1
Motivatii de expansiune pentru corporatiile transnationale
Expansiunea
corporatiilor transnationale este motivata de ceea ce ele percep a fi
in
interesul membrilor organizatiei pe care ea o reprezinta. Membrii
organizatiei
sunt:
§
Salariatii corporatiei
transnationale
§
Managerii
corporatiei transnationale
§
Actionarii
corporatiei transnationale
§
Statul,
prin aceea ca primeste impozite ca urmare a profiturilor obtinute de
corporatia
transnationale
Literatura de specialitate
evidentiaza faptul ca orice venit rezidual obtinut de o firma peste
costul de
oportunitate al resurselor puse la dispozitia sa de membrii
organizatiei va fi
regasit sub forma de profituri la proprietarii firmei, iar forta fundamentala a
intreprinderii capitaliste moderne este data de maximizarea acestor
profituri
comparativ cu capitalul investit.
In functie de motivatiile care
stau la baza expansiunii corporatiilor transnationale, investitiile
straine
directe (ISD) pot fi grupate in cinci mari categori :
A.
ISD
aflate in cautare de resurse
B.
ISD
aflate in cautare de piete
C.
ISD
aflate in cautare de eficienta
D.
ISD
aflate in cautare de active strategice
E.
Alte
tipuri de ISD (care au la baza alte motive decat cele anterioare)
In acest context trebuie facute
cateva observatii:
1.
In
anii '90, marile corporatii
transnationale urmaresc obiective multiple si marea lor majoritate se
angajeaza
in ISD care reprezinta combinatii ale tipurilor enumerate mai sus;
2.
Fiecare
tip de ISD poate avea
caracter de agresivitate sau de defensivitate:
-
agresivitatea este data de atitudinea
pro-activa a firmei, in urmarirea scopurilor sale strategice
-
defensivitatea consta in acel comportament al
unei firme care reprezinta o reactie la actiunile intreprinse (sau
percepute a
fi intreprinse) de concurenti sau de guvernele straine, cu scopul de
a-si proteja pozitia pe piata.
3.
Motivatiile
de expansiune ale
corporatiilor transnationale pot suferi pe masura ce are loc
maturizarea firmei
ca investitor in strainatate:
§
Initial,
marea majoritate a
firmelor investesc in afara tarii de origine pentru a obtine resurse
naturale
sau acces la piete;
§
Pe
masura ce gradul de
multinationalizare creste, transnationalele pot utiliza
activitatile din strainatate ca instrumente
prin care isi pot intari pozitia pe plan global prin cresterea
eficientei sau
prin dobandirea de noi surse de avantaj competitiv.
A.
ISD
AFLATE IN CAUTARE DE RESURSE
Corporatiile
transnationale angajate in acest gen de ISD investesc in strainatate
pentru a
obtine anumite resurse la un cost real mai scazut decat in tara de
origine sau
pentru a avea acces la resurse care nu sunt disponibile in tara de
origine.
Motivatia
investirii consta in cresterea profitabilitatii pe pietele deservite de
transnationala sau pe care intentioneaza sa le deservesca in viitor. In
cea mai
mare parte a cazurilor, rezultatul activitatii filialelor este destinat
exportului catre tarile dezvoltate.
Pot fi identificate
trei tipuri de transnationale cautatoare
de resurse :
-
Cautatorii de resurse naturale
-
Cautatorii de forta de munca
-
Cautatorii de capacitati
tehnologice, manageriale, organizationale si de experienta
B.
ISD
AFLATE IN CAUTARE DE PIETE
Acestea
suntreprezentate de firme care investesc intr-o anumita tara sau
regiune pentru
a furniza bunuri si servicii pe pietele respective sau pe cele vecine.
In cele
mai multe cazuri, aceste piete fusesera deservite prin exporturi
anterioare ale
firmei investitoare care, fie din cauza impunerii de bariere in calea
comertului, fie din reconsiderarea dimensiunii pietei care justifica
realizarea
de productie pe plan global, nu mai sunt modalitatea cea mai potrivita
de acces
pe piata.
ISD
de cautare a pietelor pot fi intreprinse in scopul sustinerii sau
protejarii
pietelor existente sau in scopul explorarii si al promovarii de noi
piete.
In
afara de dimensiunea pietei si de perspectivele ei de crestere, exista
patru
mari ratiuni care determina firmele sa se angajeze in acest tip de ISD :
F
Urmarea furnizorilor si a clientilor
F
Adaptarea produsului la preferintele si
necesitatile
locale
F
Costuri de productie si de tranzactie mai
reduse
F
Urmarea concurentilor
Asemenea
ISD pot fi realizate din ratiuni defensive sau agresive. Investitiile
agresive
sunt cele destinate a promova interesele globale ale firmei prin
investirea pe
piete in expansiune. Raspunsul corporatiilor transnationale la crearea
pietei
unice interne din Uniunea Europeana si la deschiderea tarilor din
Europa
Centrala si de Est catre investitiile straine a fost de acest tip.
C.
ISD
AFLATE I CAUTARE DE EFICIENTA
Motivatia
ISD in cautare de eficienta consta in rationalizarea structurii
investitiilor
destinate cautarii de resurse sau de piete, astfel incat firma
investitoare sa
poata obtine avantaje din detinerea unor activitati dispersate
geografic.
Aceste avantaje se materializeaza, de obicei, sub forma economiilor de
scara si
de gama si a diversificarii riscului.
