colonial
incheiat
cu victoria poporului indonezian (1949) ce-si proclama republica la
17.08.1950.
|