referat, referate , referat romana, referat istorie, referat geografie, referat fizica, referat engleza, referat chimie, referat franceza, referat biologie
 
Informatica Educatie Fizica Mecanica Spaniola
Arte Plastice Romana Religie Psihologie
Medicina Matematica Marketing Istorie
Astronomie Germana Geografie Franceza
Fizica Filozofie Engleza Economie
Drept Diverse Chimie Biologie
 

Ax instalatie pompaj - proiect

Categoria: Referat Fizica

Descriere:

Alegerea unui anumit tip de semifabricat este legată de seria de fabricaÅ£ie. Semifabricatele turnate sau matriÅ£ate nu pot fi folosite decât atunci când numărul pieselor de acelaÅŸi tip prelucrat este mare. În cazul piesei „Ax instalaÅ£ie pompaj” unde avem o producÅ£ie individuală vom alege ca semifabricat bară laminată Ø52...

Varianta Printabila 


1 GRUPUL ŞCOLAR INDUSTRIAL
„SPIRU HARET”
Şcoala de Arte şi Meserii
str. Emil Gârleanu, nr. 1, Arad    
PROIECT
EXAMEN DE CERTIFICARE A COMPETENŢELOR PROFESIONALE PENTRU OBŢINEREA CERTIFICATULUI DE CALIFICARE PROFESIONALĂ
NIVEL III
- sesiunea 2008 -
Calificarea: TEHNICIAN PRELUCRĂRI MECANICE
AX INSLAŢIE POMPAJ
Elev: Nicoară Florin
Clasa: XIII C

ÎNDRUMĂTOR: Prof. ing. Georgescu Alexandra


    
CUPRINS


Capitolul    PAG.

Rolul Piesei    3
Alegerea materialului    4
Calculul adaosului de prelucrare    5
Tehnologia de execuţie a piesei    7
Descrierea procesului tehnologic    7
Maşina unealtă    8
Calculul regimului de aşchiere    9
normarea tehnică    10
norme de tehnica securităţii muncii şi psi    12
BIBLIOGRAFIE    13
DESENUL DE EXECUŢIE AL PIESEI    
FIŞA TEHNOLOGICĂ   





1.    ROLUL PIESEI

Piesa „Ax instalaţie pompaj” este o piesă de rotaţie, obţinută prin strunjire în cazul tuturor suprafeţelor.
Piesa face parte din construcţia unui automacara telescopice montată pe un şasiu de camion şi foloseşte la sprijinirea (împreună cu alte 3 axe identice) pe sol a automacaralei atunci când aceasta este în regim de lucru, pentru transportul la diferite alte puncte de lucru acestea fiind demontate.
Cu ajutorul filetului Pt 50x6, axul atinge rapid şi sigur solul, sprijinindu-se pe o talpă care la rândul acesteia preia o parte din forţa de apăsare pe sol a automacaralei împreună cu sarcina acesteia.

Din desenul de execuţie a piesei şi datele înscrise în indicator, se observă că piesa „Ax instalaţie pompaj” este o piesă de rotaţie, se execută prin strunjire dintr-un semifabricat laminat din oţel OL 50. Piesa are o formă constructivă tehnologică simplă alcătuită dintr-o succesiune de cilindri. Este suficientă o singură proiecţie, reprezentată în secţiune longitudinală completă pentru a determina complet forma şi dimensiunile acesteia.
Forma constructivă - tehnologică este compusă din:
-    un cilindru filetat Pt 50x6, de lungime 350 mm, cu o teşitură 2,5x45°;
-    un canal cilindric (degajare filet) de lungime 13 mm la diametrul Ø50;
-    un cilindru având diametrul Ø50 pe o lungime de 116 mm;
-    un cilindru cu diametrul Ø55 pe o lungime a piesei de 41 mm.
Toate razele de racordare, rezultate în urma strunjirii sunt max. R1, cu excepţia
fundurilor flancurilor filetului care sunt R0,3.
Piesa se înscrie în clasa de execuţie mijlocie. În timpul prelucrării la astfel de piese trebuie respectată coaxialitatea suprafeţelor cilindrice.
Fiind vorba de o piesă de rotaţie cotarea este simplă, se foloseşte o singură suprafaţă de cotare, ceea ce simplifică executarea piesei.
În concluzie piesa „Ax instalaţie pompaj” este tehnologică şi nu ridică probleme de execuţie.






