1
Strategia managementului
calitãtii totale
S. Rajagopal - Total Quality Management
Lucrarea afirmă că această startegie a
devenit
principalul element al succesului si a dezvoltării, si afirmă totodată
că
pretul a fst înlocuit de calitate din punct de vedere al
consumatorului.
Lucrarea subliniază si faptul că japonezii au trecut de la controlul
calitătii
la managementul acestuia. Strategia managementului calitătii totale nu
ar
trebui considerat un mod de refacere rapidă ci o metodă de dezvoltare a
unei
strategii sigure care să constituie un mod de viată pentru manageri.
Avantajele si
dezavantajele managementului calitătii totale pentru firmele mici în
procesul
de fabricatie
G. Lee - Total Quality Management
Are în vedere posibilitatea micilor
producători de a
implementa managementul calitătii totale ca parte a unui studiu a
furnizorilor
secundari către industria motoarelor din Anglia si analizează
elementele
centrale ale managementului calitătii totale
în relatie cu propriul lor mediu de fabricatie, foloseste dovezi pentru a confirma că o aderentă mai mare a
fortei de muncă facilitează introducerea acestui concept într-o
companie factor
care ar compensa deficientele resurselor financiare si tehnice.
Lucrarea
subliniază rezultatul unei lipse de pregătire adecvată ca un factor
esential
care nu permite obtinerea unui beneficiu total.
Îmbunătătirea
performantelor sistemelor de productie prin aplicarea complementară a
executiei
în timpul necesar, paradigmele controlului calitătii totale si
întretinerea
productivitătii totale
D. I. Miyake - Total Quality Management
Scoate în evidentă caracteristicile celor
trei practici
de fabricare JIT, TQM si TPM, si concluzioneaza faptul că desi aceasta
le
subliniază originea si identitatea individuală, ele sunt bazate pe un
set comun
de concepte, autorul consideră că acest concept comun implică o
afinitate între
aceste trei paradigme. Autorul foloseste date de la companii premiate
pentru a
afla dacă cele 54 de companii japoneze analizate au adoptat două sau
toate cele
trei practici de fabricare si trage niste concluzii folositoare cu
privire la
beneficiile unei asemenea integrări.
Experienta
profitului managementului calitătii totale la firmele producătoare
J. R. Tanner - Industrial Management and Data
Systems
Nu găseste referiri în literatura
contemporară asupra
justificării financiare pentru adoptare managementului calitătii totale
si
găseste motive pentru această omisiune, consideră că simpla dificultate
de a
aprecia atât costurile cât si beneficiile
nu este un motiv pentru a nu executa un chestionar care să ofere
60 de
răspunsuri de la unele companii din
sudul Statelor Unite. Afirmă că perioada de scoatere a profitului din
investitia în managementul calitătii totale nu este diferită de
investitile în
procesul de fabricatie cu un profit de 42% într-un an
si 65% în doi ani. Afirmă că cele mai
frecvente costuri initiale sunt angajarea si pregătirea consultantilor,
iar
cele mai mari reduceri de cheltuieli se fac datorită reducerii
inspectiilor si
costuri mai mici ale inventarului.
Strategii pentru
implicarea angajatilor
J. Leitch - The Journla for Quality and
participation
Se bazează pe analiza a patru startegii de
implementare a
managementului calitătii totale identifiate într-un studiu asupra unor
organizatii care pretind că au încurajat implicarea anajatilor în
îmbunătătirea
calitătii. Startegiile sunt pregătirea, un nivel mai mare de
comunicatie,
promovarea spiritului de echipă si împuternicirea angajatilor în
anumite
conditii. Analizează diferitele metode de pregătire folosite, scoate în
evidentă metodele pentru îmbunătătirea comunicării între manageri si
angajati .
Subliniază importanta imprimării unui spirit de echipă dacă calitatea
managementului se vrea a fi de un nivel ridicat. Descrie unele metode
de
promovare a spiritului de echipă si pentru încurajarea împuternicirii
angajatilor.
Ingineria
industrială si managementul calitătii totale
V.H.Y. - Training for Quality
Înceracă să furnizeze un fond teoretic pentru
implementarea noului concept al managementului calitătii totale prin
analizarea
a ceea ce poate fi învătatat din ingineria industrială, care este una
dintre
cele mai aproapiate discipline de managementului calitătii totale.
Subliniază
paralele între managementul calitătii totale si ingineria industrială,
arătând
asemenările dintre cele două concepte pe care se bazează . Discută cum
aceste
două subiecte pot fi tratate în educatia
acestui domeniu prin descrierea acestora în cursurile studentilor si absolventilor facultătilor industriale din
Hong Kong.
