1
Delta Dunarii
Geneza:
Cel mai tanar pamant al tarii,
Delta Dunarii potrivi oamenilor de stiinta isi are originile in urma cu
aproximativ 13 000 de ani. In formarea Deltei se contureaza foarte clar
mai
multe faze distincte.
Faza
1: Pe locul Deltei si prelungindu-se mult in amonte exista initial
Golful
Tulcea. Datorita unei impresionante cantitati de aluviuni transportate
de
Dunare si datorita unui flux si reflux extrem de mic (aproximativ 50
cm) in
acest golf s-au creat conditiile formarii unei Delte. Remarcati
configuratia
geografica in care Golful Babadac era bine conturat, dand nastere mai
tarziu
"Lacului Razim".
In urma cu aproximativ 13 000 de ani
intre
insulele Caraorman si Letea s-a format un cordon litoral, care a inchis
Golful
Tulcea transformandu-l intr-o laguna. In imaginea alaturata sunt dunele
de
nisip din Caraorman, care faceau parte din cordonul litoral numit si
"cordon initial".
Colmatarea lagunei duce la
formarea unei suprafete mlastinoase in care Dunarea isi sapa unul din
cele mai
vechi brate: Sfantul Gheorghe. In urma cu aproximativ 9 000 de ani
aluviunile
transportate de bratul Sfantul Gheorghe fac ca Delta sa avanseze in
dreptul lui
si in acelasi timp inchid Golful Babadac conturand viitorul complex
Razim -
Sinoie.
Un nou brat al Dunarii strapunge
"cordonul initial" (in urma cu 7 000 de ani, chiar in dreptul
viitoarei localitatii Crisan) si va depozita aluviuni la capatul sau.
Acest
brat se va numi Sulina si va avea o avansare rapida in mare care se
datoreaza
probabil unei oarecare colmatari a bratului Sfantul Gheorghe.
Deasemenea se
contureaza partea de Nord a Deltei si bratul care ii va da nastere:
bratul
Chilia.
Colmatarea
bratului Sulina obliga apele Dunarii sa caute alta iesire la Marea
Neagra,
astfel "cordonul initial" este strapuns din nou in partea de nord (in
urma cu 2 000 de ani, in dreptul localitatii Periprava), luand nastere
bratul
Chilia. Aluviunile depuse de noul brat Chilia vor duce la inaintarea
Deltei in
partea de Nord. In interiorul Deltei colmatarea lacurilor si formarea
unor noi
grinduri este un proces natural ce continua si astazi.
Primele marturii despre Delta
Dunarii le avem de la "parintele istoriei" Herodot (484-425 i. Hr.),
care scria despre existenta a 5 brate ale Dunarii.
Polybiu
(sec II i. Hr.) pomeneste in lucrarile sale despre 7 brate si de mari
acumulari
de nisip la gurile Istrului.
Cea
mai veche harta este schita intocmita de Strabon (63 i. Hr. -19 d. Hr.).
Cea
mai ampla descriere a Deltei in care sunt trecute si coordonatele ei
geografice, latitudinea si longitudinea le avem de la Claudiu Ptolemeu
(90-168
d. Hr.)
Din
secolul al XV-lea si pana in secolul al XIX-lea Dobrogea si gurile
Dunarii vor
fi stapanite de Imperiul Otoman.
Configuratie geografica, clima
si
ecosistemele Deltei :
Coordonatele geografice ale Deltei
Dunarii sunt
intre 44047'25" si 45037'30" latidudine nordica si intre
28044'25" si 29046'00" longitudine estica. Prin Delta trece paralela
de 450, care are semnificatii climatice asociate cu un teritoriu de o
mare
diversitate (predominant amfibiu) influentat de Marea Neagra. Suprafata
Deltei
Dunarii (a doua din Europa dupa delta fluviului Volga) este de 4 170
kmp din
care 3 445 kmp (82%) se gaseste pe teritoriul Romaniei, iar restul de
18% in
Ucraina.
1
Configuratie geografica
pastreaza caracteristicile deltelor, Delta Dunarii fiind o regiune
plana (o campie
aluvionara in formare) cu o inclinare mica de la est la vest (0.006%
intre
Tulcea si Sulina este o distanta de aproximativ 60 de km rezulta o
diferenta de
nivel de 3.6 m). In raport cu nivelul Marii Negre, 20.5% din teritoriul
deltei
se gaseste sub acest reper, iar 79.5% deasupra acestuia. Cea mai mare
intindere
o au suprafetele situate intre 0 si 1 m (54.5%), dupa care urmeaza cele
intre 1
si 2 m (18%). Cele mai mari inaltimi se gasesc pe grindurile marine
(Letea 12.4
m, Caraorman 8 m), iar adancimile mai mari se intalnesc pe bratele
Dunarii (-39
m pe Chilia, -34 m pe Tulcea,-26 m pe Sfantu Gheorghe, -18 m pe
Sulina). In
lacurile Deltei adancimea nu depaseste 3 m, cu exceptia lacului de
meandru
Belciug care are 7 m. Altitudinea medie a deltei este de +0.52 m.
