1
EFECTUL
DE SERA
Agrometeorologie
Una din cele mai inspaimantatoare probleme contemporane cu care
se
confrunta planeta este efectul de sera. Caldura planetei este mentinuta
de
atmosfera in acelasi mod in care efectul de sera pastreaza caldura in
peretii
de sticla si opreste evaporarea. Oamenii tulbura procesele naturale
care sunt
asa de milioane de ani, prin modul in care traim, iar ca rezultat
planeta este
acum mai fierbinte. Aceasta ne va duce la un climat mai cald. Va creste
nivelul
marii prin extinderea oceanelor si topirea ghetarilor, va provoca
furtuni si
seceta si infectari cu paraziti si insecte.Daca Pamantul nu ar fi
inconjurat de
o patura de aer, ar fi mult prea frig pentru existenta speciei umane.
Dioxidul
de carbon si alte gaze din atmosfera retin caldura printr-un
proces vital cunoscut sub denumirea
de efect de sera.Lumina solara trece prin atmosfera si ajunge pe
suprafata Pamantului.
O parte din lumina este reflectata, iar alta parte este absorbita.
Lumina
absorbita incalzeste suprafata Pamantului, care ulterior radiaza unde
infrarosii in atmosfera, unde cantitati mici de CO retin aceste
radiatii. Din
timpuri preistorice, CO a ajutat la retinerea caldurii in atmosfera.
Dar in
ultimii ani, oamenii tulbura procesele naturale prin modul in care
traim,
ducand in ultimul secol, la dublarea cantitatii de CO. Prin continuarea
arderilor de combustibili fosili si prin taierea copacilor, planeta se
va
incalzi ingrijora .Cele mai importante gaze care
genereaza efectul de sera sunt: dioxidul de carbon (59%) generat de
arderea
combustibililor fosili cum ar fi carbunele si petrolul; gazele de
esapament, taierea
padurilor tropicale si a altor paduri, arderea lemnului;metan (18%)
produs de
vite, arderea lemnului, vegetatiei si combustibilii fosili;oxid de
nitrat (6%)
prin arderea combustibililor fosili, arderea lemnului, materiale fecale
de la
oameni si animale ozonul de suprafata (12%); moleculele de ozon care
cad din
atmosfera intra in reactie cu poluanti ca metan, dioxid de carbon si
nitrogen
care vin in principal de la masini.Tehnologia folosita duce la marirea
cantitatii acestor gaze in atmosfera. Echilibrul natural al planetei
este
afectat si pamantul incepe sa se
incalzeasca.O crestere de 5% pe tot pamantul poate topi complet
calotele
arctice crescand astfel nivelul marilor.Inundatiile sunt o problema
deoarece
nivelul marilor creste. In acest climat variat recoltele nu vor mai
putea
creste, iar caderile de ploaie nu vor putea fi absorbite in timp
util.Plantele
si animalele vor avea greutati de adaptare la noile conditii,unele
specii fiind
obligate sa-si schimbe habitatul.
Consecinte pentru productia agricola:
In cazul
atmosferei: prin efect de sera se intelege incarzirea straturilor de
aer din
atmosfera joasa, datorita transparentei aerului pentru radiatia solara,
in
principal pentru lungimile de unda scurta si, in acelasi timp,
absorbtiei
partiale a radiatiilor infrarosii de catre unii constituanti
atmosferici.
De
acest efect sunt responsabili compusi aflat in concentratii foarte mici
in
atmosfera, vaporii de apa, dioxidul de carbon, metanul, acidul de azot,
ozonul
si mai recent freonul.
Ponderea
ce amai insemnata o are dioxidul de carbon 50% dupa care urmeaza freonul 22%, metanul 13%, ozonul 7%, oxizii
de azot 5% si vaporii de apa 3%.
In
cea mai mare parte prezenta precum si cresterea concentratiei lor se
datoreaza
activitatii antropice. Datele de temperatura inregistrate de la
inceputul
epocii industriale au evidentiat pentru emisfera nordica o crestere de
ordinul
de 0,5° C.
Pentru
a evalua efectele cresterilor viitoare a concentratiei gazelor
responsabile de
incalzire s-a apelat la modelele de circulatie generala a atmosferei
care isi
propun sa simuleze sistemul climatic global.
Aceste
modele, ca de exemplu CCCM si GISS au fost aplicate pentru a studia
raspunsul
sistemului in cazul diferitelor scenarii climatice care presupun
dublarea
concentraatiei de CO2 pana in anul 2050.
Modelele
prognozeaza o incalzire a straturilor joase ale atmosferei, concomitent
cu
racirea straturilor mai inalte.
