1
1.
Caracterizati
contextul care a determinat schimbarile in managementul public din cele
trei
orase.
ANGLIA – Westchester
Inainte
de a trece la subiectul propus spre dezbatere, consider ca trebuie sa
amintesc
modul de organizare administrativa a Angliei. Astfel, se mentin doua
nivele: comitatul si districtul.
Districtele nemetropolitane sunt aproape 300, iar cele
metropolitane
sunt 36. Comitatele nemetropolitane sunt
36, iar cele metropolitane – 6. In afara de acestea mai exista si
Marele
Comitat al Londrei cu cele 32 de comune. Cea mai mare parte a
finantelor locale
provin din ajutoarele de la guvernul central.
Reforma administratiei engleze a
inceput
din 1972, cand s-a decis o rationalizare a Administratiei comunale, in
sensul
simplificarii unui sistem dezvoltat intr-o maniera neregulata in timpul
secolelor si reducerea unitatilor teritoriale locale. Simplificarea nu a facilitat,
totusi, asa cum se astepta, transparenta in relatiile intre guverne si
cetateni, in timp ce rationalizarea a produs si o largire a
centralismului.
Pe fondul unei nemultumiri
generale, determinata de centralism si de dependenta financiara
excesiva a
aparut ideea unui nou sistem de management participativ corelat cu cel
prin
costuri, ceea ce presupune un parteneriat intre autoritatile locale, pe
de o
parte si agentii privati, voluntarii si organizatiile nonprofit, pe de
alta
parte. In urma dezbaterilor privind viitorul guvernarilor locale s-a
nascut
ideea unei autoritate permisiva, cu rol de management strategic.
De obicei, guvernele locale
engleze se intalnesc cu multe probleme de eficienta si productivitate.
In anii
’80 Marea Britanie s-a confruntat cu grave dificultati de natura
politica,
economica si legislativa, fapt care si-a pus puternic amprenta si
asupra
Angliei. De asemenea, nevoia de revigorare a administratiei, resimtita
in
intreg Regatul Unit a fost un factor determinant pentru englezi, de a
cauta
solutii pentru iesirea din impas. Sistemul care exista pana la momentul
producerii schimbarilor era unul imbatranit, birocratic si departe de
sensibilitatea cetatenilor; motiv, pentru care s-a lansat ideea unui
sitem,
axat pe raportul cetatean – client – serviciu public.
Putem spune ca la acel moment, in
Anglia existau de fapt doua proleme: una de management public, iar
cealalta este
generata de insuficienta resurselor financiare. As putea spune ca prima a
generat-o pe cea de a doua,
in sensul ca un prost sistem de organizare si conducere are influente
si in
gestionarea resuselor, utilizarea defectuoasa a acestora.
OLANDA – Tilburg
Olanda este o
monarhie constitutionala, organizata pe 12
provincii.
Ca si in Anglia
se poate constata o dependenta a
administratiei locale fata de guvernul central, ceea ce nu a fost
benefic
ceteteanului – beneficiar de servicii publice.
Se poate observa, asadar, un sistem administrativ centralizat.
Resursele
financiare la nivel local sunt asigurate de
catre guvernul central. Intrucat in acea perioda Olanda a trecut prin
anumite
dificultati, ceea ce s-a reflectat si in bugetele locale, manageii
publici si
politicienii din Tilburg au cautat solutii la dificultatile aparute. Ei
trebuie
sa tina cont de particularitatile orasului, de structura administrativa
a
tarii, dar si de orientarea si deciziile centrului.
La momentul cand
se simtea nevoia unei schimbari la nivel
local, situatia autoritatilor locale se prezenta astfel. Ca urmare a
deciziei
administratiei centrale ele erau integrate intr-o retea, administratia
locala
trebuia sa dezvolte parteneriate cu organizatii din sectorul privat si
sa-si
orienteze activitatea mai mult pe rezultatele care trebuie obtinute si
mai
putin pe celelalte elemente impicate de acestea.
Cu toate ca toti
cei implicati in conducerea orasului
erau de acord ca trebuie actionat in vederea producerii unei schimbari,
parerile erau impartite privind modul de realizare. Schimbarea a
demarat pe
fondul unei dispute intre managerii publici si politicieni, ceea ce
ingreunat
procesul. Primii considerau ca managerii
moderni incarca sa obtina optimul in conducerea organizatiilor publice,
iar
ceilalti erau de parere ca suprematia in stabilirea obiectivelor
generale
apartine politicului.
