1
Reflexia si refractia luminii
Refractia luminii
Refractia este schimbarea directiei luminii la trecerea acesteia
dintr-un mediu transparent in altul. Fiindca lumina calatoreste cu
viteze diferite in medii diferite, ea trebuie sa-si schimbe viteza la
trecerea dintr-un mediu in altul. Daca un fascicol de lumina atinge
aceasta suprafata intr-un unghi, atunci lumina de pe partea facicolului
care atinge prima suprafata de separare este fortata sa incetineasca
sau sa-si mareasca viteza inainte ca lumina de pe cealata parte sa
atinga noul mediu. Acest lucru determina indoirea, sau refractarea,
fascicolului la suprafata de separare. De exemplu lumina reflectata de
un obiect aflat sub apa trece intai prin apa si apoi prin aer pentru
ajunge la ochiul unui observator. Din unele unghiuri un obiect partial
scufundat pare indoit in locul unde intra in apa fiindca lumina care
vine de sub apa este refractata.
Indicele de refractie al unui mediu este raportul dintre viteza luminii
in vid si viteza luminii in acel mediu. Datorita faptului ca lumina de
frecvente diferite calatoreste la viteze diferite intr-un mediu,
indicele de refractie este diferit pentru lumina de frecvente diferite.
Asta inseamna ca lumina de culori diferite este refractata la unghiuri
diferite cand trece dintr-un mediu in altul . Efectul obtinut este
dispersia luminii la trecerea acesteia prin prisma.
Aer 1.0003
Diamant 2.42
Zircon 1.92
Apa 1.33
Alcool etilic 1.36
Sticla (fused quartz) 1.46
Clorura de sodium 1.54
Sticla (crown) 1.52
Reflexia luminii
Reflexia are loc de asemenea cand lumina atinge suprafata de
separare dintre doua medii.O parte din lumina care atinge suprafata de
separare va fi reflectata in primul mediu. Daca lumina atinge suprafata
de separare intr-un unghi atunci lumina este reflectata in acelasi
unghi, asemanator cu felul in care o minge sare cand atinge pamantul.
Lumina care este reflectata de pe o suprafata plana, cum ar fi
suprafata dintre aer si un lac, va forma o imagine in oglinda. Lumina
reflectata de pe o suprafata curba poate fi focusata intr-un punct, o
linie, sau intr-o zona, acest lucru depinzand de curbura suprafetei.
Legile reflexiei si refractiei
Cantitatea de lumina reflectata depinde de raportul indicilor de
refractie pentru cele doua medii. Planul de incidenta contine raza de
incidenta si normala la suprafata in punctul de incidenta. Unghiul de
incidenta (de reflexie sau de refractie) este unghiul dintre raza
incidenta (reflectata sau refractata) si normala. Legile reflexiei spun
ca unghiul de incidenta este egal cu unghiul de reflexie si
ca raza incidenta , raza reflectata si normala la suprafata in punctual
de incidenta sunt coplanare.Daca suprafata celui de al doilea mediu
este neteda aceasta poate actiona ca o oglinda si poate produce o
imagine reflectata. Daca oglinda este plana atunci imaginea pare sa se
afle in spatele oglinzii la o distanta egala cu distanta dintre obiect
si ogilinda. Sursa de lumina in figura doi este obiectul A, si un punct
din A trimite lumina in toate directiile. Cele doua raze care ating
oglinda in punctele B si C sunt reflectate ca razele BD si CE.
Pentru un observator din spatele oglinzii aceste raze par sa vina
dintr-un punct F aflat in spatele oglinzii. In conformitate cu legile
reflexiei BF si CF formeaza acelasi unghi ca si AC si AB . Daca
suprafata celui de al doilea mediu nu este neteda atunci
normalele la suprafata in diferite puncte ale suprafetei au directii
diferite. In acest caz razele care pot f i in acelasi plan cand
pleaca dintr-un punct se afla in diferite plane de incidenta si nu pot
forma o imagine.
1
Nu toata lumina
care atinge o oglinda este reflectata; o parte din lumina poate trece
prin
oglinda sau poate fi absorbita de aceasta. Multi oameni de stiinta au
crezut ca
o oglinda perfecta – care sa reflecte lumina 100%- nu poate exista. In
1998
oamenii de stiinta au realiza o astfel de oglinda punand
unele peste altela straturi
microscopice de telleriu si polistiren plastic.
Legea lui Snell
Aceasta
importanta lege , numita astfel dupa matematicianul olandez Willebrord
Snell,
afirma ca produsul indicelui de refractie si sinusul unghiului de
incidenta al
unei raze intr-un mediu este egal cu
produsul indicelui de refractie si sinusului unghiului de refractie
intr-un
mediu succesiv. De asemenea raza de incidenta, raza refractata si
normala in
punctul de incidenta sunt coplanare. In general indicele de refractie
al unui
mediu transparent mai dens este mai mare decat indicele de refractie al
unui
mediu mai putin dens , adica viteza luminii este mai mica in mediul mai
dens.
