Poluarea solului
Categoria: Referat
Geografie
Descriere:
În realitate, o parte din ele este luată de vânt, alta este spălată de
ploi, iar restul se descompune în timp, datorită oxidării în aer sau
acÅ£iunii enzimelor secretate de bacteriile din sol. În tabelul următor
sunt prezentate unele date în legătură cu persistenÅ£a în sol a unor
insecticide comune... |
|
|
1
Poluarea solului
Solul poate fi poluat :
-direct prin deversari de deşeuri pe terenuri
urbane sau rurale, sau din îngrăşăminte şi pesticide aruncate pe
terenurile agricole ;
-indirect, prin depunerea agenţilor poluanti
ejectaţi iniţial în atmosferă, apa ploilor contaminate cu agenti
poluanţi “spălaţi” din atmosfera contaminată, transportul agenţilor
poluanţi de către vânt de pe un loc pe altul, infiltrarea prin sol a
apelor contaminate.
În ceea ce priveşte poluarea prin intermediul
agenţilor poluanţi din atmosferă, se observă anumite particularităţi.
Spre exemplu, ca regulă generală, solurile cele mai contaminate se vor
afla in preajma surselor de poluare. Pe măsură, însă, ce înălţimea
coşurilor de evacuare a gazelor contaminate creşte, contaminarea
terenului din imediata apropiere a sursei de poluare va scădea ca nivel
de contaminare dar regiunea contaminata se va extinde în suprafaţă.
Nivelul contaminării solului depinde şi de regimul
ploilor.Acestea spală în general atmosfera de agenţii poluanţi şi îi
depun pe sol, dar în acelaşi timp spală şi solul, ajutând la
vehicularea agenţilor poluanţi spre emisari. Trebuie totuşi amintit că
ploile favorizează şi contaminarea în adâncime a solului.
Într-o oarecare măsură poluarea solului depinde şi
de vegetaţia care îl acoperă, precum şi de natura însaşi a solului.
Lucrul acesta este foarte important pentru urmărirea persistenţei
pesticidelor şi îngrăşămintelor artificiale pe terenurile agricole.
Interesul econamic şi de protejare a mediului cere ca atât
ingrăşămintele cât şi pesticidele să rămână cât mai bine fixate în sol.
În realitate, o parte din ele este luată de vânt, alta este spălată de
ploi, iar restul se descompune în timp, datorită oxidării în aer sau
acţiunii enzimelor secretate de bacteriile din sol. În tabelul următor
sunt prezentate unele date în legătură cu persistenţa în sol a unor
insecticide comune.
Insecticidul Timpul pt. Dispariţia a 50% din doza
admin. solului Timpul pt a se ajunge la concentraţia
de 0,1 ppm
Aldrin 2 luni
Carbaryil 1 lună
Phorate 1 lună
Azinphosmetil 20 zile
Parathion 20 zile 90 zile
Metilparation 30 zile
Malation 8 zile
Întrucât deplasarea pesticidelor şi a
îngrăşamintelor din locul pe care au fost administrate mediului
constituie un risc grav de poluare a mediului, s-au încercat metode
pentru mărirea persistenţei lor prin aditivi chimici. Spre exemplu
persistenţa heptaclorului în sol a fost mărită:
- cu 18% prin adaus de ulei lubrefiant mineral
- cu 52% prin adaus de răşină de Piccopale ;
- cu 30% prin adaus de polistiren alchilat ;
- cu 29% prin adaus de plastifiant aromatic.
- Cu 21% prin adaus de fracţiuni grele aromatice din
petrol.
Experienţa a arătat că persistenţa pesticidelor mai depinde şi de
natura solului : ea este mai mică în solurile cu conţinut anorganic mai
bogat (nisipuri, argile) decât în substanţe organice.
|
Referat oferit de www.ReferateOk.ro |
|