Abordand
comparativ cele trei situatii, am putea spune ca
in Olanda mediul social, economic si politic avea nevoie de un
tratament. Aici,
pe langa existenta unui sistem de management public defectuossi a unei
insuficiente financiare a mai aparut si rezistenta la schimbare a
oamenilor
politici, care la suprafata erau de acord cu schimbarea dar nu si in
profunzime. Putem spune ca doreau o cosmetizare a administratiei
locale,
deoarece procesul schimbarii ar fi dus inevitabil la pierderea unor
avantaje.
GERMANIA
–
Cologne
Germania este
republica federala, ceea ce ii confera
anumite caracteristici, cum ar fi: o structura administrativa de tip
policentric, un sistem de cooperare la nivel federal si o puternica
pozitie a
Cancelarului Federal. Aparatul
administrativ german are trei nivele, si
anume: nivelul federal, nivelul landurilor si nivelul local.
Autoguvernarea
locala este o veche traditie in Germania.
Exista doua niveluri ale autoguvernarii locale: Municipalitate
si Comitatele
sau Districtele, care sunt un grup regional al municipalitatii.
Aceste
doua niveluri functioneaza dupa principiul subsidiaritatii.
Problema care
exista la acel moment in Germania era data de
faptul ca exista o administratie rigida fata de problemele cetatenilor.
Putem
vorbi de o plafonare a personalului care se limita la a executa legile,
a
garanta egalitatea in fata legii si la aplicarea actelor normative. Nu
exista dorinta
de promovare in cadrul structurii. Problemele care apareau se rezolvau
in mod
traditional.
Spre deosebire de
celelalte doua situatii, prezentate
anterior, in Germania exista o autonomie vizibila a administratiei
locale.
Deci, nu putem vorbi de o dependenta financiara. Ceea ce s-a dorit de
fapt a se
schimba era modul de rezolvare a dificultatilor, implementarea unui
sistem de
management bazat pe repartizarea obiectivelor pana la nivel individual
si
responsabilizarea functionarului public.
Nevoia de
imbunatatire a serviciilor publice locale a
fost indusa si de cadrul geografic, orasul german Cologne
invecinandu-se cu cel
olandez, unde a fost demarat procesul schimbarii organizationale.
Aceasta
pozitie a avut o influenta asupra politicii, conducerii mediului
politic al Germaniei.
Aceasta nu inseamna, desigur, copierea modelului olandez, ci luarea in
considerare a particularitatilor orasului.
In
concluzie,
cauza care a generat schimbarile din Cologne sunt de natura
managementului
public, ci nu de natura problemelor financiare ca in celelate doua
orase. Putem
vorbi aici despre lipsa motivarii personalului din administratia locala
si
preocuparea redusa pentru promovarea in functiile de conducere a
persoanelor
care au calitati antreprenoriale. Acest lucru se datoreaza tocmai
structurii
autoritatilor locale, care este una uniforma, cu domenii de activitate
bine
definite si cu compartimente specializate, care sunt conduse dupa legi
si
reguli preise.
2.
Identificati
factorii care au sustinut si care au franat procesul schimbarii in cele
trei
tari.
ANGLIA
– Westchester
Factori
care au sustinut procesul
shimbarii:
-
Sustinerea
a puterii politice pentru introducerea unui nou sistem de conturi;
-
buna
informare a cetateanului, prin crearea Cartei
Clientului; aceasta furniza informatii despre tipurile de servici,
despre
obiectivele sectorului public etc.;
-
receptivitatea
fata de mediul extern; unul dintre
manageri isi afirma dorinta de a lucra in mijlocul societatii, “pentru
ca aici
apar ideile si solutiile”.
Factori
care au franat
procesul schimbarii:
-
lipsa unor
manageri, care sa aiba suficiente cunostinte
in domeniul managementului, in general, si in managementul finantelor,
in
special; acest lucru a incetinit procesul de implementare a noii
strategii,
datorita timpului necesar pregatirii;
-
desi la
inceput ideea a fost sustinuta de puterea
politica, mai tarziu, cand s-a pus problema pozitiei si autoritatii
politicianului,
au apaut opinii divergente ;
-
frica unor
politicieni ca isi vor pierde anumite avantaje
prin delegarea de sarcini, responsabilitati si competente.
OLANDA – Tilburg
Factori care au sustinut procesul shimbarii:
-
problemele
financiare existente au accelerat pocesul
schimbarii;
-
participarea
tuturor stakeholder-ilor (politicieni, manageri si reprezentantii
cetatenilor/clientilor)
la stabilirea obiectivelor sistemului;
-
crearea
unui Consiliu municipal cu rol de a monitoriza activitatea
participantilor la definirea
obiectivelor sistemului;
-
orientarea
managementului public pe o politica a compromisului.