In ceea ce
priveste precipitatiile, se considera ca la nivel global ele nu se vor
modifica
sau se vor modifica foarte putin. Se va asista la o intensificare a
secetei ca
urmare a diminuarii volumului zapezii.
1
Este evident
faptul ca aceste schimbari climatice vor avea repercursiuni economice
si
sociale deosebite.
Unul din
domeniile in care consecintele vor fi insemnate este agricultura.
Impactul estimat
al schimbarilor climaticeasupra culturilor si productiei agricole
inseamna in
linii mari:
3
reducerea
duratei ciclurilor de
vegetatie ca urmare a cresterii temperaturii solului;
4
diminuarea
perioadelor de acumulare a
produselor de productie;
5
productii
potentiale mai mari;
6
cresterea
eficientei de utilizare a
apei.
O serie de alte
efecte, indirecte, cum ar fi problemele legate de sol, de competitia cu
buruienile, nu pot fi usor evaluate.
Aceste concluzii
inca trebuie verificate datorita, pe de o parte incertitudinii
predictiilor climatice
si, pe de alta parte, insuficientei intelegeri a implicarii factorilor
climatici in procesele de crestere, dezvoltare a plantelor si formare a
productiei.
Modificarea
nivelului de productie va fi diferit de la o regiune la alta iar
reactiile fiecarei
culturi, de asemenea, specifice.
Cu toate ca
rezolutia modelelor climatice amintite ramane insa redusa, aplicarea
lor pentru
Romania a condus la urmatoarele rezultate:
- pentru zonele
sudice se estimeaza o crestere anuala a temperaturii cu 3,9 – 4,4° C si o variatie lunara a
precipitatiilor de la – 47% la +81%, fata de conditiile actuale.
Pecipitatiile
vor creste in timpul toamnei si iernii si vor fi mai reduse in sezonul
de vara.
Studierea
efectelor modificarilor climatice asupra biomasei a fost realizata cu
ajutorul
modelelor de tip CERES. Pentru situatia din Romania, rezultatele
obtinute prin
simulare cu modelul CERES – Wheat arata ca productia de grau va creste
fata de
conditiile actuale cu 15 – 21%, crestere datorata efectului pozitiv al
dublarii
concentratiei de CO2 din atmosfera asupra fotosintezei, ceea
ce
contracteaza efectul negativ al scurtarii perioadei de vegetatie prin
cresterea
temperaturii.
In acelasi timp,
eficienta de utilizare a apei (raportul dintre productie su
evapotranspiratie)
va creste fata de cea din conditiile actuale cu 14 – 59%. Pentru
porumb,
simularile cu modelul CERES – Maize pun in evidenta, in general,
cresterea
semnificativa a productiei in cazul porumbului irigat si o scadere a
productiei
la neirigat consecinta a scurtarii sezonului de vegetatie prin
cresterea
temperaturilor la care se adauga lipsa apei in fazele critice.
Pe langa
previziuni legate de schimbarile climatice si consecintele acestora,
organismele abilitate, cum este IPCC, sunt preocupate si de elaborarea
de
strategii de raspuns.
Acestea se
indreapta in principal in doua directii; mijloacele de limitare si
reducere a
emisiilor de gaze cu efect de sera si elaborarea de masuri de adaptare
la
schimbarile previzibile care sa micsoreze impactul negativ asupra
mediului.
In afara unor
strategii generale se recomanda si masuri agricole care au ca efect
potential
reducerea emisiei gazelor cu efect de sera: utilizarea practicilor
agricole de
conservare a solului pentru reducerea emisiei de CO2
alternarea
compozitiei fertilizantilor, asimilaea CO2 prin cresterea
biomasei,
acoperirea solului cu culturi de iarna.
SFATURI
PENTRU A EVITA MODIFICAREA CLIMEI
Evita deodorantele tip spray, astfel eviti
inhalarea CFC.Incurajeaza-ti familia sa foloseasca mai putin spray-ul
de vopsit,
fixativ de par, precum si instalatiile de aer conditionat.Cumpara si
foloseste
bicicleta, daca poti. Foloseste transportul public, daca poti. Este un
consum
mai mic de carburanti si deci o poluare maimica decat dacaamfolosi toti
masinile personale.Economiseste hartie pentru a
salva padurea, si foloseste hartie reciclata cat mai des
posibil.Ajuta
la salvarea padurilor. Copacii retin dioxidul de carbon pe care il
producem. Nu
cumpara lemn provenit din padurile tropicale. Sustine si participa si
tu la
campaniile pentru salvarea padurilor; planteaza un copac.Nu folositi
surse de
caldura pentru uscare.Cumparati becuri cu consum mic.
|