2.    ALEGEREA MATERIALULUI


Notarea mărcilor de oţel de uz general se face prin simbolul OL (oţel laminat) urmat de două cifre care reprezintă valoarea rezistenţei minime de rupere la tracţiune exprimate în kgf/mm2. Oţelul OL 50 este un oţel de uz general cu rezistenţa minimă la rupere la tracţiune de 500 N/mm2 (50 kgf/mm2), din clasa de calitate 1.
Acest material se foloseşte pentru elemente de construcţii mecanice supuse la solicitări mecanice ridicate, cum ar fi: bare de tracţiune, arbori drepţi şi cotiţi, arbori pentru pompe şi turbine, etc.
a)    Compoziţia chimică a materialului
Conform STAS 500/2 – 80, compoziţia chimică a oţelului OL 50 este indicată în tabelul următor:
Marca oţelului    Compoziţia chimică %
    C    Mn    P    S
OL 50    0,40 … 0,52    0,48 … 0,78    Max. 0,042    Max. 0,038

b)    Caracteristici mecanice şi tehnologice (conform STAS 500/2 – 80)
Marca oţelului    Clasa de calitate    Limita de curgere Rp0,2
[N/mm2]    Rezistenţa la tracţiune Rm
[N/mm2]    Alungirea la rupere
A
[%]    Rezistenţa KCU
J/cm2    Energia de rupere
                        Temperatura
°C    KV,
J
OL 50    1    280    490 – 610     21    59    +20    27


Semifabricatul este o bucată de material sau o piesă brută care a suferit o serie de prelucrări mecanice sau tehnice, dar care necesită în  continuare alte prelucrări pentru a deveni o piesă finită.
Piesa finită rezultă în urma prelucrării semifabricatului cu respectarea tuturor condiţiilor impuse prin desenul de execuţie (formă, dimensiune, toleranţă, calitatea suprafeţelor).
Semifabricatul supus prelucrării prin aşchiere are una sau mai multe dimensiuni mai mari decât al piesei finite.
Surplusul de material care trebuie îndepărtat de pe suprafaţa semifabricatului poartă denumirea de adaos de prelucrare. Un semifabricat bun re cât mai multe suprafeţe identice cu ale piesei finite, iar adaosul de prelucrare este redus la minimum.
Principalele tipuri de semifabricate folosite la prelucrarea prin aşchiere sunt:
-    bucăţi debitate din produse laminate (bare, profile, sârme);
-    piese brute obţinute prin turnare;
-    piese brute forjate liber;
-    piese brute forjate în matriţă (matriţate);
-    produse trase la rece.
Din semifabricatele enumerate, unele sunt caracterizate de o precizie ridicată, cum ar fi cele matriţate, cele presate, din pulberi şi cele turnate (în special cele turnate sub presiune).
Alegerea unui anumit tip de semifabricat este legată de seria de fabricaţie.
Semifabricatele turnate sau matriţate nu pot fi folosite decât atunci când numărul pieselor de acelaşi tip prelucrat este mare.
În cazul piesei „Ax instalaţie pompaj” unde avem o producţie individuală vom alege ca semifabricat bară laminată Ø52.





1 3.    CALCULUL ADAOSULUI DE PRELUCRARE
Adaosul total (pe lungime):
 , unde:
      - lungimea semifabricatului,  = 115 mm
      - lungimea piesei finite,   = 111 mm
 
 524-520=4              [mm]
    Adaosurile de prelucrare (intermediare, simetrice) sunt:
     [mm]
    Adaosul total simetric:
     


4.    TEHNOLOGIA DE EXECUŢIE A PIESEI

4.1.    Descrierea procesului tehnologic (v. şi anexa)

Având în vedere desenul de execuţie al piesei şi condiţiile tehnologice legate de funcţionarea piesei s-au stabilit operaţiile de prelucrare cu fazele lor.

