1
Detectorul
de metale
Detectorul de metale
reprezintă un dispozitiv electronic care permite sesizarea şi
localizarea de
obiecte metalice aflate sub diverse straturi nemetalice,ca
păm�nt,zid,zăpadă,apă,lemn,etc.
Funcţionarea lui se bazează
pe fenomenul de inducţie electromagnetică.Componenta principală este o
bobină
căreia i se aplică pulsuri de curent.
Un asemenea dispozitiv este util pentru
găsirea unor circuite electrice �ngropate �n perete pentru urmărirea
traseului
unor ţevi de canalizare,pentru aflarea unor obiecte metalice
�ngropate,pentru
găsirea unor obiecte pierdute,etc.
Sunt cunoscute mai multe metode ce
permit efectuarea unor asemenea determinări ca,de exemplu,metoda
reflectării
impulsurilor,metoda permeabilitaţii magnetice,metoda densităţilor,şi
altele.Dintre acestea,cea mai des folosită şi cea mai economică �n
acelaşi timp
este metoda permeabilităţii magnetice.
Schemele acestor
detectoare pot fi realizate cu
tranzistoare,cu circuite integrate sau mixt.
Modul de funcţionare şi modul de
folosire al
detectorului de metale:
Cu �ntrerupatorul Intr1 acţionat şi cu
cadrul L1(bobina) apropiat la circa 0,5m de suprafaţa zonei ce dorim să
o
cercetăm,se roteşte P1(potenţiometrul) p�nă c�nd frecvenţa ascultată in
cască
are o valoare de 200-300 Hz.Se apropie lent cadrul de suprafaţa
respectivă,la
c�ţiva centimetri,după care se execută o deplasare a acestuia paralel
cu
suprafaţa.�n momentul �n care sunetul din cască suferă o deviaţie
sesizată cu
uşurinţă,rezultă că �n acel loc există un corp metalic.
Explicaţia acestui fenomen constă �n
aceea că metalul detectat se comportă ca secundarul de transformator,�n
timp ce
primarul transformatorului ete bobina L1.Reprezent�nd o spiră �n
scurtcircuit
acesta absoarbe din energia produsă de �nfaşurarea L1,av�nd ca efect
micşorarea
inductanţei şi,ca atare,creşterea frecvenţei.
Forma constructivă a detectorului poate
fi modificată in funcţie de dorinţa constructorului.
Ceea ce trebuie urmărit in acest caz
este păstrarea posibilitaţii de obţinere prin reglaj a bătăilor nule
pentru o
poziţie c�t mai centrală a cursorului potenţiometrului.
Bibliografie:
1)
„Caleidoscop tehnic” de
G.D Oprescu
2)
„Construcţii
electronice pentru tinerii amatori” de I.C Boghiţoi
|