Clima Deltei datorita
pozitiei geografice si a prezentei Marii Negre este temperat
continentala cu
influente pontice. Caracterul continental al climei este predominant,
chiar
daca se gaseste langa mare si in interiorul Deltei sunt suprafete
intinse cu
apa. Toamna si primavara se produc furtuni puternice datorita
vanturilor din
nord-est. Temperatura medie anuala este de 110C (-10C in ianuarie, 220C
in
iulie). Valorile principalilor parametri climatici comparativ cu
teritoriul
Romaniei;
- cea mai mare
stralucire a soarelui 2 500 de ore/an (Sfantul Gheorghe);
- cea mai mare
radiatie solara 135 kcal/cmp - an;
- cele mai multe
zile senine 150-160 zile /an;
- cea mai redusa
nebulozitate;
- cea mai mare
cantitate de precipitatii in 24 de ore (690 mm pe grindul Letea in
1924);
- cea mai mica
cantitate de precipitatii (la Sulina in 1920);
- cel mai mare
grad de ariditate;
- cea mai mare
umezeala relativa a aerului (80%);
- cea mai mare
valoare medie anuala a evapotranspiratiei (Tulcea in 1990).
Ecosistemele Deltei: Dezvoltarea unei faune diversificate si
formarea grindurilor, lacurilor, garlelor si terenurilor mlastinoase a
dus la
nasterea unor ecosisteme unice. Dintre cele peste 30 de ecosisteme cele
mai
importante sunt;
ecosistemul
apelor curgatoare: bratele Dunarii, canale si garle, care acopera 2.5%
din
suprafata Deltei. Dunarea are in prezent trei brate prin care se scurge
in
mare: Chilia, Sulina, Sfantul Gheorghe (detalii). Cele mai importante
canale
sunt: Litcov, Crisan - Caraorman, Pardina, Vatafu, Mila 35, iar cele
mai
cunoscute garle sunt: Perivolovca, Sontea, Lopatna, etc.
·
Ecosistemul
apelor stagnante: lacurile,
japse, canale si
garle impotmolite, care reprezinta 10% din spatiul deltaic. Cele mai
mari
lacuri sunt: Dranov (21,5 Kmp), Rosu (14,4 Kmp), Gorgova (13.7 Kmp),
Lumina
(13.6 Kmp), Isac (11 Kmp). 50 de lacuri au dimensiuni mai mari de 100
ha, iar
numarul lacurilor naturale cu suprafata mai mare de 1 ha este
aproximativ 670.
Cel mai mare complex lagunar din Europa este Razim-Sinoe (731 Kmp).
Ecosistemul
suprafetelor mlastinoase si inundabile (al stufariilor si plaurului),
situate
intre -0.5 si 1 m ocupa 67% din suprafata Deltei.
·
Ecosistemul
grindurilor: grinduri marine:
Caraorman, Letea, Raducului, Saraturile (au o pozitie transversala pe
bratele
Dunarii, 270 Kmp 8%), si grinduri fluviale (insotesc bratele Dunarii si
garlele
principale 200 Kmp, 6%);
·
incinte
amenajate pentru culturi agricole,
plantatii silvice si crescatori piscicole, care 1991 reprezentau 30%
din
suprafata Deltei. Aceste amenajari au schimbat total peisajul deltaic,
iar
unele dintre ele datorita ineficientei economice sunt prevazute a fi
reintegrate in regimul hidrografic natural. Aceste 30 de procente de
modificari
aduse ecosistemelor naturale, de redirijare a regimului hidrografic,
isi au
ecoul, intr-o mare masura, in regresul tuturor speciilor de pesti din
Delta.
Bratele
Dunarii
In trecut Dunarea avea mai
multe brate: potrivit lui Herodot" Istrul" avea cinci brate, Ptolemeu
vorbea de sase brate, Polybiu sapte brate, etc. Datorita unui proces
natural de
colmatare astazi exista 3 brate prin care Dunarea construieste continuu
Delta.
Chilia
este cel mai lung brat 120 Km
si cel mai viguros prin faptul ca preia 58% din debitul Dunarii. Avand
multe
ramificatii si ostroave acesta este cel mai tanar brat, inregistrand si
cea mai
mare adancime 39 de m. Bratul Chilia este folosit pentru navigatie,
cele mai
importante porturi fiind Ismail si Valcov.
Sulina,
in urma adanciri si corectari unor meandre este folosit cu predilectie
pentru
navigatie. In urma acestor lucrari care au avut loc intre 1862 si 1902,
lungimea bratului a scazut de la 93 de km la 64 de km, iar volumul de
apa scurs
s-a dublat (18% in prezent), adancimea minima fiind de 7 de m, iar cea
maxima
de 18 de m.
Sfantul Gheorghe este cel mai vechi
brat, care transport 24% din volum de apa si aluviuni. Cea mai mare
adancime pe
acest brat este de 26 de m. Si acest brat a suferit transformari prin
taierea
unui numar de sase meandre, lungimea sa scurtandu-se la 70 de km.
|