Aurel Vlaicu
Categoria: Referat
Fizica
Descriere:
Din acel moment, aparatul se putea compara cu cele mai bune aparate de
zbor, existente in lume, in momentul respectiv. La 27 septembrie 1910,
la propunerea Ministerului de Razboi, Vlaicu a participat la manevrele
militare, ce aveau loc in acea toamna, ducand, in zbor, un mesaj de la
Slatina la Piatra-Olt. Din acest moment, Romania devine a doua tara,
dupa Franta, care folosea avionul in scopuri militare... |
|
|
1
AUREL VLAICU
(6 noiembrie 1882, comuna Bintinti, judetul Hunedoara - 13 septembrie
1913, comuna Banesti, Campina)
Inginer mecanic, constructor de avioane,
pilot, pionier al aviatiei mondiale,
castigator al numeroase premii internationale
Clasele primare le-a facut
in comuna natala, Bintinti, iar cele de liceu, mai intai la Orastie,
apoi la Sibiu. In 1902 s-a inscris la Scoala Politehnica din Budapesta,
iar din 1903, frecventeaza cursurile Scolii Politehnice din München. In
paralel, a lucrat la planurile construirii unui aparat de zbor, cu
aripi batante, actionate de arcuri. Anul 1908 il gaseste la Fabrica de
motoare "Opel", din Russelshein. Dupa ce construieste - in iunie 1909,
in comuna natala - un planor, Vlaicu se va stabili la Bucuresti.
Aici, sprijinit de numerosi
prieteni - scriitorii Vlahuta, Emil Garleanu, St. O. Iosif, George
Cosbuc etc. - a construit un model de aeroplan, de dimensiuni reduse,
cu care a facut o demonstratie in fata lui Spiru Haret, Ministru al
Instructiunii. Incantat de reusita, de ideile si tenacitatea lui
Vlaicu, S. Haret a insistat pe langa forurile de resort si a obtinut
aprobarea pentru construirea aeroplanului "Vlaicu I", in Arsenalul
armatei.
Dupa o munca intensa,
aeroplanul, cu exceptia motorului, va fi terminat in 1909. Pleaca la
Paris, pentru a cumpara motorul necesar avionului, unde il intalneste
pe Traian Vuia, cu care s-a sfatuit, in privinta tipului de motor
potrivit.
In 1910, pe campul Cotrocenilor, Vlaicu a desprins de la sol avionul,
care s-a ridicat la o inaltime de 3-4 m, zburand pe o distanta de circa
40 m, dupa care a aterizat lin. La 23 iulie 1910, Vlaicu, la o noua
incercare, a zburat din nou, parcurgand o distanta de 400 m, la o
inaltime de 4 m. In sfarsit, o a treia incercare, ce a avut loc la 10
august, s-a soldat cu un adevarat succes, pentru ca aeroplanul s-a
inaltat la cateva zeci de metri, parcurgand o distanta de 4 km.
Din acel moment, aparatul se putea compara cu cele
mai bune aparate de zbor, existente in lume, in momentul respectiv.
La 27 septembrie 1910, la
propunerea Ministerului de Razboi, Vlaicu a participat la manevrele
militare, ce aveau loc in acea toamna, ducand, in zbor, un mesaj de la
Slatina la Piatra-Olt. Din acest moment, Romania devine a doua tara,
dupa Franta, care folosea avionul in scopuri militare.
In 1910, obtine brevetul RO
2258 pentru "Masina de zburat ca un corp in forma de sageata".
In toamna aceluiasi an,
Aurel Vlaicu a inceput proiectarea acestui nou aeroplan, pe care, tot
cu sprijinul lui Spiru Haret, l-a construit la Scoala de Arte si
Meserii.
Cu acest nou aparat, "Vlaicu
II", avand imbunatatiri substantiale, a luat parte la jubileul
organizat cu ocazia implinirii a 50 de
ani de la infiintarea "Asociatiei pentru literatura si cultura
poporului roman", sarbatorire care avea loc pe Campia Libertatii de la
Blaj.