Satisfacerea
clientilor
J. Dougherty, B. Williams - APICS, The
Performance
Advantage
Sustine că întregul concept de evaluare a
serviciilor
furnizate clientilor este subevaluat, desi majoritate companiilor au o
structură internă care le reaminteste angajatilor asupra nevoii
acestei,
prezintă unele comentarii ale Oficilului Consumatorului asupra
importantei si
efectelor neglijentei fată de serviciile furnizate clientilor, si
sugerează un
număr de măsuri.
Datele, cheia
calitătii totale
J. Choppin - Managing Service Quality
În cel de-al saselea articol din această
serie este
prezentată o diccutie între directorul executiv al unei compnaii
imaginare si
un sustinător al managementului calitătii totale. Folosind un nou
computer
imaginar, se orientează pe sapte probleme legate de folosirea datelor.
Autorii
concluzinează că un control al datelor ar trebui să se orienteze pe
stabilitatea si abilitatea proceselor organizatorice în asa fel încât
sistemele
să mentină eferturile de îmbunătătire.
Motivarea calitătii
G.K. Kanji - Total Quality
Reanalizează principiile si conceptele din
spatele
filosofiei managementului calitătii totale, analizează diferitele
teorii de
motivare de la Maslow si Herzberg până la Kondo si le compară cu un
studiu
asupra companiilor din Est. Analizează diferitele tipuri de motivare folosite si face o comparatie între folosirea
lor în Japonia. Taiwan si Corea. Consideră că cercurilor de calitate si
a
campaniilor de calitate au avut un mai mare efect în îmbunătătirea
calitătii
decît primele salariale.
Managementul
calitătii totale în clasele de curs
R. E. Turner - Quality Progress
Folosind experienta autorului în implicarea
în eforturile
de îmbunătătire a calitătii, sunt prezentate 15 idei cu privire la
motivele
folosirii managementului calitătii totale în educatie. Include
controversatul
concept de trata studentii ca pe niste clienti si acceptarea faptului
că
studentii pot învăta si fără a participa la cursuri.
Calitatea merge la
scoală
M. Hequet - Training
Apreciază cum calitatea totală aplicată este
în scolile
din Statele Unite si dacă perceptele de bază pot fi transferate.
Analizează o
serie de principii ale calitătii totale, cum ar fi împuternicirea si
munca în
echipă si le traduce în optiuni educationale, discută unele probleme
ale implementării
calitătii totale si cum pot fi ele depăsite. În final se subliniază că
dacă
scolile pot învăta din industrie si industria poate învăta la rândul ei
de la
scoli în special dacă devine o organizatie educatională.
Parteneriatele: un
nou mijloc managerial pentru secolul următor
J.G.M. Barnhoorn - Facilities
Analizează dezvoltarea nevoii de manageri si
examinează
cele trei scenarii organizatorice în catre ele ar putea să opereze,
sustine
nevoia conceptului de parteneriat care să guverneze relatiile dintre
manageri
si clienti, furnizri si intern cu proprii lor angajati. Consideră că
este
nevoie de încredere în aceste relatii si subliniază rolul
managementului
dcalitătii totale în obtinerea acestei încrederi.
1
Omorârea a doi
iepuri dintr-o lovitură: obtinerea calitătii prin managementul
sigurantei
totale
M.D. Cooper - Leadership and Organization
Development
Journal
Afirmã cã siguranta calitãtii
totale ar putea fi un
mijloc mai eficient pentru schimbãrile organizatorice decât
managementul calitãtii
totale, deoarece se adreseazã tuturor domenilor ale unui proces de
organizare,
inclusiv calitatea, spre deosebire de cel de-al doilea concept care se
adreseazã unui singur domeniu. Se afirmã de asemenea cã definitia
siguranei
calitãtii totale este mult mai bine trasatã si majoritatea managerilor
si
angajatilor sunt familiari cu aceasta, pe când managementul calitãtii
totale nu
este încã bine definit si înteles. Sunt prezentate alte avantaje ale
sigurantei
calitãtii totale: poate fi mãsuratã si
rezultatele pot fi aduse loa cunostinta angajatilor, astfel angajatii
vor fi
mai motivati sã implementeze mãsuri de sigurantã decât simple mãsuri
ale
calitãti.
Hotelurile Bergstrom: un
studiu al calitãtii
D. Breiter - International
Journal of Contemporary Hospitality
Management
Scoate în evidentã programul de
calitate folosit de
hotelurile Bergstrom, începând în 1989 cu o declaratie cãtre manageri
si
personal. Descrie procesul de colectare a informatiilor despre clienti
pentru a
fi folosite în tehnicile de management si sistemele de resurse umane,
incluzând
comunicatiile interne, evaluarea performantelor, pregãtirea si
rãsplãtirea.
Furnizeazã o analizã a metodei de evaluare si concluzioneazã cã
obtinerea unei
calitãti de înalt nivel cu personal standard este posibil prin
dezvoltarea unei
tehnici corespunzãtoare.