Operaţia I
Faza 1 -    Orientare şi fixare semifabricat la L=524
Faza 2 -    Executat gaură A3 STAS 1361-82
Faza 3 -    Strunjit  ext. Ø50x479
Faza 4 -    Strunjit degajare filet b=13
Faza 5 -    Strunjit  ext. Ø50-0,15x337
Faza 6 -    Teşit exterior 2,5x45°
Faza 7 -    Filetat Pt50x6
Faza 8 -    Retezat la L=520
 
SDV – uri: cuţit de strunjit exterior, cuţit de filetat pentru filet cu profil pătrat p=6, cuţit de canelat, cuţit profilat 45°, cuţit de retezat, cuţit de centruit A3 STAS 1361-82, vârf rotativ, şubler.
Maşină unealtă: strung SN 400, universal cu 3 bacuri, suport portcuţit cu 4 poziţii pentru prinderea cuţitului.

Operaţia II – Desprins, control CTC: se verifică conform desen execuţie.



4.2.    Maşina - unealtă
Strungul SN400 este un strung de mărime mijlocie iar prelucrările pe acest strung au un caracter universal, putându-se efectua toate operaţiile de strunjire şi filetare.
Turaţiile axului principal se pot schimba cu ajutorul a două manete, un ghidaj, pe partea laterală a batiului permite instalarea şablonului sau a unei piese etalon pentru cazul când strungul este dotat cu dispozitiv hidraulic de copiere. Strungul SN400 se execută în patru variante care se deosebesc prin distanţa dintre vârfuri. La acest tip de strung este posibilă montarea unui portcuţit pe sania transversală permiţând-ui prelucrarea unei piese cu două cuţite în acelaşi timp contribuind astfel la mărirea productivităţii.
Caracteristicile tehnice (dimensiuni liniare în mm):
-    distanţa între vârfuri: 750; 1000; 1500; 2000;
-    înălţimea vârfurilor: 200;
-    distanţa maximă de strunjire: 400 deasupra ghidajelor;
-    diametrul maxim de prelucrare: 210 deasupra saniei;
-    conul alezajului axului principal: Morse nr. 6;
-    pasul şurubului conducător: 12;
-    numărul de turaţii distincte ale arborelui principal: 22;
-    turaţia minimă şi maximă a axului principal: 12 … 1500.
-    turaţiile strungului normal SN400: 12, 15, 19, 24, 30, 38, 46, 58, 76, 96, 120, 150, 185, 230, 305, 380, 480,600, 765, 955, 1200, 1500.
-    puterea/ turaţia motorului principal: 7,5 kW/1000 rot/min;
-    puterea/turaţia motorului deplasări rapide: 1,1 kW/1500 rot/min;
-    avansurile longitudinale minime şi maxime: 0,046 – 3,52 mm/rot;
-    cursa maximă a căruciorului: 650, 900, 1400, 1900;
-    unghiul de rotire a saniei portcuţit:  ;
-    pasul şurubului saniei transversale: 5.



4.3.    Calculul regimului de aşchiere (pentru „strunjire cilindrică Ø50x350)
1)    Adâncimea de aşchiere: se alege t=2 mm
2)    Avansul: din tabelul cu regimul de aşchiere pentru strunjire longitudinală a oţelului a oţelului cu rezistenţă la rupere  daN/mm2, cu cuţit din oţel rapid Rp3 se alege avansul s=0,30 mm/rot.
3)    Viteza de aşchiere: tot din tabel se alege viteza de aşchiere v=37 m/min.
-    Determinarea turaţiei:  rot/min
    Din cartea maşinii se adoptă o valoare imediat inferioară mărimii calculate:  230 rot/min
    Cu această valoare a turaţiei   se face determinarea vitezei de aşchiere reale:
  m/min




