Transformatoare
Categoria: Referat
Fizica
Descriere:
In consecinta, transformatorul absoarbe prin infasurarea primara
puterea u1i1 de la reteaua de alimentare si cedeaza puterea u2i2 pe la
bornele infasurarii secundare. Asadar, transformatorul schimba valoarea
tensiunii u1 a retelei de alimentare in valoarea u2 care convine
receptorului conectat la bornele infasurarii secundare a
transformatorului, fara sa schimbe, atunci cand se va face abstractie
de pierderi, valoarea puterii ceruta de receptor... |
|
|
1
COLEGIUL TEHNIC “HENRI COANDĂ”
TRANSFORMATORUL ELECTRIC
Transformatorul electric este un aparat care
realizeaza o modificare a parametrilor (tensiune, current, numar de
faze) energiei electrice de current alternative in scopul adaptarii
energiei la caracteristicile functionale ale diferitilor
consumatori.
Se poate afirma ca fara transformatoare utilizarea energiei electrice
la scara zilelor noastre ar fi fost de neinchipuit. Transformatorul
electric permite transmisia energiei electrice la distante foarte mari
cu randamente inalte, gratie utilizarii tensiunilor ridicate la sute de
kilovolti. Prin statii de transformare in trepte energia electrica este
apoi distribuita la parametrii necesari fiecarui consummator mare sau
mic, industrial sau casnic.
Transformatoarele electrice joaca un rol foarte important in
actionarile electrice. Le intalnim in forma monofazata sau
trifazata.
Transformatorul electric prezinta importanta si din punct de vedere
theoretic. Bazandu-se, ca si masinile electrice de current alternative,
pe legea inductiei electromagnetice, el sta la baza teoriei tuturor
masinilor.
Elementele constructive de baza
ale transformatorului electric
Transformatorul electric poate fi mono, bi-, tri- sau n-fazat, in
functie de reteaua de alimentare si de cerintele consumatorului. Cel
mai simplu dintre acestea este desigur monofazat. Transformatorul
electric monofazat de putere (utilizat in sistemele de actionari sau
instalatii energetice) are urmatoarele elemente constructive de
baza:
- miezul magnetic ;
- infasurarile primara si respective secundara ;
- cuva, daca transformatorul este scufundat in
ulei.
Miezul magnetic serveste ca drum de inchidere a fluxului principal al
transformatorului. La transformatoarele de putere utilizate la
frecventa industriala, miezul magnetic este construit din tole de otel
electrotehnic aliat cu siliciu (~4%), cu o grosime a tolelor de
0,35 mm, isolate intre ele cu lac. Utilizarea tolelor de otel aliat cu
siliciu asigura reducerea simtitoare a pierderilor in fier.
Miezul electric al tramsformatorului monofazat prezinta doua variante
constructive, prezentate in figura 1 a si b. Miezul magnetic are doua
parti principale : coloanele si jugurile. La transformatoarele
monofazate de putere aparenta sub 500VA, tola se taie dintr-o bucata cu
ajutorul unei prese, avandu-se grija de a se realize o taietura dintr-o
coloana, pentru a se putea introduce infasurarile transformatorului.
Strangerea tolelor la asemea transformatoare se realizeaza prin nituri,
iar sectiunea transversala a jugurilor sau a coloanelor este un patrat
sau un dreptunghi.
La transformatoarele monofazate de putere mai mare, pentru a se realize
o mai rationala utilizare a foilor de tabla din care se taie tolele
necesare miezului, coloanele si jugurile se taie separate ( fig. 2).
Acest lucru usureaza si introducerea infasurarilor si realizarea
miezului. Strangerea tolelor in pachet compact se realizeaza prin
butoane isolate fata de tole si saibe magnetice de presare sau prin
infasurare cu chinga din bumbac. Sectiunea transversala a coloanelor si
jugurilor in acest caz poate fi mai complicate decat un patrat sau un
dreptunghi, pentru a se asigura o mai buna inscriere intr-un cerc, in
scopul micsorarii dimensiunilor transversale la o suprafata data
(fig.2)
Infasurarile transformatorului monofazat. Dupa pozitia reciproca a
celor doua infasurari ale transformatorului se deosebesc doua tipuri de
infasurari:
- infasurari concentrice (fig.2) mai exact infasurari cilindrice
coaxiale, infasurarea de joasa tensiune fiind de diametru mediu sau
mic, iar infasurarea de ianlta tensiune inconjurand pe cea de joasa
tensiune, cele doua infasurari extinzandu-se pe toata inaltimea
coloanei;
- infasurari alternate (fig.3) in care pe
inaltimea unei coloane alterneaza parti din infasurarea de joasa
tensiune cu parti din infasurarea de ianlta tensiune.
Infasurarile constau in spire circulare realizate din
conductoare isolate de cupru sau aluminiu. Infasurarile se izoleaza
intre ele ( prin zone de aer sau straturi izolatoare din diferite
materiale – prespan, polivinil, etc.) si fata de coloane si
juguri.
