1
1.2.1. Activităţi
productive – în domeniul industriei
alimentare :
a)
fabricarea de produse lactate şi băuturi răcoritoare din
fructe ;
b)
obţinerea de cofetărie şi patiserie ;
c)
producerea de rachiuri naturale din fructe .
1.2.2.
Activităţi în domeniul pestărilor de servicii :
a)
prestări de lucrări agricole de toate tipurile ;
b)
transport de marfă şi animale vii , cu mijloace auto
proprii ;
c)
intermedieri de vânzări-cumpărări de construcţii şi
materiale de construcţii , de toate tipurile , în comision .
1.2.3.
Activităţi în domeniul activităţilor de import
a)
importul de produse alimentare de toate tipurile ;
b)
importul de produse agro-alimentare ;
c)
importul de produse industriale , electrice şi
electro-tehnice ;
d)
importul de materiale de construcţie ;
e)
importul de utilaje agricole şi maşini agricole ;
f)
importul de produse cosmetice ;
g)
importul de ţigări , cafea , băuturi alcoolice şi
nealcoolice .
1.2.4.
Activităţi de comerţ
a)
comercializarea prin reţeaua de magazine
proprii , atât cu ridicata cât şi cu amănuntul , a produselor provenite
din
activitatea de import ( punctul 1.2.3. ) ;
b)
comercializarea prin magazinele proprii a produselor
prevăzute în paragraful anterior , provenite din producţia internă ;
c)
comercializarea aceloraşi tipuri de produse în pieţe ,
târguri şi oboare, din ţară .
1.3. Capitalul social
CAPITOLUL II
CONTABILITATEA PRODUSELOR FINITE
2.1. Produsele
finite
Activitatea desfăşurată de agenţii
economici din sfera producţiei materiale se concretizează n obţinerea
de
produse finite , semifabricate , produse reziduale , lucrări şi
servicii . Dacă
la sfârşitul perioadei de gestiune producţia nu este finalizată , ea va
âmbrăca
forma producţiei neterminate sau în curs de execuţie .
Activele circulante
Activele
circulante sunt bunuri
consumabile într-o perioadă mai scurtă de un an , fără a depăşi
intervalul de
timp al unui ciclu de exploatare . Pentru un agent comercial , ciclul
de
exploatare începe din momentul cumpărării mărfurilor şi se încheie în
momentul
vânzării acestora . Pentru activitatea productivă ciclul de exploatare
începe
din momentul achiziţionării materiilor prime şi a materialelor
auxiliare ,
continuă cu transformarea acestora în produse finite şi se încheie ,
din punct
de vedere contabil cu înregistrarea acestor produse în documentele de
stadiul
în care se găsesc , activele circulante sunt de trei de evidenţă
contabilă şi
depozitarea lor .
Activele circulante se caracterizează prin :
a)
au un caracter patrimonial ( reprezintă drepturile şi
obligaţiile agentului economic care le deţine , asupra lor ) ;
b)
au o durată scurtă de viaţă ( timp ) , deoarece pe măsura
exploatării sunt încorporate în alte elemente patrimoniale destinate
întrebuinţării sau valorificării ;
În funcţie forme :
A)
valori din
exploatare ;
B)
valori realizabile pe termen scurt ;
C)
disponibilităţi băneşti .
1
A) Valorile din exploatare
Valorile
din exploatare sunt active circulante care au un conţinut material .
Din
categoria valorilor din exploatare fac parte :
a)
stocurile de materiale ;
b)
obiectele de inventar ;
c)
producţia în curs de execuţie ;
d)
produsele finite ;
e)
mărfurile ;
f)
ambalajele .
B) Valorile
realizabile pe termen scurt
Valorile realizabile pe termen scurt sunt drepturi de
creanţă asupra agentului economic asupra altor agenţi economici sau
persoane
fizice .
( Creanţa -
este un drept al unei persoane fizice sau juridice pe
care îl are de primit de la o altă persoană fizică sau juridică , la un
anumit
termen sau după o perioadă de timp ) .
Valorile realizabile pe termen scurt cuprind următoarele
elemente:
a)
clienţi ;
b)
efecte comerciale de primit ;
c)
valori mobiliare de plasament ;
d)
decontări cu acţionarii sau asociaţii ;
e)
debitori diverşi .