ISD
aflate in cautare de resurse se incadreaza in doua mari tipuri:
1.
ISD de obtinere a unor avantaje
din disponibilitatea si costul inzestrarilor cu factori
Acest
tip explica o mare parte a diviziunii muncii in interiorul
corporatiilor
transnationale care produc atat in tari dezvoltate, cat si in tari in
dezvoltare, dupa urmatoarea structura:
-
activitatile
intensive in capital, tehnologie si informatie sunt
concentrate in tarile dezvoltate
-
activitatile
intensive in forta de munca si resurse naturale sunt
concentrate in tarile in dezvoltare.
2.
ISD de obtinere a unor avantaje
din economiile de scara si gama, ca si din diferentele intre
preferintele
consumatorilor si intre capacitatile de ofertare pe piete
1
In acest caz, inzestrarile
traditionale cu factori joaca un rol mai putin important in
influentarea ISD,
in timp ce pe prim plan se afla competentele si capacitatile "create", disponibilitatea si
calitatea industriilor de sprijin locale, caracteristicile concurentei
de pe
piata gazda, natura cererii si, nu in ultimul rand, politica
guvernamentala la
nivel macro si micro.
A.
ISD
AFLATE IN CAUTARE DE ACTIVE
STRATEGICE
Aceasta
categorie cuprinde acele corporatii transnationale care se angajeaza in
ISD de
obicei prin achizitionarea activelor firmelor straine, su scopul clar
definit
de a-si promova obiectivele strategice pe termen lung, mai ales acelea
de
sustinere si promovare a competitivitatii lor la nivel global. Firmele
care
realizeaza astfel de ISD sunt fie corporatii transnationale care aplica
o
strategie de integrare regionala sau globala, fie investitori straini
"debutanti" care incearca sa cumpere un avantaj competitiv pe o piata
nefamiliara.
B.
ALTE
TIPURI DE ISD
Exista
si alte motivatii care fundamenteaza cativitatea corporatiilor
transnationale
care nu pot fi cuprinse in cele patru categorii anterioare. Ele pot fi
impartite in trei grupuri , dupa cum urmeaza:
1.
Investitii
de evadare
2.
Investitii
de sprijin
3.
Investitii
pasive
INVESTITII DE EVADARE
Anumite
ISD sunt realizate pentru a evita legislatia restrictiva sau politicile
macroeconomice aplicate in tarile de origine. In aceasta categorie pot
fi
incluse investitii ca cele de mai jos:
-
realizarea
de investitii in strainatate
de catre firmele indiene pentru a putea depasi restrictiile impuse de
guvern
asupra cotei din productia interna pe care o puteau atinge;
-
investitiile
efectuate de firmele israeliene in UE pentru a evita boicotul
arab asupra produselor exportate in aceste tari din Israel;
-
investitiile
realizate de firmele suedeze, americane si nigeriene datorita
faptului ca oportunitatile de investire in anumite sectoare sunt
limitate de
guvernele din tarile de origine;
-
investitiile
bancilor japoneze in Europa, care se pot angaja astfel in
oferirea unei game mai largi de servicii clientilor comparativ cu tara
de
origine - in principal, activitati de banci de investitii;
-
transferul
activitatilor de cercetare a cancerului si a sistemului imunitar
din Germania spre Statele Unite de catre BASF, o firma germana aflata
sub
presiunea miscarilor ecologiste in tara de origine.
Investitiile
de evadare au ca emitent firme din tari ale caror guverne aplica
politici
economice interventioniste si tind sa fie concentrate in sectoarele de
activitate - mai ales servicii - care fac obiectul unor reglementari
destul de
drastice.
INVESTITIILE DE SPRIJIN
Scopul
acestor investitii este acela de a sustine si sprijini activitatile
restului
firmei investitoare. Astfel, acest gen de filiale implica din partea
firmei
costuri, iar beneficiile sunt generate in alte parti ale firmei.
INVESTITIILE PASIVE
O
investitie in strainatate este considerata directa daca emitentul
investitiei
detine o cota suficienta din capitalul firmei receptoare pentru a- i
asigura un
control sau influenta asupra acesteia. De asemenea, ISD au la baza
motivatii
diferite fata de investitiile de portofoliu. Acestea din urma sunt o expresie
a credintei in managementul si
organizarea existenta a unei firme, si sunt realizate cu scopul de a
obtine
profituri sau marirea capitalului investit.
1.
investitiile realizate de marile
conglomerate
institutionale specializate in cumpararea si vanzarea de firme
Exemple
de astfel de firme sunt T. Boone Pickens (SUA) si Lonrho (Marea
Britanie).
Totusi, desi investitiile sunt motivate de potentialitatea unor
venituri
substantiale si de castigul de capital, nu este exclusa implicarea unui
anumit
input managerial direct, fiind rare cazurile in care firma
achizitionata este
lasata sa functioneze in continuare pe cont propriu - sunt realizate
investitii
pentru imbunatatirea capacitatilor ei tehnologice, manageriale sau
financiare.
2.
Investitiile realizate de firmele
mici si de investitorii
individuali in domeniul imobiliar
Acest
tip de investitie are la baza pura anticipare a unei cresteri a
preturilor
terenurilor si imobilelor in strainatate. Desi clasificate drept
directe,
aceste investitii au mult atributele unor investitii de portofoliu.
|