Factori care au franat procesul schimbarii:
-
implementarea
strategiei a avut loc pe fondul unor
dispute intre politicieni si manageri cu privire la noul rol al
oamenilor
politici;
-
intrucat
procesul schimbarii viza structura organizatorica, care insemna
reduceri importante
de personal, a trebuit sacrificat timp pentru explicarea efectelor
benefice pe
care le presupune noul sistem;
-
dificultati
in determinarea unor instrumente de masurare a intensitatii efectelor
serviciilor
sociale.
GERMANIA
– Cologne
Factori
care au sustinut procesul
shimbarii:
-
invecinarea
orasului german cu cel olandez a avut drept efect accelerarea
procesului de
schimbare a sistemului in vederea imbunatatirii calitatii serviciilor
publice;
-
existenta
unei structuri organizatorice uniforme cu domenii de activitate bine
definite
si cu compartimente specializate;
Factori care au franat procesul schimbarii:
-
nevoia de a
schimba mentalitatea angajatilor, in sensul
ca acestia sunt obisnuiti sa rezolve problemele dupa norme precise si
reguli
clare, fara a se implica inovativ in acest proces, ci sa asteapte
solutii
perfecte;
-
un alt
factor de intarziere a schimbarii strategice in
domeniul administratiei publice este dat de initierea unui proces amplu
de
invatare pentru a pregati cadrul care va sustine schimbarea;
-
convingerea
politicienilor si personalului ca exista o
problema ce nu poate fi rezolvata in mod traditional duce la
intarzierea
momentului de incepere a implementarii noii strategii;
3.
Descrieti procesul schimbarii in
cele trei contexe analizate, precizand formele specifice in care s-a
concretizat.
ANGLIA
– Westchester
In
Anglia a fost promovata o strategie de tip “umbrela”, care consta in
adoptarea
unei strategii nationale si din aceasta desprinzandu-se unele strategii
locale
adaptate la specificul zonal. La
elaborarea acestei strategii au participat
autoritatile locale in parteneriat cu organizatiile nonprofit,
voluntarii si
agentii privati. Din acest motiv, putem spune ca s-a trecut la un
management
participativ.
1
Schimbarea a
vizat o mai buna gestionare a finantelor si
o reorientare pe raportul cetatean-client-serviciu. In acest sens s-a
plecat de
la planurile de afaceri care cuprind obiectivele de realizat si
posibilitatile
organizatiilor publice de a le realiza. Astfel, s-a recurs la un sistem
de management
prin costuri, care presupune infiintarea unor centre de cost, ceea ce
usureaza
urmarirea cheltuielilor si realizarea obiectivelor. La randul lor,
aceste
centre de cost aveau in subordine subcentre de cost, care facilitau
explicarea
elementelor de cheltuieli si actiunile implicate de acestea.
Desigur ca
aceasta presupune o reproiectare a intregului
sistem de management, si in special a subsistemului organizatoric.
Putem spune
ca pentru aceasta schimbare s-a axat pe infiintarea centrelor de
costuri cu
participarea tuturor celor implicat in conducerea administratiei
locale, prestatoare
de servicii sociale. S-a dorit astfel apropierea autoritatilor de
comunitatea
locala.
Specific acestui
proces ii este faptul ca exista un nivel
al costurilor stabilit si unul al costurilor solicitate de producator. Se va putea
spune ca acest proiect a reusit in momentul in care se va realiza un
serviciu
public de calitate cand costul va fi cat
mai aproape de cel stabilit de administratia locala.
OLANDA – Tilburg
Procesul
schimbarii in Tilburg a avut in vedere
reproiectarea, pe de o parte, a sistemului financiar si, pe de alta
parte, a
subsistemului informational. Ceea ce s-a realizat in Olanda este
cunoscut sub
modelul “Tilburg”.
Putem vorbi
despre un sistem participativ, care s-a
reflectat in conceperea unei echipe de proiect, formata atat din
specialisti ai
autoritatilor locale, cat si din politicieni si reprezentanti ai
cetatenilor. .
In acest caz se recomanda o organigrama de tip matriceal care combina
structura
actuala cu cea specifica proiectului. Deci, s-a mers pe ideea unui
management
de proiect, ce are la baza o dimensiunea participativa, data de
implicarea
tuturor stakeholder-ilor.
Pentru a duce la
indeplinire obiectivele stabilite s-au
infiintat anumite departamente si un Consiliu municipal, cu rol de
coordonare a
implementarii strategiei. Relatiile dintre departamente si Consiliu
municipal
sunt percepute ca "un acord intre gentlemeni". De asemena, a
fost infiintata o echipa de proiect cu rolexecutiv.
