1
GRUPUL ŞCOLAR INDUSTRIAL
„SPIRU HARET”
Şcoala de Arte şi Meserii
str. Emil Gârleanu, nr. 1, Arad
PROIECT
EXAMEN DE CERTIFICARE A COMPETENŢELOR PROFESIONALE PENTRU OBŢINEREA
CERTIFICATULUI DE CALIFICARE PROFESIONALĂ
NIVEL III
- sesiunea 2008 -
Calificarea: TEHNICIAN PRELUCRĂRI MECANICE
AX INSLAŢIE POMPAJ
Elev: Nicoară Florin
Clasa: XIII C
ÎNDRUMĂTOR: Prof. ing. Georgescu Alexandra
CUPRINS
Capitolul PAG.
Rolul Piesei 3
Alegerea materialului 4
Calculul adaosului de prelucrare 5
Tehnologia de execuţie a piesei 7
Descrierea procesului tehnologic 7
Maşina unealtă 8
Calculul regimului de aşchiere 9
normarea tehnică 10
norme de tehnica securităţii muncii şi psi 12
BIBLIOGRAFIE 13
DESENUL DE EXECUŢIE AL PIESEI
FIŞA TEHNOLOGICĂ
1. ROLUL PIESEI
Piesa „Ax instalaţie pompaj” este o piesă de rotaţie, obţinută prin
strunjire în cazul tuturor suprafeţelor.
Piesa face parte din construcţia unui automacara telescopice montată pe
un şasiu de camion şi foloseşte la sprijinirea (împreună cu alte 3 axe
identice) pe sol a automacaralei atunci când aceasta este în regim de
lucru, pentru transportul la diferite alte puncte de lucru acestea
fiind demontate.
Cu ajutorul filetului Pt 50x6, axul atinge rapid şi sigur solul,
sprijinindu-se pe o talpă care la rândul acesteia preia o parte din
forţa de apăsare pe sol a automacaralei împreună cu sarcina acesteia.
Din desenul de execuţie a piesei şi datele înscrise în indicator, se
observă că piesa „Ax instalaţie pompaj” este o piesă de rotaţie, se
execută prin strunjire dintr-un semifabricat laminat din oţel OL 50.
Piesa are o formă constructivă tehnologică simplă alcătuită dintr-o
succesiune de cilindri. Este suficientă o singură proiecţie,
reprezentată în secţiune longitudinală completă pentru a determina
complet forma şi dimensiunile acesteia.
Forma constructivă - tehnologică este compusă din:
- un cilindru filetat Pt 50x6, de lungime 350 mm, cu
o teşitură 2,5x45°;
- un canal cilindric (degajare filet) de lungime 13
mm la diametrul Ø50;
- un cilindru având diametrul Ø50 pe o lungime de 116
mm;
- un cilindru cu diametrul Ø55 pe o lungime a piesei
de 41 mm.
Toate razele de racordare, rezultate în urma strunjirii sunt max. R1,
cu excepţia
fundurilor flancurilor filetului care sunt R0,3.
Piesa se înscrie în clasa de execuţie mijlocie. În timpul prelucrării
la astfel de piese trebuie respectată coaxialitatea suprafeţelor
cilindrice.
Fiind vorba de o piesă de rotaţie cotarea este simplă, se foloseşte o
singură suprafaţă de cotare, ceea ce simplifică executarea piesei.
În concluzie piesa „Ax instalaţie pompaj” este tehnologică şi nu ridică
probleme de execuţie.
2. ALEGEREA MATERIALULUI
Notarea mărcilor de oţel de uz general se face prin simbolul OL (oţel
laminat) urmat de două cifre care reprezintă valoarea rezistenţei
minime de rupere la tracţiune exprimate în kgf/mm2. Oţelul OL 50 este
un oţel de uz general cu rezistenţa minimă la rupere la tracţiune de
500 N/mm2 (50 kgf/mm2), din clasa de calitate 1.
Acest material se foloseşte pentru elemente de construcţii mecanice
supuse la solicitări mecanice ridicate, cum ar fi: bare de tracţiune,
arbori drepţi şi cotiţi, arbori pentru pompe şi turbine, etc.
a) Compoziţia chimică a materialului
Conform STAS 500/2 – 80, compoziţia chimică a oţelului OL 50 este
indicată în tabelul următor:
Marca oţelului Compoziţia chimică %
C Mn
P S
OL 50 0,40 … 0,52 0,48 …
0,78 Max. 0,042 Max. 0,038
b) Caracteristici mecanice şi tehnologice (conform
STAS 500/2 – 80)
Marca oţelului Clasa de calitate
Limita de curgere Rp0,2
[N/mm2] Rezistenţa la tracţiune Rm
[N/mm2] Alungirea la rupere
A
[%] Rezistenţa KCU
J/cm2 Energia de rupere
Temperatura
°C KV,
J
OL 50 1 280 490 –
610 21 59
+20 27
Semifabricatul este o bucată de material sau o piesă brută care a
suferit o serie de prelucrări mecanice sau tehnice, dar care necesită
în continuare alte prelucrări pentru a deveni o piesă finită.
