Radiatii Rontgen

Categoria: Referat Fizica

Descriere:

La sfîrÅŸitul secolului XIX atenÅ£ia generală a fizicienilor a fost atrasă de descărcarea în gaze la o presiune mică. În aceste condiÅ£ii în tubul de descărcare în gaz se creau fluxuri de electroni foarte rapizi. Pe atunci ele erau numite raze catodice. Natura acestor raze încă nu era stabilită exact; se ÅŸtia doar, că aceste raze îÅŸi iau începutul de la catodul tubului...

6. Electronii şi pozitronii. Radiatiile catodice care izbesc in drumul lor anticatodul, inclinat cu 45ƒ pe directia radiatiilor dau nastere radiatiilor X sau Rontgen.

Electronii sunt respinsi de catod si atrasi de anticatod, iar in urma interatiunii dintre electronii si atomii metalului din care este confectionat anticatodul, au loc fenomene care genereaza radiatii X sau Rontgen.

In cazul interactiunii electronilor (-e) cu protoni din nucleul atomic, acestia emit perechi de particule electroni (-e)-pozitroni (+e) si se transforma din protoni in neutroni si trec de pe orbita fundamentala pe o orbita superioara.

Electroni (-e) si pozitroni (+e) emisi formeaza radiatiile β care sunt alcatuite din electroni, particule incarcate din punct de vedere electric negativ si radiatii α care sunt formate din pozitroni, particule incarcate din punct de vedere electric pozitiv.

7. Alcătuirea radiaţiei Rontgen. Aceste particule avand sarcini electrice diferite se atrag si se neutralizeaza reciproc printr-un proces de anihilare A, in urma caruia rezulta doua particule (o) neutre din punct de vedere electric, care sunt emise sub forma unor cuante de radiatii X sau γ moi, care sunt identice si au caracteristici asemanatoare cu radiatiile γ radioactive emise de nucleele atomice in procesul dezintegrari nucleare radioactive.

La revenirea neutronilor de pe orbita superioara, pe orbita fundamentala, acestia emit fotonii nucleari (of) Xd duri si diferenta de energie dintre cele doua orbite nucleare.

In cazul interactiunii electronilor (-e) cu neutroni din nucleul atomic, acestia emit perechi de particule electroni (-e)-neutrini (on)) si se transforma din neutroni in protoni si trec de pe orbita fundamentala pe o orbita superioara.

Electroni (-e) si neutrini (on)) emisi formeaza radiatiile β care sunt alcatuite din electroni, particule incarcate din punct de vedere electric negativ si radiatii X sau γ moi, care sunt formate din neutrini, particule neutre din punct de vedere electric.

Protoni nu au o situatie stabila pe aceasta orbita superioara si revin pe orbita fundamentala, emitand fotonii nucleari (of) Xd duri si diferenta de energie dintre cele doua orbite nucleare.

Aceste radiatii X nu sunt purtatoare de sarcini electrice.

Radiatiile X au o mare putere de patrundere si proprietatea de a fi absorbite de tesuturile moi, oasele capului, metalele grele si plumbul. Rontgen a iradiat mana sotiei sale, obtinand prima fotografie in care apareau oasele mâinii si verigheta sotiei.

Sotii Curie descopera radiul, totodata si existenta a trei feluri de radiatii nucleare radioactive α, β şi γ emise de acesta.

Acestia au observat ca, radiatiile radioactive beta si alfa sunt deviate de un camp electric format din doi electrozi, unul avand polaritatea electrica pozitiva (+), iar celalalt polaritatea electrica negativa (-), iar radiatiile gama nu sunt deviate.

Radiatiile β sunt deviate si curbate foarte puternic spre polaritatea electrica pozitiva (+), fiind alcatuite din particule care au sarcina electrica negativa (-), electronii, radiatiile α sunt deviate de polaritatea electrica negativa (-), acestea sunt compuse din particule care au sarcina electrica pozitiva (+), pozitronii, iar radiatiile γ nu sunt deviate de polaritatile electrice pozitive (+) si negative (-) a celor doi electrozi, fiind particulele neutre din punct de vedere electric si alcatuite din neutrini si fotoni nucleari (0).

In interiorul acestui metal radioactiv, radiu are loc un proces de dezintegrare nucleara radioactiva care duce la transformarea spontana a nucleului atomic, in urma caruia din interiorul acestuia sunt expulzate particulele nucleare subatomice electroni, pozitroni si neutrini.

Urmarind cu atentie alcatuirea din punct de vedere al sarcinilor electrice si proprietatile radiatiilor anodice, canal, catodice, X si comparate cu radiatiile radioactive β, α si γ se poate constata cu usurinta ca sunt identice, singura deosebire importanta consta in faptul ca, prima categorie de radiatii se obtin pe cale artificiala si pot fi usor controlate, iar radiatiile nucleare radioactive sunt emise spontan si total necontrolat de metale sau substante radioactive.

CONCLUZIE

          Razele Rontgen şi-au găsit foarte multe aplicaţii practice importante.

          În primul rînd în medicină. Nimeni nu poate indica numărul exact de oameni, viaţa cărora a fost salvată datorită diagnosticului corect stabilit la timp cu ajutorul razelor Rontgen. E clar, că acest număr e foarte mare.

          În al doilea rînd, cu ajutorul figurilor de difracţie, pe care le dau razele Rontgen la trecerea lor prin cristale, se stabileşte ordinea de repartizare a atomilor în spaţiu – structura cristalelor. Pentru substanţele organice cristaline aceasta nu e atît de complicat. Însă cu ajutorul analizei radiologice a structurii cristaline se descifrează structura celor mai complicaţi compuşi organici, inclusiv proteinele. În particular, a fost determinată structura moleculei de hemoglobină, care conţine zeci de mii de atomi.

          Cred, că descoperirea razelor Rontgen este cea mai importantă descoperire aplicată în medicină, care a contribuit la dezvoltarea acestei ramuri.

BIBLIOGRAFIE

          1. Miakişev G., Buhovţev B. „Fizica” manual pentru clasa X, editura „Lumina”,Chiţinău, a.1973.

          2. Radiţiile electromagnetice, radiaţiile electronice hertiene, termice: infraroşii, vizibile şi ultraviolete, radiaţiile anodice, catodice şi canal, radiaţiile nucleare de franare sau X, radiaţiile nucleare radioactive α, β şi γ, radiaţiile anodice, catodice, canal, nucleare X au propriatăţi asemănătoare cu radiaţiile nucleare radioactive α, β şi γ, ecuaţia apariţiei neutronolui incompletă, generatorul nuclear termoelectric.