Daca o raza de incidenta este oblica atunci o raza care intra in mediul
cu
indicele de refractie mai mare este indoita spre normala si o raza care
intra
in mediul cu indicele de refractie mai mare este indoit in partea opusa
fata de
normala. Razele incidente pe normala sunt reflectate si refractate tot pe normala. In calcule, calea optica,
care se defineste ca produsul distantei
pe care o raza o parcurge intr-un mediu si indicele de refractie al
acelui mediu,
este considerentul important. Pentru un observator aflat intr-un mediu
mai
putin dens cum ar fi aerul, un obiect aflat intr-un mediu mai dens pare
mai
aproape de suprafata decat este in realitate. Un exemplu comun, acela
al unui
obiect aflat sub apa care este observat de deasupra apei, este
prezentat in
figura 3. Razele oblice sunt alese dor pentru a usura ilustratia. Raza
DB
provenita de la obiectul D este indoita in directia opusa fata de
normala .
Prin urmare obiectul pare sa se afle in C unde linia ABC intersecteaza
o
normala la suprafata care trece prin D. Calea
luminii care trece prin cateva medii
cu suprafete de separare paralele este prezentata in figura 4. Indicele de refractie al apei este mai mic
decat cel al sticlei . Datorita faptului ca indicele de refractie al
primului
si al ultimului mediu este acelasi, raza apare paralela cu raza
incidenta AB,
dar este deplasata.
Pana in 2001,
toate substantele cunoscute aveau un indice de refractie pozitiv. In
acel an
fizicianul Sheldon Schultz si colegii lui de la Universitatea
Californiei de la
San Diego au creat un compus din fibra de sticla si sarma de cupru care
refracta microundele in directia opusa celei in care toate celelalte
materiale
refracteaza lumina. Aceasta refractie neobisnuita indica faptul ca
materialul
are un indice de refractie negativ. Deoarece microundele, ca si lumina
vizibila, sunt un tip de radiatie electromagnetica, savantii prezic ca
va fi in
viitor posibil sa se produca un material care sa refracteze lumina
vizibila in
acelasi fel.
Prisma
Daca lumina trece
printr-o prisma, un obiect transparent cu suprafete plane, lustruite si
cu
unghiuri intre ele, raza de iesire nu mai este paralela cu raza de
incidenta.
Deoarece indicele de refractie al unei substante variaza pentru lungimi
de unda
diferite, o prisma poate raspandi
lungimile diverse de unda de lumina
continute intr-o raza de incidenta si sa formeze un spectru. In
fig. 5,
unghiul CBD intre calea razei de incidenta si calea razei emergente
este
unghiul de deviatie. Daca unghiul pe care raza incidenta il face cu cea
normala
este egal cu unghiul facut de raza emergenta, deviatia este minima.
Indicele de
refractie al prismei poate fi calculata masurand unghiul de minima
deviatie si
unghiul intre fetele prismei.
Unghiul critic
Datorita faptului
ca o raza este deviata de la normala cand intra intr-un mediu mai putin
dens si
ca deviatia de la normala creste odata cu unghiul de incidenta, un
unghi de
incidenta exista, numit unghiul critic, astfel incat raza refractata
face un
unghi de 90° cu normala la suprafata si trec de-alungul granitei dintre
cele
doua medii. Daca unghiul de incidenta este mai mare decat unghiul
critic,
razele de lumina vor fi reflectate total inapoi in mediul de incidenta.
Reflexia
totala nu poate aparea daca lumina trece dintr-un mediu mai putin dens
intr-unul mai dens. Cele trei desene in fig. 6 arata refractia
ordinara,
refractia la unghi critic, si reflexia totala. La sfarsitul secolului
XX, s-a
gasit o noua, practica aplicatie a reflexiei totale in folosirea fibrei
optice.
Daca lumina patrunde oblic intr-un tub solid de sticla sau de plastic,
lumina
poate fi reflectata total la marginea tubului si, dupa un numar de
reflexii
totale successive, poate iesi la celalalt capat. Fibrele de sticla pot
fi trase
la un diametru foarte mic, invelite intr-un material cu indice de
refractie mai
mic, si apoi asamblate in legaturi flexibile sau fuzionate in placi de
fibre
folosite pentru a transmite imagini. Legaturile flexibile, care
pot fi
folosite pentru a produce iluminare ca si pentru a transmite imagine,
sunt
valoroase in examinarea medicala, deoarece pot fi introduce in diferite
orificii.
|