Piesa finită rezultă în urma prelucrării semifabricatului cu
respectarea tuturor condiţiilor impuse prin desenul de execuţie (formă,
dimensiune, toleranţă, calitatea suprafeţelor).
Semifabricatul supus prelucrării prin aşchiere are una sau mai multe
dimensiuni mai mari decât al piesei finite.
Surplusul de material care trebuie îndepărtat de pe suprafaţa
semifabricatului poartă denumirea de adaos de prelucrare. Un
semifabricat bun re cât mai multe suprafeţe identice cu ale piesei
finite, iar adaosul de prelucrare este redus la minimum.
Principalele tipuri de semifabricate folosite la prelucrarea prin
aşchiere sunt:
- bucăţi debitate din produse laminate (bare,
profile, sârme);
- piese brute obţinute prin turnare;
- piese brute forjate liber;
- piese brute forjate în matriţă (matriţate);
- produse trase la rece.
Din semifabricatele enumerate, unele sunt caracterizate de o precizie
ridicată, cum ar fi cele matriţate, cele presate, din pulberi şi cele
turnate (în special cele turnate sub presiune).
Alegerea unui anumit tip de semifabricat este legată de seria de
fabricaţie.
Semifabricatele turnate sau matriţate nu pot fi folosite decât atunci
când numărul pieselor de acelaşi tip prelucrat este mare.
În cazul piesei „Ax instalaţie pompaj” unde avem o producţie
individuală vom alege ca semifabricat bară laminată Ø52.
1
3. CALCULUL ADAOSULUI DE PRELUCRARE
Adaosul total (pe lungime):
, unde:
- lungimea semifabricatului, = 115 mm
- lungimea piesei finite, = 111 mm
524-520=4
[mm]
Adaosurile de prelucrare (intermediare, simetrice)
sunt:
[mm]
Adaosul total simetric:
4. TEHNOLOGIA DE EXECUŢIE A PIESEI
4.1. Descrierea procesului tehnologic (v. şi anexa)
Având în vedere desenul de execuţie al piesei şi condiţiile tehnologice
legate de funcţionarea piesei s-au stabilit operaţiile de prelucrare cu
fazele lor.
Operaţia I
Faza 1 - Orientare şi fixare semifabricat la L=524
Faza 2 - Executat gaură A3 STAS 1361-82
Faza 3 - Strunjit ext. Ø50x479
Faza 4 - Strunjit degajare filet b=13
Faza 5 - Strunjit ext. Ø50-0,15x337
Faza 6 - Teşit exterior 2,5x45°
Faza 7 - Filetat Pt50x6
Faza 8 - Retezat la L=520
SDV – uri: cuţit de strunjit exterior, cuţit de filetat pentru filet cu
profil pătrat p=6, cuţit de canelat, cuţit profilat 45°, cuţit de
retezat, cuţit de centruit A3 STAS 1361-82, vârf rotativ, şubler.
Maşină unealtă: strung SN 400, universal cu 3 bacuri, suport portcuţit
cu 4 poziţii pentru prinderea cuţitului.
Operaţia II – Desprins, control CTC: se verifică conform desen execuţie.
4.2. Maşina - unealtă
Strungul SN400 este un strung de mărime mijlocie iar prelucrările pe
acest strung au un caracter universal, putându-se efectua toate
operaţiile de strunjire şi filetare.
Turaţiile axului principal se pot schimba cu ajutorul a două manete, un
ghidaj, pe partea laterală a batiului permite instalarea şablonului sau
a unei piese etalon pentru cazul când strungul este dotat cu dispozitiv
hidraulic de copiere. Strungul SN400 se execută în patru variante care
se deosebesc prin distanţa dintre vârfuri. La acest tip de strung este
posibilă montarea unui portcuţit pe sania transversală permiţând-ui
prelucrarea unei piese cu două cuţite în acelaşi timp contribuind
astfel la mărirea productivităţii.
Caracteristicile tehnice (dimensiuni liniare în mm):
- distanţa între vârfuri: 750; 1000; 1500; 2000;
- înălţimea vârfurilor: 200;
- distanţa maximă de strunjire: 400 deasupra
ghidajelor;
- diametrul maxim de prelucrare: 210 deasupra saniei;
- conul alezajului axului principal: Morse nr. 6;
- pasul şurubului conducător: 12;
- numărul de turaţii distincte ale arborelui
principal: 22;
- turaţia minimă şi maximă a axului principal: 12 …
1500.