O comparatie de valori ale
calitãtii si alti manageri
C. Pearson - Asia
Pacific Journal of Human Resources
Examineazã sistemele de valori a managerilor australieni, investigând
sistemele de valori personale ale
calitãtii si ale managerilor, si apreciazã
mãsura în care sistemele de valori se potrivesc cu principiile managementului calitãtii totale. Considerã cã
managerii generali si cei ai calitãtii au puncte de vedere diferite, si
afirmã
cã aceste diferente ar putea cauza dificultãti în procesul de
dezvoltare.
Priveste managementul resurselor umane
ca având un rol esential în
sisstemul organizatoric si implementarea managementului calitãtii
totale.
Practica 5S japonezã si
pregãtirea managementului calitãtii totale
C.K. Fung - Training for Quality
Explicã tehnica 5S care este
larg folositã în Japonia
pentru a stabili si a mentine calitatea (organizarea, corectitudinea,
curãtenia, standardizarea si disciplina). Apreciazã saltul dintre 5S si
managementul
calitãtii totale pentru a afla dacã 5S poate fi folosit ca bazã pentru
implementarea managementului calitãtii totale. Multe firme englezesti folosesc 5S fãrã aãsi da seama si atât
companiile englezesti cât si cele japoneze considerã importanta
managementului
calitãtii totale medie. Lucrarea concluzioneazã cã existã dovezi privind legãtura dintre 5S si managementul
calitãtii totale, si cã 5S ar putea constitui o bazã importantã pentru
implementarea managementului calitãtii totale, în special dacã ar fi
inclusã
pregãtire.
Aplicarea managementului
calitãtii totale în spitale
B. Kerns - International Journal
of Quality and
Reliability Management
Analizeazã aplicarea
principiilor calitãtii totale în
industria serviciilor în general si în special în domeniul sãnãtãtii.
Este
analizat cazul unui spital suburban cu 460 de paturi care nu avea nici
o
experientã în echipele de îmbunãtãtire a calitãtii. Prezintã cum
mijloacele
manageriale au fost folosite pentru
reducerea
timpului de primire a analizelor în departamentul de patologie si
accidentati.
Prezintã reducerea timpului de la 45 de minute la mai putin de 30 si
faptul cã
aceastã tehnicã a fost adoptatã si în alte departamente ale spitalului.
Progresul pe drumul cãtre
managementul calitãtii totale: folosind indicatorul Myers-Briggs si
lista
adjectivelor în dezvoltarea managementului
B.G. Mani - Public Personnel
Management
Subliniazã procesul de
dezvoltare a managementului
folosit la o companie din Statele Unite ca parte a implementãrii
managementului
calitãtii totale. Descrie procesul de dezvoltare folosit de compania
respectivã, si scoate în evidentã importanta indicatorului Myers-Briggs
si a
listei de adjective în ajutarea managerilor pentru aprecierea
propriilor
caracteristici si sã dezvolte planuri de dezvoltare. Explicã cum
indicatorul
Myers-Briggs si lista adjectivelor functioneazã si evidentiazã
contributia
acestorala îmbunãtãtirea managementului calitãtii totale. Subliniazã de
asemenea nevoia de conducere folosind tehnica managementului calitãtii
totale
si sugereazã modurile în care managerii pot fi ajutati în dezvoltarea
propriilor tehnici de conducere.
O nepotrivire de
culturi: o capcanã a impementãrii
calitãtii totale
J. Kekle - International Journal
of Quality and
Reliability Management
Scoate în evidentã cã multi
sustinãtori ai calitãtii
totale afirmã nevoia de schimbare fãrã a preciza dacã aceastã schimbare
este
doritã sau posibilã si încearcã sã determine acele caracteristici care
vor
micsora rezistenta fatã de implementarea managementului calitãtii
totale,
discutã conceptele organizatorice de bazã
si pornind de la ele dezvoltã un model de presupuneri preciznd
efectele
sale din punct de vedere al managementului calitãtii totale. Testeazã
modelul
pe sase companii clasificându-le în trei categorii - comportamentale,
umane si
cognitive si le comparã cu propria implementare a managementului
calitãtii
totale. Concluzioneazã cã cele mai bune rezultate sunt obtinute când
este o
potrivire între culturã si metoda de implementare a managementului.
Managementul calitãtii
totale, o strategie sãnãtoasã
J.A. Johnson - International
Journal of Health Care
Quality Assurance
Afirmã cã managementul calitãtii
totale trebuie sã
facã parte din strategia companiei. Considerã cã introducerea acestui
tip de
management implicã transformãri culturale si discutã relatia dintre
organizare
si startegie. Subliniazã importanta managementului întelegând legãtura
dintre
activitãtile organizatorice si aceastã întelegere se extinde în asa fel
încât
angajatii sã fie implicati.
|