Asemanator
englezilor, si in Olanda a avut loc o
orientare a organizatiilor publice catre client. Insa, exista in procesul
schimbarii si elemente date de specificitatea zonei care au stat la
baza
elaborarii strategiei:
-
descentralizarea
sistemului administrativ la nivel local;
-
delegarea
de la nivel central a unor importante
atributii, sarcini, competente si responsabilitati institutiilor
publice si
managerilor acestora;
-
intensificarea
controlului politic si urmarirea
strategiei globale.
Strategia de
implementare a schimbarilor este avizata de catre Consiliu, iar echipa
raporteaza o data pe an acestuia despre cum decurge procesul
schimbarii.
Controlul asupra modului de desfasurare a proiectului este intarit de
existenta
raportului de management, care reuneste punctele de vedere ale sefilor
de
departamente. Acesta se intocmenste de trei ori pe an.se poate spune
despre
acest raport ca este "un sistem de alarma preventiv".
Implementarea strategiei
presupune reproiectarea structurii organizatorice, care are ca efect
concedierea unei parti importante a personalului.
Acest nou sistem
responsabilizeaza managerii locali, datorita unei defalcari a
obiectivelor pana
la nivel de individ. De mentionat faptul ca, managerii pot pierde
postul sau
functia, daca nu realizeaza obiectivele considerate initial.
GERMANIA
–
Cologne
In toate cele trei
cazuri prezentate s-a urmarit ca in urma schimbarii, serviciul public
sa fie
orientat catre client. Specificitatea modului de realizare a schimbarii
de
catre germani este data de problemele diferite cu care se confrunta.
Aici nu
poate fi vorba de o structura organizatorica prost conceputa si nici de
o
dependenta a autoritati locale fata de guvernul central. Administratia
orasului Cologne a dorit o flexibilizare a personalului din
administratia
locala.
Procesul schimbarii a
avut in vedere reducerea costurilor si imbunatatirea calitatii
sericiilor
furnizate de administratia publica locala. O alta problema care trebuia
rezolvata a fost rigiditatea functionarului public.
In acest scop s-a
facut un studiu experimental
prin infiintarea a doua unitati de afaceri pilot din doua domenii
diferite, si
anume: transportul public si depozitarea gunoaielor.
Astfel, fiecare centru
de trafic a fost considerat o mica unitate de afaceri, iar conducatorii
acestora trebuiau sa-si gestioneze propria activitate, utilizand
mijloacele si
tehnicile considerate de el cele mai bune. Se doreste ca in
acest mod sa se obtina implicarea functionarilor in realizarea
schimbarilor,
prin responsabilizarea acestora. Efectele
schimbarii a fost amplificarea autonomiei
in exercitarea managementului intreprinderilor publice.
Putem spune ca aici s-a
aplicat sistemul de management pe baza centrelor de profit.
1.
Identificati
factorii care influenteaza transferul de know-how in domeniul
managementului
public din cele trei tari.
ANGLIA
–
Westchester
Participarea
comunitatii la reproiectarea procesului de
management a avut ca efect un schimb de idei intre managerii publici si
locuitorii orasului, care au condus la gasirea unor solutii si metode
mai
eficace.
Lipsa de
specialisti in management , in general si
managementul financiar, in special a necesitat invetitii in pregatirea
functionarilor existenti, cunostinte, care sa le permita acumularea
unor
cunostinte de baza pentru implementarea noilor schimbari.
A avut loc, de
asemenea, o redimensionare a relatiei
manager-politican. Si unii si altii au trebuit sa se adapteze noului
sistem,
astfel politicienii ar trebui sa se implice mai putin in conducerea
propriu-zisa a organizatiei, ci sa se limiteze la definirea
obiectivelor
fundamentale ale strategiei. Trebuie realizata o concordanta intre
decizia
politica si cea administrativa.
OLANDA
– Tilburg
Colaborarea intre
manageri, politicieni si cetateni a dus
la o mai buna formulare a strategiei. Cu toate acestea managerii
publici au
avantajul ca le ramane libertatea de a decide asupra modului de a
satisface
cererea clientilor.
Un factor foarte
important in Olanda l-a constituit
abandonarea standardelor politice si trecerea la unmanagement public
performant. Deci, si politicienii si managerii au fost nevoiti sa
invete unii
de la altii.
GERMANIA
–
Cologne
Un factor
important in schimbarile care au avut loc in
Germania l-a constituit invecinarea cu orasul Tilburg. Astfel, nemtii
au putut
invata din experienta vecinilor, din imbunatatirile aduse de ei si din
greselile facute de ei.