1
Aparatul "Vlaicu II", 1911
(macheta, Muzeul Tehnic "prof. ing. Dimitrie Leonida", Bucuresti)
Au urmat turnee aviatice, la
Sibiu, Brasov, Iasi si in alte
orase din tara, unde avionul "Vlaicu II" a stabilit o serie de
performante deosebite (zbor la o altitudine de 1000 m, viteza medie de
90 km/h, acrobatii).
Pentru toate aceste
realizari, la propunerea lui Spiru Haret, Academia Romana i-a acordat
premiul "Gheorghe Lazar".
In vara anului 1912, la
concursul aviatic international de la
Aspern-Viena, in compania unor celebri piloti ai vremii, a obtinut
premiul I, pentru aruncarea unui proiectil, la tinta, de la o inaltime
de 300 m, si premiul al II-lea, dupa cunoscutul pilot francez Roland
Garros, pentru aterizarea la punct fix.
Cea mai mare dorinta a sa
era sa incerce un zbor peste muntii
Carpati. De aceea, in 1913 a inceput sa lucreze la proiectarea unui nou
aparat "Vlaicu III", prevazut sa fie construit, in intregime, metalic.
Aceasta idee a sa era remarcabila pentru acel moment, deoarece, primele
avioane de constructie metalica au aparut mai tarziu.
Intre timp, afland ca un
aviator strain intentiona sa incerce
un zbor peste Carpati, pe 13 septembrie 1913, Vlaicu a decolat de langa
Bucuresti, cu "Vlaicu II", intr-un zbor catre munti, dorind sa
realizeze primul aceasta performanta, la bordul unui avion de
constructie romaneasca.
Din pacate, proiectul sau,
la care tinea foarte mult, nu se va
realiza, deoarece deasupra comunei Banesti, langa Campina, avionul s-a
prabusit, pilotul sau gasindu-si moartea in acest accident. Acolo se va
ridica un monument, care va aminti, pentru totdeauna, curajul si
sfarsitul tragic al marelui Vlaicu.
Avionul "Vlaicu III, 1913
Dupa moartea sa colaboratorii sai C.Silisteanu si G.Magnani au terminat
de construit avionul sau Vlaicu III, complet metalic.
Mari scriitori romani au evocat in operele lor figura lui Aurel Vlaicu,
cum ar fi Mihail Drumes si Ion Dodu Balan.
“Atat au durat rosturile si trecerea ei prin lume... Cadeau frunzele..
unele se scurgeau
repede la pamant, indiferente ca o piatra. Altele aveau ceva din
misterioasa cadere a
stelelor, antrenand dupa ele destine... Cateva cadeau, cad uneori
oamenii; cad cu o
anumita parere de rau si cu un soi straniu de disperare care trezeste
sentimentul
infricosator al mortii. Cad cum a cazut legendarul Icar in Marea Egee,
cu aripile topite
de soare, cum a cazut mesterul Manole de pe manastirea de Arges,
semanand in
spiritualitatea romaneasca mitul jertfei pentru creatie, mitul
fundamental al civilizatiei
romanesti pe care l-a intruchipat cu sclipiri de geniu, Aurel Vlaicu. E
mitul fundamental,
reprezentativ, al istoriei noastre, care ne-a cerut mereu jertfe pentru
ca sa putem dura
peste vrajmasiile vremurilor mastere.” – Ion Dodu Balan, despre Aurel
Vlaicu
Strada Aurel Vlaicu:
Se afla in sectorul 2, se intersecteaza cu bulevardul Dacia,
Stefan
cel Mare strazile Paul Greceanu, Slavesti, Ion Calin, Mihai
Eminescu,
Alexandru Filippide
|
Referat oferit de www.ReferateOk.ro |
|