C)Disponibilităţile
băneşti
Disponibilităţile băneşti ale agentului economic reprezintă
toate mijloacele băneşti aflate în posesia acestuia , la un moment dat .
Mijloacele băneşti ale agentului economic apar în ultima
fază a ciclului de exploatare , adică în urma încasării contravalorii
produselor sau mărfurilor vândute , a lucrărilor executate sau a
serviciilor
prestate . Între încasări şi plăţi trebuie să existe un echilibru
permanent .
partea din mijloacele băneşti făcută disponibilă în urma încasărilor şi
plăţilor reprezintă trezoreria agentului economic .
Formele pe care le îmbracă disponibilităţile băneşti ale
agentului economic sunt :
a)
disponibilităţi băneşti aflate în casierie – casa ;
b)
disponibil la bancă în lei şi devize ;
c)
alte disponibilităţi băneşti ( carnete CEC , chitanţe de
achitat , etc. ) .
Produsele
finite
Produsele
finite sunt acele bunuri
materiale care au parcurs în întregime fazele procesului de fabricaţie
şi nu
mai necesită prelucrări ulterioare , în cadrul unităţii patrimoniale ,
fiind
considerate corespunzătoare din punct de vedere calitativ . Ele pot fi
depozitate în vederea livrării ulterioare sau pot fi expediate direct
clienţilor .
Reflectarea
în contabilitate a mişcării produselor finite se ţine cu ajutorul
conturilor
din grupa 34 “ Produse “ .
Deoarece procesul de producţie determină la un
moment dat şi apariţia de semifabricate şi produse reziduale , grupa 34 “ Produse “ se desfăşoară pe mai
multe conturi sintetice de gradul I şi anume :
·
341
“ Semifabricate “
·
345
“ Produse finite “
·
346
“ Produse reziduale “
·
348
“ Diferenţe de preţ la produse “ .
Produsele se obţin şi se predau la
magazia de produse finite , în cursul lunii . Pentru luarea lor în
evidenţă se
folosesc costurile planificate sau antecalculate . La sfârşitul lunii ,
după
determinarea costului efectiv al producţiei realizate se face
compararea
acestuia cu costul planificat .
Diferenţele
care apar în urma acestei comparaţii sunt diferenţe de preţ la produse
. Ele
pot fi favorabile , când preţul efectiv este mai mic decât preţul
planificat ,
caz în care înregistrarea diferenţei se face în roşu sau pot fi
nefavorabile ,
când preţul efectiv este mai mare decât preţul planificat , caz în care
înregistrarea se face în negru .
Înregistrarea
acestor diferenţe are drept scop aducerea costurilor planificate (
folosite în
cursul lunii ) , la nivelul costurilor efective . Din acest motiv
contul 348 “ Diferenţe de preţ la produse “ este
un cont rectificativ al valorii de înregistrare a produselor finite .
Conturile
din grupa 34 “ Produse “ au funcţia
contabilă de activ , sunt conturi de
bilanţ şi au rolul de a furniza informaţii de reflectare şi control
gestionar,
privind situaţia şi mişcarea stocurilor de produse .
Contul 345 “ Produse finite “ se debitează cu
preţul de înregistrare al produselor finite intrate în gestiune ,
inclusiv
plusurile constatate la inventariere . Se creditează cu preţul de
înregistrare
al produselor finite ieşite din gestiune spre vânzare sau spre altă
destinaţie
. Soldul debitor reprezintă preţul de înregistrare al produselor finite
existente în stoc .
Conturile
341 “ Seamifabricate “ şi 346 “ Produse
reziduale “ funcţionează după acelaşi
reguli ca şi contul 345 “ Produse finite “ , ţinând
însă
evidenţa semifabricatelor şi respectiv a produselor reziduale .
Evaluarea
şi înregistrarea în contabilitaten a stocurilor de produse se face la
costuri
de producţie efective sau la preţuri prestabilite ( standard ) .
În
cazul în care se utilizează preţuri prestabilite pentru înregistrarea
produselor , diferenţele dintre preţurile prestabilite ( standard ) şi
costurile de producţie fective , calculate la sfârşitul lunii , se vor
înregistra distinct într-un cont de diferenţe de preţ şi anume contul 348 “Diferenţe de preţ la produse“ .
Acesta este un cont rectificativ al valorii de înregistrare a
produselor . Se
debitează cu diferenţele în plus sau în minus aferente produselor
ieşite din
gestiune , în roşu sau
|