Asemanarea
situatiei economice cu cea din Anglia, prin
urmare a devenit evidenta preocuparea pentru reducerea costurilor si
imbunatatirea serviciilor furnizate.
Autoritatile
locale din cologne a trebuit sa organizeze
un amplu proces de pregatire a persoanelor implicate in implementarea
schimbarilor. Pentru a putea realiza obiectivele propuse de strategie
trebuie
sa ai o echipa de manageri performanti.
Dupa cum afirma
unii manageri, specialistii trebuie sa
asigure schimbarea modului de gandire a vechilor functionari.
2.
Ce schimbari
majore considerati ca pot interveni in sistemul de management public
din
Romania? Raportati-va pentru aceasta la studiul de caz prezentat.
Romania trece
printr-o continua perioada de schimbare de
la un sistem centralizat la unul descentralizat. Pana acum s-a
realizat numai o schimbare cosmetizata a administratiei; aceasta
datorita
politicienilor care doresc subordonarea acesteia pentru a putea fi
folosita in
scopuri politice. Reformarea administratie publice este o conditiei
sine qua
non a integrarii in Uniunea Europeana
Putem,
desigur, sa tinem cont de schimbarile care au
avut loc in tarile Uniunii Europene, dar nu trebuie sa pierdem din
vedere
particularitatile tarii noastre.la ora actuala Romania nu are un cadrul
legislativ clar si stabil. Exista unele ambiguitati legislative privind
separarea concreta a atributiilor nivelului central de cel local, ceea
ce
constituie handicapuri reale in activitatea autoritatilor locale.
Specific tarii
noastre este si faptul ca nu exista un
interes al functionarului public, pentru ca nu este motivat eficient,
de
asemenea faptul ca serviciile sociale nu se bazeaza, nu au in vedere
raportul
cetatean/client – serviciu, nu exista o piata a serviciilor si implicit
o
concurenta a acestora (in Romania sunt foarte multe servicii, atat de
interes
general, cat si de interes local, care detin monopolul pe piata).
Managementul
public din Romania nu este orientat pe
obiective, nu avem acei manageri profesionisti. Institutiile publice nu
sunt
flexibile; acestea ar trebui sa dispuna de departamente (compartimente)
distincte cu atributii clar definite. Ar trebui sa aiba loc o delegare
sau o
redimensionare a sarcinilor, competentelor si responsabilitatilor catre
nivelurile inferioare ale sistemului.
Procesul de
reforma a administratiei presupune definirea
clara a relatiei intre decizia administrativa si cea politica,
intarirea
autonomiei si descentralizarea sistemului administrativ.
Pentru a elimina
aceste deficiente ale sistemului trebuie
sa lasam specialistii in domeniu sa elaboreze o strategie , ce are in
vedere
particularitatile tarii si, totodata, sa formam o echipa, care sa
vegheze la
implementarea acesteia, dupa modelul olandez. Acestia trebuie sa
porneasca de
la redifinirea obiectivelor, deci, sa puna cetateanul pe primul plan.
Ar fi
necesar sa se redefineasca rolul functionarului public si sa se
reconsidere
relatia acestuia cu cetateanul.
De la modelul
german consider ca este bine sa avem in
vedre modul cum au pus in valoare latura creativa a functionarului
public.de la
acesta putem obtine noul in management si implicit strategii inovatoare
pentru
realizarea eficientei in cadrul sistemului.
Din schimbarile
petrecute in Germania ar trebui sa copiem
modul de abordare a organizatiei, si anume sa trecem la organizatia
care
invata. Deci, daca ne este frica de schimbare, cei care se ocupa cu
aceasta ar
trebui sa creeze cateva centre-pilot, unde sa se aplice schimbarile
considerate
oportune. Prin urmare, functionarul public ar trebui sa se transforme
dintr-un
angajat al statului , care se limiteaza la a mentine o structura
birocratica,
intr-un om de afaceri preocupat permanent de nevoile clientului si de
calitatea
serviciilor oferite.
De asemenea, si
in Romania ca si in Olanda si Anglia, se
poate – si chiar este necesar- dezvolta un parteneriat intre
organizatiile
publice si cele private care desfasoara activitati de interes social.
Ar trebui
ca in acest mod sa se elimine conceptia consumatorului "de dependenta
fata
de stat".
In concluzie, ar
trebui sa trecem peste acea etapa
de experimentare datorita timpului care
ne preseaza, care a avut loc in Germania, ci sa formam o echipa, care
sa
elaboreze o strategie si care sa o implementeze. Insa, pentru a putea
realiza
acest lucru este necesar ca si fortele politice sa ne sustina.
|