- turaţiile strungului normal SN400: 12, 15, 19, 24,
30, 38, 46, 58,
76, 96, 120, 150, 185, 230, 305, 380, 480,600, 765, 955, 1200, 1500.
- puterea/ turaţia motorului principal: 7,5 kW/1000
rot/min;
- puterea/turaţia motorului deplasări rapide: 1,1
kW/1500 rot/min;
- avansurile longitudinale minime şi maxime: 0,046 –
3,52 mm/rot;
- cursa maximă a căruciorului: 650, 900, 1400, 1900;
- unghiul de rotire a saniei portcuţit: ;
- pasul şurubului saniei transversale: 5.
4.3. Calculul regimului de aşchiere (pentru
„strunjire cilindrică Ø50x350)
1) Adâncimea de aşchiere: se alege t=2 mm
2) Avansul: din tabelul cu regimul de aşchiere pentru
strunjire
longitudinală a oţelului a oţelului cu rezistenţă la rupere
daN/mm2,
cu cuţit din oţel rapid Rp3 se alege avansul s=0,30 mm/rot.
3) Viteza de aşchiere: tot din tabel se alege viteza
de aşchiere v=37 m/min.
- Determinarea turaţiei: rot/min
Din cartea maşinii se adoptă o valoare imediat
inferioară mărimii calculate: 230 rot/min
Cu această valoare a turaţiei se face
determinarea vitezei de aşchiere reale:
m/min
5. NORMAREA TEHNICĂ
Calculul timpului operativ pentru strunjirea cilindrică Ø50x350
min
= lungimea de prelucrare
l1= 2 mm – lungimea de apropiere a sculei
l2= 2 mm – lungimea de ieşire din aşchiere
l = 350 mm – lungimea suprafeţei de prelucrat
tb = 5,130 min
- timp ajutător strunjire cilindrică Ø50 mm
ta1 = 0,14 min – timp ajutător pentru manevrarea strungului
ta2 = 0,16 min – timp ajutător legat de fază
ta3 = 0,11 min – timp ajutător pentru măsurarea cu şublerul
min
• Timp operativ (timp de maşină) min
• Timpul unitar -
• Timpul de deservire -
• min
• min
• min
6. NORME DE TEHNICE SECURITĂŢII MUNCII ŞI PSI
Pentru preîntâmpinarea unor eventuale accidente la prelucrarea pieselor
pe strungul normal este necesar ca personalul să-şi însuşească normele
de tehnica securităţii muncii.
Normele de protecţia muncii în ramura construcţiilor de maşini şi
prelucrarea metalelor au fost întocmite în baza legii nr. 5/1965 (cu
modificările ulterioare), a normelor republicane de protecţie a muncii.
Decretul nr. 112/1973 dat de Ministerul Muncii şi nr. 39/1977 al
Ministerului Sănătăţii.
Scopul prezentelor norme este să contribuie la îmbunătăţirea continuă a
condiţiilor de muncă şi la înlăturarea cauzelor care pot provoca
accidente de muncă şi profesionale, prin aplicarea de procedee tehnice
moderne, folosirea rezultatelor cercetărilor ştiinţifice şi organizarea
corespunzătoare a locului de muncă.
Aplicarea prezentelor norme de protecţia muncii este obligatorie pentru
toate unităţile din economie, având activitate cu specific de
construcţii de maşini.
Înainte de începerea lucrului, strungarul trebuie să verifice starea de
funcţionare a fiecărui bac de strângere. Dacă bacurile sunt uzate, au
joc, prezintă deformări sau fisuri, mandrina sau platoul trebuie
înlocuite.
Înainte de începerea lucrării, muncitorul trebuie să verifice cuţitul
în sensul dacă acesta are profilul corespunzător prelucrării pe care
trebuie să o execute, precum şi materialului din care este
confecţionată piesa.
La cuţitele de strung prevăzute cu plăcuţe de carburi metalice se vor
controla cu atenţie fixarea plăcuţei pe cuţit, precum şi starea
acestuia. Nu se permite folosirea cuţitelor de strung care prezintă
fisuri sau deformări. Cuţitele cu plăcuţe din carburi metalice sau
ceramice vor fi ferite de jocuri mecanice.
Lungimea cuţitului care iese din suport trebuie să fie corespunzătoare
iar fixarea acestuia se face cu cel puţit două şuruburi bine strânse.
BIBLIOGRAFIE
1. M. Voicu – Utilajul şi tehnologia prelucrărilor
prin aşchiere
2. Gh. Biber – Manualul strungarului
3. G.S. Georgescu – Îndrumător pentru ateliere
mecanice
4. C. Picoş – Calculul adaosurilor de prelucrare şi
al regimurilor de aşchiere
5. C. Dragu – Toleranţe şi ajustaje
6. N. Stoica – Manual de organizare a producţii şi a
muncii
7. *** - Fonte şi oţeluri – Standarde şi comentarii
|