1
Cuva. Din punct de vedere al modului de racier, transformatoarele
se
impart in mai multe categorii. Se deosebesc:
- transformatoare uscate, cu racier naturala sau artificiala la
care
infasurarile se afla in aer liber (constructie larg utilizata indeosebi
pentru unitati sub 1 kVA);
- transformatoare in ulei cu raciere naturala, in care miezul magnetic
si infasurarile sunt cufundate intr-o cuva umpluta cu ulei (constructie
utilizata current in scara 1 – 1000 kVA);
- transformatoare in ulei cu racier
artificiala in exterior cu aer
sau cu circulatie artificiala si racier artificiala a uleiului (
constructie utilizata la foarte mari puteri).
Cuva transformatorului in ulei se realizeaza din tabla de otel (fig.4)
Cuva are de obicei (la puteri mai mari de 100kVA) o serie o serie de
nodule exterioare sau de tevi pe partile frontale, in scopul maririi
suprafetei de raciere.
Uleiul din cuva joaca un rol important atat prin calitatile izolatoare
mult mai bune decat ale aerului, cat si prin imbunatatirea racirii
infasurarilor. Pentru asigurarea permanenta a umplerii cuvei cu ului,
pe capacul cuvei se afla un vas umplut in parte, de asemenea cu ulei,
care preia totodata si variatiile de volum ale uleiului datorate
variatiei temperaturii de functionare. Acest vas se numeste conservator
de ului.
Pe capacul cuvei se fixeaza si izolatoarele de trecere a consuctoarelor
care stabilesc legatura intre infasurarile transformatorului si
retelele exterioare. De obicei, izolatoarele sunt realizate din
portelen, avand dimensiuni si forme care depend de tensiunea de
functionare a infasurarii pe care o deserveste.
Campul magnetic de excitatie
si de reactie in transformatorul electric
Functionarea
transformatorului
electric se bazeaza pe legea inductiei electromagnetice, si anume a
inductiei mutuale intre doua circuite immobile unul fata de celalalt.
In figura 5 este reprezentata schema principala a unui transformator
monofazat.
Se presupune ca cele doua infasurari au acelasi sens de infasurare pe
coloana si au bornele de inceput A, respective a si bornele de sfarsit
X, respective x. Daca la bornele AX se aplica o tensiune oarecare u1 a
unei retele electrice de current alternative, infasurarea AX – denumita
infasurare primara – va absorbi un current i1 de la reteaua electrica
de alimentare si va produce un camp magnetic ale carui linii de camp se
vor inlantui si cu cealalta infasurare – denumita infasurare secundara.
Prin urmare, spirele infasurarii secundare vor fi strabatute de un flux
fascicular creat de curentul primar. Acest flux fascicular este
variabil in timp, ca si curentul i1. In consecinta, in spirele
infasurarii secundare se va induce o t.e.m. si va aparea o
anumita
tensiune la bornele ax ale infasurarii. Tensiunea aceasta poate fi mai
mare sau mai mica , in functie si de numarul de spire ale infasurarii
secundare. Daca la bornele ax
este legat un receptor de current
alternative, atunci circuitul secundar este inchis, si sub actiunea
t.e.m. induse, infasurarea secundara va fi strabatuta de un current i2,
iar la bornele receptorului tensiunea ia valoarea u2.
In consecinta, transformatorul absoarbe prin infasurarea
primara
puterea u1i1 de la reteaua de alimentare si cedeaza puterea u2i2 pe la
bornele infasurarii secundare. Asadar, transformatorul schimba valoarea
tensiunii u1 a retelei de alimentare in valoarea u2 care convine
receptorului conectat la bornele infasurarii secundare a
transformatorului, fara sa schimbe, atunci cand se va face abstractie
de pierderi, valoarea puterii ceruta de receptor.
Daca
w1 este numarul de spire al infasurarii primare, atunci w1i1 reprezinta
solenatia primara instantanee care produce un camp magnetic de
excitatie. Daca w2 reprezinta numarul de spire ale infasurarii
secundare si daca presupunem transformatorul in sarcina, atunci exista
si o solenatie secundara instantanee w2i2 care produce un camp
suplimentar, numit camp de reactie. Cele doua campuri se suprapun
intr-un camp magnetic rezultant , produs evident de
solenatia
rezultanta w1i1 + w2i2.
Datorita saturatiei magnetice nu se poate sti ce proportie din inductia
magnetica intr-un punct oarecare al campului resultant este produsa de
solenatia primara si ce proportie este produsa de solenatia secundara,
fiindca suprapunerea efectelor nu este posibila.
Totusi, urmarind spectrul liniilor unitare ale campului magnetic
resultant (fig.6), putem stabili unele concluzii importante. Astafel,
observam ca liniile de camp se pot imparti in trei categorii:
a) linii de camp cuprinse in intregime in miezul magnetic al
transformatorului si care se inlantuie cu ambele infasurari pe care le
vom denumi linii ale campului magnetic util;
b) linii de camp care se inched parte prin miezul magnetic, parte prin
aer si care se inlantuie numai cu spirele infasurarii primare, pe care
le vom denumi linii ale campului magnetic de dispersie a infasurarii
primare in raport cu infasurarea secundara;
c) linii de camp care se inched parte prin miezul magnetic, parte
prin
aer si care sunt inlantuite numai cu spirele infasurarii secundare,
denumite linii de camp ale campului magnetic de dispersie ale
infasurarii secundare in raport cu infasurarea primara.