5.    NORMAREA TEHNICĂ

Calculul timpului operativ pentru strunjirea cilindrică Ø50x350

                 
              min
     = lungimea de prelucrare
 
l1= 2 mm – lungimea de apropiere a sculei
l2= 2 mm – lungimea de ieşire din aşchiere
l = 350 mm – lungimea suprafeţei de prelucrat
tb = 5,130 min
  - timp ajutător strunjire cilindrică Ø50 mm
ta1 = 0,14 min – timp ajutător pentru manevrarea strungului
ta2 = 0,16 min – timp ajutător legat de fază
ta3 = 0,11 min – timp ajutător pentru măsurarea cu şublerul
 min
•    Timp operativ (timp de maşină)  min
•    Timpul unitar -  
•    Timpul de deservire -  
 
•     min
•     min
•     min


6.    NORME DE TEHNICE SECURITĂŢII MUNCII ŞI PSI

Pentru preîntâmpinarea unor eventuale accidente la prelucrarea pieselor pe strungul normal este necesar ca personalul să-şi însuşească normele de tehnica securităţii muncii.
Normele de protecţia muncii în ramura construcţiilor de maşini şi prelucrarea metalelor au fost întocmite în baza legii nr. 5/1965 (cu modificările ulterioare), a normelor republicane de protecţie a muncii. Decretul nr. 112/1973 dat de Ministerul Muncii şi nr. 39/1977 al Ministerului Sănătăţii.
Scopul prezentelor norme este să contribuie la îmbunătăţirea continuă a condiţiilor de muncă şi la înlăturarea cauzelor care pot provoca accidente de muncă şi profesionale, prin aplicarea de procedee tehnice moderne, folosirea rezultatelor cercetărilor ştiinţifice şi organizarea corespunzătoare a locului de muncă.
Aplicarea prezentelor norme de protecţia muncii este obligatorie pentru toate unităţile din economie, având activitate cu specific de construcţii de maşini.
Înainte de începerea lucrului, strungarul trebuie să verifice starea de funcţionare a fiecărui bac de strângere. Dacă bacurile sunt uzate, au joc, prezintă deformări sau fisuri, mandrina sau platoul trebuie înlocuite.
Înainte de începerea lucrării, muncitorul trebuie să verifice cuţitul în sensul dacă acesta are profilul corespunzător prelucrării pe care trebuie să o execute, precum şi materialului din care este confecţionată piesa.
La cuţitele de strung prevăzute cu plăcuţe de carburi metalice se vor controla cu atenţie fixarea plăcuţei pe cuţit, precum şi starea acestuia. Nu se permite folosirea cuţitelor de strung care prezintă fisuri sau deformări. Cuţitele cu plăcuţe din carburi metalice sau ceramice vor fi ferite de jocuri mecanice.
Lungimea cuţitului care iese din suport trebuie să fie corespunzătoare iar fixarea acestuia se face cu cel puţit două şuruburi bine strânse.



BIBLIOGRAFIE

1.    M. Voicu – Utilajul şi tehnologia prelucrărilor prin aşchiere
2.    Gh. Biber – Manualul strungarului
3.    G.S. Georgescu – Îndrumător pentru ateliere mecanice
4.    C. Picoş – Calculul adaosurilor de prelucrare şi al regimurilor de aşchiere
5.    C. Dragu – Toleranţe şi ajustaje
6.    N. Stoica – Manual de organizare a producţii şi a muncii
7.    *** - Fonte şi oţeluri – Standarde şi comentarii
Referat oferit de www.ReferateOk.ro
Home : Despre Noi : Contact : Parteneri  
Horoscop
Copyright(c) 2008 - 2012 Referate Ok
referate, referat, referate romana, referate istorie, referate franceza, referat romana, referate engleza, fizica