1
Introducere. 3
Capitolul
I .
Demografia - știință
socială. 5
�.1.1 Abordări teoretice ale
demografiei . 5
�.1.2 Evoluția
situației demografice a lumii . 9
Capitolul
III . Mișcarea naturală și mecanică a populației . 13
�.2.1
Structura și numărul populaţiei.
Sexul şi v�rsta . 13
�.2.2 Mișcarea
naturală a populației. 16
�.2.3 Starea civilă a populaţiei .
Nupţialitatea și Divorţialitatea. 25
Capitolul
III . Prognoza evoluției demografice din perspective a diverselor
cercetări. 28
�.3.1 Prognoza evoluției demografice in lume. 28
�.3.2
Particularitățile evoluției populației �n Republica Moldova. 34
Concluzii și Recomandări 37
Bibliografie
Introducere
Actualitatea temei : Demografia
-
știinţă socială
av�nd drept obiect studiul populaţiilor umane sub raportul numărului,
al
distribuţiei spaţiale, al structurilor, al mişcării naturale şi
migratorii,
precum şi al relaţiilor reciproce dintre populaţie şi factorii
socio-economici.
Ca orice ştiinţă socială, demografia dispune de un număr de surse de
informaţii
primare asupra populaţiilor umane. Aceste surse variază cantitativ şi
calitativ
de la o populaţie umană la alta, de la o ţară
la alta, �n funcţie de mai mulţi factori, cum ar fi: vechimea
sistemului
statistic naţional, grupul general de dezvoltare economică şi socială,
funcţionarea administraţiei. Cunoaşterea structurilor
demografice și socio-economice este indispensabilă cunoaşterii
schimbărilor pe care le cunoaşte o populaţie �n timp, şi ne ajută să
�nţelegem
mai bine fenomenele demografice ca intensitate şi alte particularităţi.
Demografii au fost interesaţi de ceea ce se �nt�mplă cu natalitatea,
mortalitatea, migraţia, numărul şi structura populaţiei. De exemplu,
demografii
au arătat un interes profund pentru factorii care influenţează
planificarea
familială �n ţările �n curs de dezvoltare. Studii asupra tendinţelor
din ţările
dezvoltate include dezbateri dacă natalitatea va răm�ne la aceste
nivele sau
dacă schimbările �n structura familială este cauzată de numărul �n
creştere al
divorţurilor. Mortalitatea şi consecinţele ei sunt la fel de importante
şi �n
ţările dezvoltate şi �n cele �n curs de dezvoltare.
Gradul de cercetare a temei : Există numeroase concepții abordate �n literatura de specialitate referitoare
la evoluția
demografica a lumii, de asemenea actual se realizeaza diverse studii
asupra structurii populației , c�t si asupra diverselor fenomene sociale care
nemijlocit au o influență directă asupra indivizilor umani. �n acest sens,
s-au impus specialiști
ca : T.Rotariu (� DEMOGRAFIE SI SOCOLOGIA POPULATIEI � ,
Polirom
,2003), V.Cicodeica
(� DEMOGRAFIE � , Petroșani 2006), V.Moșneaga, L.Corbu-Drumea ( � POPULAŢIA REPUBLICII
MOLDOVA �N CONTEXTUL MIGRAŢIILOR
INTERNAŢIONALE � , V.I , Iași 2006), etc. De asemenea putem evidenția activiatea diverselor instituții specializate ca spre exemplu Biroul
Național de Statistică din R.Moldova care
se ocupa cu studierea diverselor
fenomene demografice și elaborarea diverselor statistici sociale.
1
Scopul și
obiectivele lucrării : Lucrarea de față are drept scop identificarea actualității situației demografice at�t in lume, cit și accentuarea acesteia pe teritoriul R.Moldova. �n
acest context, pentru realizarea mai eficientă a acestui scop, au fost
propuse
următoarele obiective :
�
De a analiza abordările
conceptului de
demografie ;
�
De a evidenția evoluția demografică a lumii ;
�
De a enumera și analiza elementele componente ale mișcării naturale și mecanice a populației ;
�
De a aborda o prognoză
demografică a evoluției populației at�t �n context global c�t și �n contextul R.Moldova.
Structura lucrării și volumul ei : Lucrarea este formată din trei capitole.
Primul capitol
intitulat ‘’Demografia- știință socială’’,
conține două paragrafe, capitolul
doi ‘’Mișcarea naturală
și mecanică a populației ‘’ conține trei paragrafe, iar capitolul trei
‘’ Prognoza evoluției demografice din perspective a diverselor cercetări ‘’ e
compus din două
paragrafe. Volumul lucrării este constituit din 39 pagini .
Capitolul I .
Demografia - știință socială
�.1.1 Abordări teoretice ale demografiei .
Cuv�ntul
,,demografie” vine din limba greacă şi
este format din cuv�ntul ,,demos” care �nseamnă popor
şi ,,graphe” care �nseamnă descriere.
Demografia, deci, este ştiinţa care are
ca obiect populaţiile umane pe care le studiază sub aspectul numărului
şi al
repartizării geografice, structurii după diferite caracteristici
demografice şi
socio-economice, evoluţiei lor, precum
şi al factorilor ce determină schimbările numărului
şi structurii pentru a pune �n lumină
regularităţile după care se produc fenomenele demografice. In acest
scop
demografia foloseşte cu precădere metode cantitative-statistice,
matematice,
modele. Sub raport istoric demografia a apărut odată cu statistica,
desprinz�ndu-se treptat de sub ,,tutela”
ei, pentru a deveni o ştiinţă autonomă.
Datorită aspectului dual-biologic şi social- al fenomenelor sale
demografia a
cunoscut un proces de ,,biologizare” şi,
actual, mai recent, de ,,socializare”.
In consecinţă, se pot distinge două abordări ale demografiei: �n sens
�ngust,
corespunz�nd specificităţii obiectului ei, demografia studiază cu
metode
statistice-matematice populaţiile umane, concentr�ndu-şi atenţia asupra
fertilităţii, mortalităţii, nupţialităţii şi migraţiei, iar �n sens
larg,
corespunz�nd caracterului interdisciplinar al obiectului ei, studiază
�n plus
mobilitatea socială, structura social-economică a populaţiei şi factorii social-economici care influenţează
fenomenele demografice precum şi raportul reciproc dintre populaţie şi
economie. Termenul de demografie a fost folosit pentru prima dată �n
lucrarea ,,Elemente de statistică umană sau demografie
comparată”
(Paris, 1855) de către demograful şi
statisticianul francez Achille Guillard, �n concepţia căruia demografia
descrie
masele cu ajutorul numerelor
şi după sfera pe care ele o ocupă. Termenul
de demografie a fost propus de către demograful francez Emile Levasseur
�n
1878, la cel de-al doilea congres
|