Liniile
campului magnetic util dau prin
sectiunea transversala a miezului magnetic fluxul fascicular. Acest
flux se inlantuie si cu spirele infasurarii primare si cu spirele
infasurarii secundare, dand niste fluxuri totale. Evident, liniile
campului magnetic util sunt datorita solenatiei rezultante w1i1 + w2i2,
asa cum rezulta imediat din aplicarea legii circuitului magnetic de-a
lungul unei linii de camp util. Solenatia corespunzatoare acestei linii
de camp este evident suma solenatiilor primara si
secundara.
Liniile campului de dispersie a infasurarii primare in raport cu
infasurarea secundara se inched parte prin aer, parte prin miez. Daca
analizam reluctanta unui tub de forta oarecare a acestui camp,
remarcam ca reluctanta lui totala este suma intre reluctanta portiunii
din aer si reluctanta portiunii din miezul magnetic. Reluctanta
portiunii cuprinse in miezul magnetic este variabila odata cu starea de
saturatie a miezului. Insa, chiar in situatia unei saturatii relative
pronuntate a miezului magnetic, reluctanta portiunii din miez
reprezinta cateva miimi , maximum cateva sutimi din reluctanta
portiunii din aer a tubului de forta considerat. In consecinta,
reluctanta tubului considerat se reduca, cu o eroare cu totul
neinsemnata, la reluctanta portiunii sale din aer, care nu este
afectata de saturatia miezului magnetic.
Particularitati constructive si
functionale
ale transformatoarelor trifazate
Pentru transformatoarele utilizate in
retelele trifazate de current alternative sunt mai obisnuite doua
variante constructive. Astfel se pot folosi trei transformatoare
monofazate separate (fig. 7 a) ale caror infasurari primare sa fie
conectate in stea sau in triunghi si ale caror infasurari secundare sa
fie, de asemenea, legate in stea sau triunghi. Se pot, pe de alta
parte, folosi si constructii trifazate compacte (fig.7 b si c) avand
acelasi miez magnetic pentru toate fazele.
Posibilitatea utilizarii, pentru toate
transformatoarele
trifazate, a miezurilor cu trei coloane si doua juguri se poate lamuri
cu ajutorul figurii 8 a.
Daca trei transformatoare monofazate se plaseaza unul fata de altul,
asa cum este indicat in figura, atunci coloanele 1, 2 si 3 se pot reuni
intr-o singura coloana. Insa in sistemul trifazat simetric, suma
fluxurilor magnetice utile a celor trei faze este nula; de aceea in
coloana comuna fluxului magnetic va fi totdeauna nul si necesitatea
unei asemenea coloane nu mai are, in general justificare. In felul
acesta se ajunge la constructia compacta trifazata din figura 8 b cu
trei coloane si sase juguri, axele coloanelor fiind plasate la 120
grade. Daca acum desfiintam jugurile miezului magnetic al fazei B,
atunci obtinem o constructie si mai simpla si mai economica, cu trei
coloane in acelasi plan. Acest tip constructive are o mare raspandire
practica, insa conduce la o nesimetrie magnetica care poate avea uneori
unele consecinte negative la exploatarea
transformatoarelor.
Miezul magnetic compact cu trei coloane in acelasi plan se realizeaza
din tole stantate de forma dreptunghiulara. In rest, transformatorul
trifazat are aceleasi elemente constructive ca sic el
monofazat.
Autotransformatorul
Desepri,
in instalatiile de inalta si joasa
tensiune, in imstalatiile de telecomunicatii, radiotehnica sau
automatica apare necesitatea schimbarii tensiunii doar cu plus sau
minus 10…..50%. Intrebuintarea in aceste cazuri a tranformatoarelor
obisnuite cu doua infasurari separate nu este rationala din punct de
vedere tehnico-economic. Mai corespunzatoare se dovedeste a fi
utilizarea asa-numitelor autotransformatoare.
Dezavantajul autotransformatorului consta in faptul ca infasurarea
secundara este legata galvanic de infasurarea primara. . Ea trebuie sa
aiba aceeasi izolatie in raport cu masa ca si infasurarea primara.
Aceasta imprejurare impiedica constructia economica a
autotransformatoarelor pentru rapoarte de transformare mai mari de
1,5……2,0.
Autotransformatorul se construieste ca dispozitiv care permite reglajul
continuu al tensiunii secundare. Reglajul tensiunii se realizeaza pe
calea variatiei numarului de spire secundare fie cu ajutorul unor
comutatoare speciale, fie cu ajutorul unui contact mobil care calca
direct pe infasurarea secundara lipsita de izolatie dea lungul unei
fasii a suprafetei exterioare. Desigur ca asemenea regulatoare de
tensiune se utilizeaza la puteri relative mici (S<5kVA).
|
Referat oferit de www.ReferateOk.ro |
|